4,737 matches
-
1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală, care consacră caracterul de stat de drept al statului român, precum și supremația Constituției. Aceasta, deoarece prevalența Constituției asupra întregului sistem normativ reprezintă principiul crucial al statului de drept. Or, garant al supremației Legii fundamentale este însăși Curtea Constituțională, prin deciziile pe care le pronunță, astfel că neglijarea constatărilor și dispozițiilor cuprinse în deciziile acesteia determină fragilizarea structurii constituționale ce trebuie să caracterizeze statul de drept (în același sens, Decizia nr. 230 din
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
internelor, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia ... 31. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și art. 16 privind egalitatea în drepturi. ... 32. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată de polițiști în cauze având ca obiect obligarea
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților. ... ... 16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 56 alin. (1) și (2) privind contribuțiile financiare, art. 73 referitor la categoriile de legi și art. 115 referitor
DECIZIA nr. 903 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256579]
-
unui act administrativ. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Imprecizia sau lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat are drept consecință invalidarea candidaturii pentru concurs, fapt ce afectează demnitatea umană, valoare supremă prevăzută la art.
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
următoarele condiții speciale: (...) c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist. ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează presupusul caracter imprecis al normei criticate, care stabilește condiția de a avea „comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist“, în vederea
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
3) Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție. ... 21. În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 764 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
statul și unitățile administrativ-teritoriale, să devină titulari ai dreptului de proprietate publică. Se ajunge la situația în care bunuri ce constituie obiectul exclusiv al dreptului de proprietate publică să se regăsească și în proprietatea privată, ceea ce este contrar principiilor supremației Constituției și legalității, raportat la elementele specifice acestora. ... 6. Se arată că există jurisprudență în materie prin care instanța de contencios constituțional a constatat că dispozițiile art. 5 alin. 1 și ale art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
213/1998 privind bunurile proprietate publică, inclusiv asupra bunurilor ce aparțin domeniului public local al comunelor, orașelor și municipiilor. ... 8. Prin urmare, analiza criticii de neconstituționalitate trebuie realizată: (i) prin prisma cerințelor dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiile supremației Constituției și legalității, coroborate cu cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ca parte a blocului de constituționalitate, concretizate în criterii esențiale de calitate cărora legea trebuie să le corespundă pentru a se
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
administrativ-teritoriale a unor bunuri pentru realizarea unor servicii esențiale. ... 11. Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile criticate nu sunt contrare principiilor inalienabilității proprietății publice a statului și a unităților administrativ-teritoriale, supremației Constituției și legalității. De asemenea, menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin care s-a constatat că prevederile Legii nr. 15/1990 se integrează în ansamblul normelor prin care legiuitorul preconstituțional a stabilit bazele unui sistem economic comparabil cu regulile economiei
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
bunurilor din patrimoniul său. “ ; ... – Art. 20 alin. 2: „Bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobândite cu alt titlu. “ ... ... 16. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) - Principiile supremației Constituției și legalității, ale art. 16 alin. (2) - Nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 73 alin. (3) - Reglementarea prin lege organică a regimului general al proprietății, ale art. 120 alin. (1) - Principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) și ș); “. ... ... 14. Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și ale art. 53 referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, respectiv condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin prisma unor critici similare celor invocate
DECIZIA nr. 13 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256002]
-
să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificării menționate, întrucât continuă să își producă efectele în cauză. ... 21. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 24 - Dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1)-(3) privind dreptul de proprietate privată, ale art.
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
proces de apreciere a compatibilității dezlegării date de instanța supremă cu Constituția și cu deciziile Curții Constituționale, pentru că ar încălca sfera exclusivă de competență a Curții Constituționale. ... 20. Potrivit art. 142 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, atribuțiile sale fiind prevăzute de art. 146 din Legea fundamentală. În temeiul art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție, de la data publicării, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. În consecință
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții sau calități incompatibile în
DECIZIA nr. 728 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257020]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011). Din această perspectivă, situația în care se află aleșii locali care trebuie să își exercite funcția în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public nu este similară situației în care se află orice alt cetățean care nu deține aceeași funcție și care nu este supus regimului incompatibilităților. Or, în situații diferite, tratamentul legal poate să fie diferit, fără a se aduce atingere
DECIZIA nr. 728 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257020]
-
conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului. “ ... ... 18. În susținerea neconstituționalității prevederilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală se invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (2) potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Cu privire la dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 se
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
2) potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Cu privire la dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 se invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul supremației Constituției, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public, ale
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
aplicabil în speță este acela că actul normativ de nivel inferior trebuie să fie emis în limitele și potrivit normelor care le guvernează de nivel superior. Astfel, art. 1 alin. (5) din Constituție stabilește că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“. Textul constituțional cuprinde și o reglementare relativ indirectă a principiului ierarhiei actelor normative, dedusă din succesiunea în care sunt reglementate principiile generale, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale și autoritățile publice - emitenții actelor normative. Cadrul
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
claritate, precizie și previzibilitate ale legii, încălcând principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală, și, prin urmare, și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care prevăd obligativitatea respectării în România a Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 24. Analizând dispozițiile art. 2 pct. 27 din perspectiva respectării dreptului la viață intimă, familială și privată prevăzut de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
ale art. 4 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, potrivit cărora „judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii“ -, prin Decizia nr. XXVII din 16 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 14 noiembrie 2007, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că se impune
DECIZIA nr. 21 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257654]
-
5) Hotărârea prin care instanța soluționează plângerea este definitivă. “ ... ... 18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 alin. (2) teza finală privind restrângerea exercițiului
DECIZIA nr. 749 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255628]
-
procesului penal. ... ... 13. Autorul excepției apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art.
DECIZIA nr. 765 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254550]
-
minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani. “ ... 20. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3), conform căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23
DECIZIA nr. 776 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254629]
-
paragraful 14), că obiectul juridic special al acestei infracțiuni îl reprezintă relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condițiile îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public în exercitarea demnităților și funcțiilor publice. ... 22. Potrivit celor statuate de Curte în Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, conflictul de interese nu poate presupune doar obținerea unor foloase materiale necuvenite, ci obținerea oricărui tip de folos
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]
-
dețin funcții publice să ia, în îndeplinirea atribuțiilor lor de serviciu, decizii imparțiale și legitime. Astfel, îndeplinirea de către persoana care deține o funcție publică a atribuțiilor sale fără obiectivitate și fără respectarea principiilor imparțialității, integrității, transparenței deciziei și a supremației interesului public are ca efect direct prejudicierea interesului public, afectând încrederea cetățenilor în instituțiile statului, fără a fi necesară specificarea în textul incriminator că fapta constituie infracțiune numai dacă interesele publice au fost lezate. Conflictul de interese nu poate presupune
DECIZIA nr. 73 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254636]