8,354 matches
-
Mi-ar plăcea mai mult să fiu în război cu un tiran, decît cu un rege bun, cu un Ludovic XI decît cu Ludovic XII, cu un Traian decît cu un Domițian, pentru că regele bun va fi bine slujit, în timp ce supușii lui Traian se vor alătura trupelor mele. Dacă merg în Italia cu zece mii de oameni împotriva lui Alexandru VI, jumătate din Italia va fi cu mine; dacă intru, cu patruzeci de mii de oameni, împotriva unui Inocențiu XI, toată Italia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chiar să fie astfel". Nu cunosc nici un erou care să nu fi fost generos. A afișa zgîrcenia înseamnă a spune poporului: Nu așteptați nimic de la mine, vă voi plăti prost serviciile; ar însemna, astfel, să stingă ardoarea pe care orice supus o are în mod natural în slujirea suveranului său. De bună seamă că numai omul econom poate fi generos, doar cel care-și administrează prudent bunurile poate face bine celorlați. Este cunoscut exemplul lui Francisc I, regele Franței, ale cărui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Orice strîngător este un mic geniu, și eu cred că are dreptate cardinalul de Retz cînd spune că, în marile afaceri, niciodată nu trebuie să te uiți la bani. Trebuie, deci, ca suveranul să cîștige mult, favorizînd comerțul și manufacturile supușilor, pentru a putea cheltui mult pentru ei. Acesta va fi iubit și stimat. Machiavelli spune că dărnicia îl va face să fie disprețuit; iată ce ar spune un rentier. Dar astfel trebuie să vorbească, oare, un om care dorește să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Dar astfel trebuie să vorbească, oare, un om care dorește să dea lecții principilor? CAPITOLUL XVII [Despre cruzime și clemență; și dacă este mai bine să fii iubit decît temut] Comoara cea mai prețioasă care este încredințată suveranilor este viața supușilor lor. Funcția le dă puterea de a condamna la moarte sau de a-i ierta pe vinovați; ei sînt arbitrii supremi ai justiției. Cei care sînt buni suverani văd în această putere, atît de lăudată, asupra vieții supușilor, greutatea cea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este viața supușilor lor. Funcția le dă puterea de a condamna la moarte sau de a-i ierta pe vinovați; ei sînt arbitrii supremi ai justiției. Cei care sînt buni suverani văd în această putere, atît de lăudată, asupra vieții supușilor, greutatea cea mai apăsătoare a coroanei lor. Ei știu că sînt și ei oameni, ca aceia pe care trebuie să-i judece; ei știu că greșeli, nedreptăți, injurii pot fi reparate în această lume, dar o condamnare la moarte precipitată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
faptul că severitatea este uneori foarte utilă; dar susțin că un rege a cărui politică nu va avea drept scop decît să se facă temut, va domni peste lași și sclavi; nu se va putea aștepta la mari fapte din partea supușilor lui; căci tot ce s-a făcut din frică și timiditate a avut acest caracter. Sînt de părere că un principe care va avea darul de a se face iubit va domni peste inimile oamenilor, căci supușii vor ști că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mari fapte din partea supușilor lui; căci tot ce s-a făcut din frică și timiditate a avut acest caracter. Sînt de părere că un principe care va avea darul de a se face iubit va domni peste inimile oamenilor, căci supușii vor ști că e spre binele lor să-l aibă stăpîn; în istorie sînt multe exemple de fapte mari și frumoase, împlinite din dragoste și devotament. Mai spun că moda insurecțiilor și a revoluțiilor pare astăzi cu totul sfîrșită. Nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lucrare mai blamabilă ca aceasta. Eu țin, totuși, să analizez cîteva raționamente false care se află în acest capitol: Machiavelli pretinde că ceea ce-l face pe un suveran odios este ori faptul de a-și însuși pe nedrept averile, bunurile supușilor săi, ori atentatul la pudoarea soțiilor lor. Autorul știe, este sigur că un principe interesat, nedrept, violent și crud va fi urît de popor și considerat odios; totuși, lucrurile nu stau la fel în privința galanteriilor. lulius Cezar, numit, la Roma
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
