842 matches
-
sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de a lua decizii și de a asigura îndeplinirea acestora prin mijloace de persuasiune și de constrângere. Pe plan internațional, puterea nu mai are dimensiunile unui concept unitar. Comunitatea internațională se compune din state suverane, independente. Nu există o autoritate supranațională, care să impună statelor un anumit comportament. S-a încercat subsumarea unor state față de capacitatea de decizie a unor state din afară, fără sorți de izbândă (datorită specificității sistemului național). Puterea politică se deosebește de celelalte forme de putere. Puterea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și dezvoltarea ei, bazate pe suveranitate asupra propriilor resurse umane și naturale și pe utilizarea corespunzătoare a acestora. Exercitarea suveranității naționale asupra resurselor naturale trebuie folosită în lupta pentru o nouă ordine internațională. Există o contradicție profundă între politica companiilor supranaționale, care urmăresc mondializarea vieții economice prin subminarea statelor naționale, și ideea de făurire a unei noi ordini economice internaționale prin întărirea cooperării între statele naționale. Se adâncește decalajul între țările bogate și țările sărace. Măsurile adoptate până acum (inclusiv cele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
conceput ca un mijloc de asigurare a dominației economice a U.R.S.S. asupra sateliților est-europeni. 111.11.3.1. Structura și evoluția C.A.E.R. Organizație internațională dotată cu un statut, C.A.E.R. nu avea nici un fel de caracter supranațional: hotărârile nu erau impuse decât celor care le luaseră (acorduri sau „recomandări”). Abținerea nu constituia un veto, iar hotărârile se luau prin vot în unanimitate. C.A.E.R. nu era nici o piață comună, nici o zonă de liber schimb, ci o
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
trecutului. Dificultățile întâmpinate în căutarea soluțiilor sunt cu atât mai mari cu cât țările asiatice nu au experiența organizațiilor integrative, deci a unor norme colective de securitate. Lipsește, în consecință, și un consens între aceste țări în ce privește constituirea unei ordini supranaționale. De aici, rolul important al diferitelor centre de polarizare asiatică: Japonia, China sau Indonezia. Statele Unite au, la rândul lor, mari interese în Asia. În 1993 a avut loc o importantă întâlnire a organizației Asia Pacific Economic Corporation (A.P.E.C.) la
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
rolul, în fine. Pentru Uniunea Europeană, lipsa certitudinii este rezultatul îndoielilor tot mai mari care îi chinuie pe cetățenii Europei și pe reprezentanții lor. Pentru acordarea unui nou impuls procesului de integrare, se impun noi cedări de competențe la nivel comunitar (supranațional), dar există și pericolul ca obiectivul supranațional originar săși piardă din vigoare o dată cu includerea mai multor țări din sudul, centrul și estul Europeicare se confruntă cu o varietate de probleme. Perspectiva că Uniunea Europeană ar putea deveni cadrul major pentru prosperitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
este rezultatul îndoielilor tot mai mari care îi chinuie pe cetățenii Europei și pe reprezentanții lor. Pentru acordarea unui nou impuls procesului de integrare, se impun noi cedări de competențe la nivel comunitar (supranațional), dar există și pericolul ca obiectivul supranațional originar săși piardă din vigoare o dată cu includerea mai multor țări din sudul, centrul și estul Europeicare se confruntă cu o varietate de probleme. Perspectiva că Uniunea Europeană ar putea deveni cadrul major pentru prosperitate și stabilitate într-o Europă privită ca
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
2. Orice participant a căutat echilibrul și a contestat orice tendință de dominație venită din partea altui stat sau a unei coaliții. 3. Datorită faptului că sistemul internațional este clădit pe puterea statelor, participanții au căutat să reducă tendințele de organizare supranațională care ar fi putut afecta statutul suveran al statelor ca subiecte internaționale. Perioada secolului trecut ca și cea anterioară a fost caracterizată prin admiterea și recunoașterea dreptului statelor de a încheia alianțe cu caracter ofensiv. Aceasta a facilitat jocul neîngrădit
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
natura întrebărilor este una complexă și angajează probleme de arhitectură a sistemului judiciar penal din România, iar consultarea Curții Europene a Drepturilor Omului reprezintă expresia dialogului judiciar pe care instanțele supreme naționale trebuie să îl aibă cu organismele de jurisdicție supranaționale în materii ce privesc drepturile și libertățile fundamentale ale omului. ... 73. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași - Facultatea de Drept, Departamentul de drept public a apreciat că sesizarea Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală din cadrul
