1,423 matches
-
nu ar fi putut dura prea mult; Încercam atunci să anticipez ce avea să aducă viitorul. Nici măcar o clipă nu m-am Îndoit că la momentul oportun vor aduce În Lahore, ca trofeu, capul ministrului și al răului său sfetnic; supoziția mea s-a dovedit a fi Întemeiată. Fanaticii akali (nemuritori) sau mai curând grupul de tâlhari al nahungilor arătau, În schimbul unei sume de bani, căpățâna lui Jalla la Amritsar și Lahore. Jalla Pandit, un brahman fanatictc "Jalla Pandit, un brahman
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
spiritului creativ, iar cei care inhibă cu vădită intenție, dovedesc că nu cunosc locul și rolul unei noi dimensiuni furnizate de creație, nu vor înțelege că munca de creație este compatibilă cu anumite trăiri psihice ale individului, că duce la supoziție și mai târziu la certitudine. Creativitatea se manifestă cel mai mult în artele plastice, literatură și muzică. Studierea produselor activității elevilor, trebuie să țină cont de creativitatea acestora. Cadrul didactic trebuie să fie la rândul lui creator pentru a aprecia
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
relicvă. Surprinzătoare, dar inutilă. Asupra viziunii mirificului iluminat se așezase colbul unei istorii sângeroase și mediocre. Comenianul angelus pacis fusese încarcerat într-o bibliotecă obscură ca o cavernă neanderthaliană. De ce oare? Iată o interpretare care, din păcate, nu este simplă supoziție lipsită de dovezi. Dacă vrem să înțelegem de ce s-a ratat punerea în practica învățământului european a curriculumului pansofic, trebuie să luăm în considerare frământările spirituale și politice ale vremii. Începând încă din secolul al XVI-lea, „francmasoneria operativă” intrase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului” nu a fost nici pledoarie pro domo, nici stupidă preamărire, ci căutarea disperată a fundamentelor infailibile, pe care eforturile „științifice” ale raționaliștilor și empiriștilor, precum Bloom și Gagné, nu le puteau oferi. Desigur, puțini s-au lăsat seduși de supoziția că „garanții” pot fi considerați marii profesori de la Columbia, Chicago, Harvard sau Ohio. De aceea cercetările au mutat accentul de pe trecut pe viitor. În anii ’70, teoria curriculumului a fost invadată de futuriști. Mai toți priveau nu spre sfârșitul mileniului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin ecuații ale mișcării. Newton însuși a definit forța ca produsul dintre masă și accelerație; Maxwell a elaborat ecuațiile pentru câmpurile electromagnetice; Schrödinger și Dirac au propus ecuații ale mișcării sistemelor atomice. Toate aceste descrieri matematice au la bază o supoziție: obiectele care se mișcă - mari sau mici - sunt un fel de „cărămizi” de bază ale realității fizice, bine definite în spațiu și timp, care pot fi descrise în termeni determiniști. Dar în lumea cuantică lucrurile stau cu totul diferit. Ea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu se poate da un sens precis poziției unei particule. Dacă am accepta că există o „cărămidă de bază” a realității, ea nu ar putea fi particula elementară, ci câmpul. Dar Chew a fost suspicios și în privința lui. După el, supoziția „câmpul - cărămidă de bază a realității” ar fi confirmată dacă și numai dacă ar apărea necesitatea matematică a unei ecuații de mișcare. Dacă această necesitate nu există, atunci nu există nici o „cărămidă” fundamentală a realității. Atunci nici realitatea... nu există
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din ecoul batjocorii divine”) o anumită consistență științifică și practică. Rigoarea este redefinită în curriculumul postmodern ca nedeterminare combinată (mixing indeterminacy) și interpretare (interpretation). Când trebuie să facem interpretări, ar trebui să fim mereu conștienți că orice evaluare depinde de supoziții și presupuneri. Foarte adesea, acestea sunt ascunse. Rigoare înseamnă încercarea conștiinței de a scotoci ca un copoi (to ferret) prin aceste supoziții (...) de a negocia trecerea printre aceste presupuneri, astfel încât dialogul să poată fi semnificativ și transformator 181. În completarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interpretare (interpretation). Când trebuie să facem interpretări, ar trebui să fim mereu conștienți că orice evaluare depinde de supoziții și presupuneri. Foarte adesea, acestea sunt ascunse. Rigoare înseamnă încercarea conștiinței de a scotoci ca un copoi (to ferret) prin aceste supoziții (...) de a negocia trecerea printre aceste presupuneri, astfel încât dialogul să poată fi semnificativ și transformator 181. În completarea lucrării A Post-Modern Perspective on Curriculum, William E. Doll jr. a publicat, în 1993, în Journal of Curriculum and Supervision, eseul „Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Odyseean, Leipzig, 1825-1826, pp. 65 sqq, apud Buffière, op. cit., p. 593). Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Această bibliografie conține numai lucrări semnificative pentru problematica și metamorfozele curriculumului modern, explicit. Am renunțat la lucrările referitoare la curricula implicite și tacite, plecând de la supoziția că ele prezintă mai puțin interes pentru specialistul contemporan. Referințele complete pot fi regăsite însă la sfârșitul fiecărui capitol de către oricine are dorința de a-și făuri o imagine exhaustivă asupra devenirii teoriei curriculumului ca știință. Abbs, P. (1974), Autobiography