popor și considerat odios; totuși, lucrurile nu stau la fel în privința galanteriilor. lulius Cezar, numit, la Roma, soțul tuturor femeilor și soția tuturor bărbaților, Ludovic XIV, căruia-i plăceau mult femeile, August, primul rege al Poloniei, care împărțea femeile cu supușii lui, toți acești suverani n-au fost urîți din cauza amorurilor lor. Și dacă Cezar a fost asasinat, dacă libertatea romană a făcut să se înfigă atîtea pumnale în trupul său a fost pentru că Cezar era un uzurpator, iar nu pentru că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Carol II-rege al Angliei, ca regele August, dar nu trebuie să-i imităm nici pe Nero, nici pe David. Iată ceea ce mi se pare a fi o contradicție în formă. Politicianul vrea ca "un principe să se facă iubit de supuși, pentru a evita conspirațiile", iar în capitolul al XVII-lea, spune că un principe "trebuie să se gîndească, întîi de toate, să se facă temut, pentru că poate conta pe un lucru care depinde de el, ceea ce nu se poate spune
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iubirea de libertate, și că este periculos și nedrept s-o oprimi. A doua întrebare se referă la încrederea pe care un principe trebuie s-o aibă după ce a devenit stăpîn într-un nou stat, în cele ale noilor săi supuși, care l-au ajutat să se urce pe tron, sau în cele care au fost fidele suveranului lor legitim. Cînd un oraș este cucerit prin inteligență și prin trădarea unor cetățeni, ar fi o mare imprudență să te încrezi în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mult decît atunci cînd are nevoie de familiile pe care le îmbogățește. A treia întrebare a lui Machiavelli privește, de fapt, siguranța principelui într-un regat ereditar, și anume dacă este mai bine să întrețină comuniunea sau dimpotrivă, neînțelegerea între supușii săi. Această întrebare putea fi pusă, probabil, pe timpul strămoșilor lui Machiavelli din Florența, dar astăzi nu cred că vreun om politic ar lua-o în serios. Nu am decît să citez frumoasa apologie, atît de cunoscută, a lui Menenius Agrippa
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui Machiavelli poate fi, întrucîtva, și soluția celei de-a patra probleme puse de el; să vedem, totuși, și să judecăm în cîteva cuvinte, dacă un principe trebuie să provoace ivirea unor facțiuni potrivnice lui, ori, dimpotrivă, să cîștige prietenia supușilor săi. A-ți face dușmani pentru a-i învinge înseamnă a te lupta cu monștrii pe care i-ai făcut; este mai firesc, mai rezonabil, mai uman să-ți faci prieteni: fericiți sînt principii care cunosc deliciile prieteniei! Mai fericiți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sufletești și bune intenții; trebuie să ne amintim mereu că nimic nu e perfect pe lume și că nici un om nu e ocolit de greșeală și slăbiciune. Țara cea mai fericită este aceea în care indulgența reciprocă dintre suveran și supușii săi revarsă asupra societății acea blîndețe fără de care viața devine o povară, iar lumea o vale a nenorocirilor, în loc să fie un teatru al plăcerilor. CAPITOLUL XXVI [Despre diferitele feluri de negocieri și despre motivele care pot fi considerate juste pentru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în putință pentru a smulge crimelor veșmîntul virtuții, în care Machiavelli le drapase, și pentru a scoate lumea din eroarea în care se află multe persoane, în privința politicii principilor. Regilor le-am arătat că adevărata politică înseamnă a-și depăși supușii în virtute, pentru a nu se vedea obligați să condamne la alții ceea ce autorizează la propria lor persoană. Am spus că nu sînt suficiente faptele strălucite pentru a-și face o bună reputație, ci este nevoie de acțiuni care să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Principii, care există pe lume doar pentru a-i face pe oameni fericiți, ar trebui să se gîndească bine înainte de a-i expune, pentru cauze frivole și deșarte, la tot ceea ce este mai înspăimîntător pentru omenire. Suveranii care-și privesc supușii ca pe niște sclavi, îi expun fără milă, îi privesc murind, fără regrete; dar principii care-i consideră pe oameni egalii lor, care văd poporul ca pe un corp în care ei sînt inima, sînt zgîrciți cu sîngele supușilor. Îi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