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
23. Însă Proiectul Briand a fost respins. Principala cauză a acestui eșec trebuie căutată în mentalitatea epocii, pentru care elementul principal era suveranitatea națională, care nu putea fi limitată chiar dacă formula propusă de Briand era una interguvernamentală și nu una supranațională. Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu. În cadrul Conferinței diplomatice internaționale pentru reducerea și limitarea armamentelor, desfășurată la Geneva, sub auspiciile Ligii Națiunilor, între anii 1932 și 1934, marele diplomat român a susținut punctul de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană fiind exemplul cel mai elocvent de entitate politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca "postnațională", este cu toate acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Astfel; cupiditatea sau lăcomia (ca o deviere a instinctului de proprietate) și trufia sau orgoliul (ca o deviere a instictului de dominație și subordonare), mai ales atunci când se manifestă la nivele importante, cum ar fi cele de decizie (naționale sau supranaționale), pot conduce la conflicte și violențe la scară mare, chiar războaie, evenimente pe care istoria umanității le-a trăit din plin. Iată așadar că instinctele sociale, derivate la rândul lor din cele individuale (Îndeosebi cel de reproducere), apar ca o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
1971) când spune că, după intrarea pe piața națională, condițiile diferă față de cele care au precedat pătrunderea pe piață, iar schimbările apărute pot influența poziția de negociere atât a corporațiilor transnaționale, cât și a statelor-gazdă. Recunoscând necesitatea întăririi rolului organismelor supranaționale, Dunning (1997) este în dezacord și cu Vogel (1997). Paradigma eclectică mai este cunoscută și sub numele de paradigma OLI15, fiindcă îmbină avantajele proprietății (în special posesia de active intangibile), locației (specifice, ca origine și mod de folosire, unei anumite
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
identității regionale, și nu este unul care să nu ceară ca impozitele plătite de clujeni să nu se mai scurgă spre București, ci să alimenteze nevoile comunității. Pe de altă parte, identitatea națională este erodată și mai serios la nivel supranațional, Îndeosebi datorită procesului de globalizare. Cultura de masă mondializată (bazată pe Hollywood, MTV, blue-jeans și Coca-Cola), instituțiile financiare de genul Băncii Mondiale, companiile transnaționale sau Internetul reprezintă forțe de nestăvilit, În fața cărora suveranitatea și interesele naționale apărate de guverne par
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și, Într-adevăr, pe parcursul coabitării lor academice cu toții pot fi socotiți colegi, de la rector și până la ultimul „boboc” din anul I. O trăsătură distinctivă a universităților medievale, care poate fi subliniată și În virtutea semnificației ei actuale, ține de caracterul lor supranațional, cosmopolit, european. Datorită faptului că singurul instrument de comunicare acceptat În universități era limba latină, instituțiile de Învățământ superior cuprindeau profesori și studenți având cele mai diferite origini etnice, proveniți din toate colțurile Europei. În mod evident, ceea ce Îi reunea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestuia este o altă trăsătură forte, resimțită și mai puternic, În imaginarul țărănesc, ca o marcă de alteritate. Francezul, italianul, spaniolul, frâncul În general, reprezintă, prin excelență, străinul catolic Îndepărtat, occidental, percepându-se totodată și apartenența sa la o entitate „supranațională” comună tuturor frâncilor, romanică. În schimb, nu am sesizat, la nivelul mentalității populare, vreo identificare a românilor cu „frâncul” pe linia apartenenței comune neolatine, deoarece acesta se individualizează categoric, În raport cu românii, prin mărcile de alteritate evocate. Totodată, el este delimitat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
plină de sensibilitate a anumitor pasaje individuale *13, constituie realizări erudite care ignoră naționalismele incarnate și dovedesc în mod convingător unitatea civilizației apusene, vitalitatea moștenirii antichității clasice și a creștinismului medieval. Istoria literară ca sinteză, istoria literară pe o scară supranațională va trebui să fie scrisă din nou. Studiul literaturii comparate în acest sens va cere un înalt grad de specializare lingvistică din partea cercetătorilor noștri. El impune lărgirea orizontului, înăbușirea patriotismelor locale și provinciale, lucruri ce nu sunt ușor de realizat
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