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu va agrea experimentul (într-o epocă, ce-i drept, de mari tentații), cu câteva excepții: Simfonia fantastică, un fel de trenă și cântec de lebădă al introspecțiilor sale psihanalitice din nuvele, și Baletul mecanic, roman de aventuri exotice, amalgamând supoziții psihanalitice cu elemente de senzațional cosmopolit și fantastic hoffmannesc. Se va fixa în formula romanului de tip tradițional european, cu obârșii în Balzac, Zola, Daudet, Dickens, Galsworthy, Tolstoi, Dostoievski și cu modele în contemporaneitate, precum Jules Romains, Jean Giraudoux, François
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Prezintă avantajul teoretic că, prin inhibarea transportului sodiului la nivelul ansei lui Henle, scade consumul de oxigen, reducând astfel potențial injuria ischemică. Mai mult, prin creșterea fluxului urinar, acest diuretic ar reduce obstrucția intratubulară și retrodifuzia ultrafiltratului. Pe baza acestor supoziții teoretice, ar fi de așteptat ca diureticul de ansă să prevină IRA. în fapt, datele existente infirmă acest efect preventiv; mai mult, prin hipovolemia indusă de diuretic, acesta poate chiar precipita IRA! în mod similar, utilizarea furosemidului în tratamentul IRA
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
exista și idei implicite, „ascunse”, care, oarecum din inconștient, orientează acțiunea (Collingwood, 1956). Eficacitatea explicativă a metodei comprehensive este condiționată de valabilitatea tezei că acțiunile umane sunt, în general, conștiente sau, în orice caz, corespund stărilor subiective. Numai în această supoziție putem fi de acord cu Collingwood în afirmația că, dacă știm ce a fost în mintea actorului, știm și de ce a acționat în acea manieră. Ideea caracterului conștient al acțiunilor umane a fost însă complet abandonată, ca o presupoziție extrem de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a consensului validează utilizarea terapiilor cognitiv-comportamentale ca mijloace de tratament ale subiectului alcoolo-dependent după un sevraj: „Terapiile cognitiv-comportamentale sunt tehnici psihoterapeutice codificate. Ele permit subiectului elaborarea unor strategii pentru menținerea abstinenței”. Aceste tehnici au primit o recomandare bazată pe o supoziție științifică furnizată de studii cu un nivel mediu de confirmare. Teoria stadiilor a lui Proschaska și DiClemente In timpul aplicării tratamentului, este esențial să se precizeze nivelul de motivație al subiectului. Pentru a realiza acest lucru, modelul cel mai utilizat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
În mod similar, este indiscutabil că evaluările empirice depind în bună măsură de judecata cercetătorului; totuși, aceasta nu presupune dreptul de a impune o subiectivitate totală asupra concluziilor. De exemplu, o lucrare publicată trebuie să-și expună în manieră clară supozițiile implicite, în special atunci când acestea diferă de cele comune din domeniul respectiv, și trebuie să descrie gradul de incertitudine al rezultatelor, referindu-se în special la erorile de măsurare sau la sursele necontrolate ale unor covariații aparente. Consecința este aceea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
două etape distincte. În etapa analitică elaborăm teorii plauzibile și le modelăm în scopul de a enunța ipoteze. În etapa sintetică aplicăm anumite convenții rezonabile, pentru a colecta și evalua datele. În măsura în care ipotezele noastre sunt susținute de observații, date fiind supozițiile explicite și strategia de testare adoptată, căpătăm încredere în teoria pe care o propunem și în interpretarea relațiilor umane care stă la baza ei. În acest mod cunoașterea noastră de substanță crește, ne sporim capacitatea de a influența comunitatea în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un obicei larg răspândit ca armatele învingătoare să captureze cirezile celor înfrânți și să sărbătorească victoria cu ospețe mari. Cea de-a doua situație nu constituie o validare a ipotezei noastre originare. Cauzalitatea, deci, implică direcție. Aceasta atrage după sine supoziția că starea Y este produsă de către starea X și nu invers (vom discuta mai târziu problema unei posibile cauzalității reciproce). Este, așadar, esențial ca cercetătorul să facă distincția clară între variabila dependentă și cea independentă, pentru a putea susține direcționalitatea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
chiar dacă par susținute de probele statistice. Aceasta este o temă la care voi reveni în concluziile cursului. I. Modele non-liniaretc "I. Modele non‑liniare" Modelul unei ipoteze cauzale liniare, după cum a fost prezentat în cursul anterior, se bazează pe o supoziție care uneori trebuie respinsă ca inexactă. Astfel, se presupune că ne așteptăm ca fiecare creștere succesivă a variabile independente (X) să producă un efect constant asupra variabilei dependente (Y), indicat de către coeficientul (b). Această proprietate se numește „omogenitate de unitate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