privesc supușii ca pe niște sclavi, îi expun fără milă, îi privesc murind, fără regrete; dar principii care-i consideră pe oameni egalii lor, care văd poporul ca pe un corp în care ei sînt inima, sînt zgîrciți cu sîngele supușilor. Îi rog pe suverani, la sfirșitul acestei cărți, să nu fie ofensați de libertatea cu care le vorbesc; scopul meu este de a spune adevărul, de a îndemna la virtute, de a nu flata pe nimeni. Buna părere pe care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care separă Europa și Statele Unite. Economiștii nu au avut totuși același punct de vedere asupra acestei relații. Înainte de secolul al XX-lea, legătura între cele două variabile era admisă: mercantiliștii sunt pentru popor, făcând să depindă bogăția prințului de calitatea supușilor; fiziocrații acordă toată încrederea lor puterii pământului de a hrăni o populație pe care n-o doresc totuși prea abundentă; clasicii ricardieni ajung la concluzia că economia se îndreaptă către un stat ineluctabil staționar, conform legii naturale a lui Malthus
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de doctor al dascălului Sorin Secășan și nici pantofii lui roșietici, lucitori de te puteai oglindi În ei, nu-și schimbaseră stăpînul. Colegii mei, la rîndul lor, nu-și Înlocuiau Îmbrăcămintea de la o zi la alta, dar ei măcar erau supușii uniformei școlare. Totuși, parcă-i vedeam jucîndu-se cu aceleași obiecte: unul cu un briceag, altul cu un fluier mut, al treilea cu o bilă legată de un fir. Într-o pauză, am Întins mîna să ating bila. Băiatul ținea În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de alții mai puțin. Iar ei s-au descurcat, hotărînd să se des cotorosească de incomodul deportabil, dîndu-l pe mîna nemților care, În Împrejurările cu pricina, trebuie să știe ce e de făcut cu un invalid de război evreu, fost supus al Împă ratului de la Viena. L-au dat În seama a două grade infe rioare germane cu ordinul de a-l duce și a-l preda la cel mai apropiat comandament al armatei lor. CÎnd nemții au obiec tat, ofițerul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
prosperă. Doamnei avocat Flora More de la Londra i-am confirmat că sînt și eu viu și vioi și că, În vioiciunea și vitalitatea mea, accept moștenirea de opt milioane de dolari. Atîta doar că am și eu o nedumerire de supus vigilenței distinsei case de avocatură: cum de nu era vizat de moștenire un frate al tatii, cel mai În vîrstă din neamul Ruba prin părțile noastre de lume, apoi veri și nepoți de veri de ai mei de care nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
n-am greșit cu nimic și tot ne-ai pedepsit prin trimiterea peste ocina noastră a tot felul de seminții cu grai străin și care s-au lățit tot pe seama pământurilor noastre din hotară în hotară! Chiar așa-i, prea supușilor! Dar asta nu-i o pedeapsă tocmai mare!.. Că și alții trebuie să se înfrupte din toate cele câte vi le-am dat pe pământ! Iar alte neamuri, venite peste voi, nici măcar nu aveau o țară a lor, la acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
netezit calea spre revenirea pământurilor înstrăinate prin urgie la Țara Mamă, iar părinții au plămădit organizația mazililor și răzeșilor din Țara de Sus a Moldovei, numită Bucovina, ce a apărat drepturile, obiceiurile, tradițiile, credința și limba strămoșească în acest ținut supus unor îndelungate strădanii de germanizare și slavizare. Aiștia suntem noi, iar voi sunteți prostimea, măi mămăligarilor! Aiasta s-o știți de la mine, măi bășcălioșilor! Și să nu mai râdeți că eu muncesc! Că să-ți lucrezi pământul nu-i rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a fost teamă ca nu cumva să-l trezească pe nea Onuț... Normal, pumnul lui a dat să mă lovească, dar nea Pitu era deja cu sfeșnicul în mână... Ieși afară, tu-ți Dumnezeii mă-tii de viperă spurcată... Eu, supus: Dacă ies, urlu pe casa scărilor și în fața blocului". Tăcere și iar tăcere. Pălăriosul rănit cercetează pantalonii cu urme de colț. Merge la baie. Se întoarce. Îmi comunică rezultatul: "Dumnezeii mă-tii de viperă!" Mama tace. Eu simt nevoia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Prințul și lupul însoțiră până în împărăția ei, unde ea era prințesă: Rămâi, iubite, aici și fii împărat, nu te porni iar la drumul plin de primejdii", îl ispiti fata. Cum însă prințul era hotărât să plece, prințesa rosti: "Sunt aici supușii mei ce au are nevoie de ajutorul tău", însă prințul își închipui că fata lui și ea poate îl vrea alături. Și nu fu chip ca prințul să mai poposească pe acolo. Lupul, pe care prințul vru să-l lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]