benefică este pentru istoria națională strădania și stăruința lor. Este firesc să ne punem întrebarea dacă, așa cum pretind cei interesați, Bucovina, sub stăpânirea habsburgică, a fost „un model de echilibrare a conflictelor interetnice” sau „o mică piesă model a conceptului supranațional” și mai mult „o Europă în miniatură” <footnote Ibidem footnote>. Nu este suficient să arătăm că aceste aprecieri sunt parțiale, tendențioase și exagerate, prezentate idilic, fără să arate și cealaltă parte a medaliei: raptul teritorial, menținerea rânduielilor vechi, desconsiderarea elementului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
maladii sociale. Cazul lui Iuda, care pentru treizeci de arginți l-a vândut pe mentorul său, Isus Hristos, călcând peste propriile convingeri morale și etice este doar unul dintre evenimentele istorice importante legate de mari cazuri de corupție. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției; De cele mai multe ori crima organizată, corupția, evaziunea fiscală și alte tipuri de
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
accentuate. Corupția este cel mai mare dușman al democrației. În prevenirea și combaterea corupției există însă și destule motive de optimism. Instituirea democrației și a economiei de piață, constituie cea mai bună bază pentru lupta împotriva corupției. Constituirea unor instituții supranaționale, integrarea economică interstatală și tendința de mondializare a diferitelor relații existente între oameni au determinat extinderea și amplificarea fenomenului infracțional la scară planetară și odată cu aceasta, a corupției. O inițiativă foarte importantă o reprezintă cea a grupului constituit din cele
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
a dezagrega statul, scoțând în evidență importanța birocrațiilor, a elitelor sau a opiniei publice în analiza fenomenului politic internațional. Din nou, integrarea regională europeană a constituit un domeniu predilect de cercetare: neofuncționaliștii au pus accentul pe importanța creării de instituții supranaționale prin opoziție cu cele interguvernamentale, care mențin guvernele naționale ca arbitri ai jocului politic. Dacă obțin o poziție proeminentă, instituțiile supranaționale vor capta loialitățile actorilor substatali (grupuri de interese) din statele participante, consolidându-se astfel procesul de integrare. Neofuncționaliștii au
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
integrarea regională europeană a constituit un domeniu predilect de cercetare: neofuncționaliștii au pus accentul pe importanța creării de instituții supranaționale prin opoziție cu cele interguvernamentale, care mențin guvernele naționale ca arbitri ai jocului politic. Dacă obțin o poziție proeminentă, instituțiile supranaționale vor capta loialitățile actorilor substatali (grupuri de interese) din statele participante, consolidându-se astfel procesul de integrare. Neofuncționaliștii au impus un concept înrudit cu ramificarea: este vorba despre spillover (revărsare), prin care ei se refereau la un proces de extindere
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Imensa bibliografie dedicată construcției europene nu a reușit încă să elimine în totalitate anumite dificultăți de definire. În general, se acceptă că Uniunea Europeană este o organizație internațională neclasică: nu corespunde tiparelor interguvernamentale, deoarece instituțiile sale comunitare dispun de anumite competențe supranaționale, prin care se adresează cetățenilor statelor membre fără intermedierea guvernelor naționale. Piața unică și moneda comună se înscriu pe aceeași linie. În cazul unor alte domenii, cum ar fi politica externă și securitatea comună, putem vorbi însă doar de o
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
unică și moneda comună se înscriu pe aceeași linie. În cazul unor alte domenii, cum ar fi politica externă și securitatea comună, putem vorbi însă doar de o cooperare interguvernamentală. Uniunea Europeană este, deci, o organizație internațională hibridă, în același timp supranațională și interguvernamentală. Doar o parte a prerogativelor suveranității naționale a statelor membre sunt delegate instituțiilor comunitare. Așadar, Uniunea are un caracter ambiguu, între un stat federal și o confederație internațională. Pentru anumite clarificări, în paginile următoare vom realiza o succintă
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]
-
Domenii de interes sunt și politica de azil, regulile de trecere a frontierelor externe ale statelor membre, politica de imigrare, cooperarea vamală. În practică, cei trei piloni sunt puși în aplicare în mod diferit, atât prin instituții comunitare cu caracter supranațional, cât și prin relații interguvernamentale. Factorul comun pentru cei trei piloni este Consiliul European. Instituțiile fundamentale ale Uniunii Europene sunt în număr de cinci: - Comisia europeană - Consiliul Uniunii Europene - Parlamentul european - Curtea Europeană de Justiție - Curtea de conturi. Lor li
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92385]