IV. Modele path multivariate" Până acum, ne-am ocupat de rolul variabilelor independente multiple în explicații și am observat că interacțiunea acestora poate influența rezultatul. Scopul nostru este să conectăm aceste două teme și să examinăm consecințele acestora asupra modelării. Supoziția de la care pornim este că variabilele pot interacționa în mod complex și că explicația este adesea produsul unor lanțuri cauzale. Modelarea cauzală, după cum am văzut, este o tehnică ce constă mai întâi în selectarea variabilelor care constituie determinanții potențiali ai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
urmarea este că se transferă mai puțină tehnologie, dar ritmul de creștere va scădea și el, și tot așa până când dezvoltarea va ajunge într-un echilibru moderat și va stagna în acel punct (căsuța C). Cercetătorul are obligația să examineze supozițiile și implicațiile ce țin de model și să decidă dacă acestea sunt plauzibile sau nu. Jackson a realizat imediat că structura pe care a creat-o este neplauzibilă. Aceasta avea patru puncte terminale, unul cu creștere infinită, unul cu prăbușire
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tip în țările în curs de dezvoltare. Aspectul pe care vreau să-l subliniez nu este că Jackson a făcut descoperiri majore. Am introdus însă acest exemplu pentru a ilustra procesul de modelare formală, care începe cu teoria, examinează apoi supozițiile de bază, specifică relațiile care decurg implicit și analizează sistemul rezultat în scopul identificării afirmațiilor empirice intrinseci generate. În elaborarea unui model trebuie avut în vedere gradul de complexitate al acesteia spre a putea reprezenta lumea corect, cât de abstract
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauzale aparente? Ce condiții trebuie specificate, cele alternative, cele care intervin sau cele premergătoare? Ce traiectorii urmează influențele cauzale? Cum am putea conceptualiza un model formal, așa încât să reprezinte teoria în mod cât mai sofisticat și astfel să putem analiza supozițiile și implicațiile sale cât mai bine? Un model bun este elegant, precis și simplu. Nici un model nu oferă o reprezentare completă a realității, ci o abstracție plauzibilă, concepută teoretic astfel încât să descrie relațiile esențiale și să le ignore pe cele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alegere, în comparație cu modelele cauzale, ne furnizează un mod de investigare a micro-fundamentelor comportamentului social și ne oferă astfel o metodă utilă de demonstrare a modului în care se constituie tiparele stabile din complexitatea și individualitatea voinței umane. Acest curs introduce supozițiile implicite din majoritatea modelelor de alegere și apoi prezintă bazele teoriei jocurilor de două persoane, clasice. Cursul următor va dezvolta discuția despre teoria jocurilor de n persoane și va aplica modelele de alegere la unele probleme uzuale din politica referitoare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
demonstrează ceva. Tendința centrală și variația calculate se referă doar la eșantionul de date colectate. Validitatea ipotezei cauzale și caracterizarea exactă a relației dintre variabile se referă însă la întreaga populație. Altfel spus, am calculat coeficienții de regresie pe baza supoziției teoretice conform căreia X și Y ar avea o conexiune cauzală direcțională; am acordat semnificație acestor coeficienți pe baza presupunerii teoretice a capacității de generalizare. Acum, ambele premise necesită justificări. Statistica inferențială constituie procesul prin care avem acces la informații
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lumea reală. Ba mai mult, ar continua scepticul, inferența testării semnificației se bazează în mod curent pe un număr de presupuneri privind forma relației, considerată cel mai adesea liniară, și distribuția de observații din jurul acelei relații. Când se nesocotesc aceste supoziții, ceea ce se întâmplă frecvent atunci când sunt acceptate valorile datelor așa cum apar ele în lume, estimările rezultate pot să apară distorsionate, inconsecvente sau ineficiente. Astfel, în ultima parte a cursului vom adăuga un plus de complexitate, luând în discuție testarea cvasi-experimentală
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
oricare cercetare cauzală, afirmația că X produce pe Y este însoțită de o negație implicită, aceea că non-X produce pe non-Y. Testarea, fie ea cu număr n mare, fie cu număr n mic, are tocmai scopul de a rezolva aceste supoziții. De obicei, cercetătorul caută observații reale care să prezinte variație la nivelul variabilei independente, pentru a putea examina efectul real al lui X și non-X asupra lui Y. Uneori însă, în cercetările cu număr n mic, observațiile reale nu sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]