1,075 matches
-
rezultate egale și chiar superioare auzitorilor în probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru varstele de 6 - 15 ani). Ei neagă existența unei inferiorități reale ale surzilor (după G.Milcent,1963). M. Borelli (1951) a efectuat o cercetare asupra genezei operațiilor logice la copiii surzi între 5 și 8 ani. El constată că nu există diferențe semnificative între capacitățile logice elementare ale copiilor surzi și auzitori. Operațiile
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
interveni ca element „fixator al proceselor, contribuind la conștientizarea lor, dându-le mai multă stabilitate și eficacitate. Autorul subliniază, însă, că la nivelul operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte însă surzii nu rămân în urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
însă, că la nivelul operațiilor formale ale gândirii, rolul limbajului crește considerabil”. În unele cercetări se subliniază că performanțele intelectuale ale surzilor trebuie apreciate diferențiat: sub unele aspecte ele pot fi mai mici decât ale auzitorilor, sub alte aspecte însă surzii nu rămân în urma auzitorilor. În acest sens se pot menționa investigațiile făcute de A. Marzi și Taverni (1938) cu privire la diverse aptitudini, pe baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele în care intervine limbajul, înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
baza cărora ajung la concluziile că: a). În probele în care intervine limbajul, înțelegerea, spiritul critic, organizarea logică a materialului, subiecții surzi obțin rezultate mai slabe decât auzitorii; b). În schimb, în probele care implică percepția și memoria vizuală rezultatele surzilor sunt egale cu cele ale auzitorilor. (după G.Milcent, 1963). Testul Borelli-Oléron se încadrează, alături de testul Kohs, Labirintele Porteus, Grace- Arthur etc., în grupa testelor de performanță. El a fost inițial conceput și pus la punct în vederea examinării copiilor deficienți
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
a fi la un nivel mai înalt de dezvoltare decât deficienții de auz. Astfel, la proba E (atingerea cuburilor) atât la seriile din 3 cuburi cât și la cele din 4 cuburi performanțele auzitorilor au fost superioare performanțelor obținute de surzi, dar în cazul secvențelor constând din lovirea a trei cuburi diferențele au fost nesemnificative pentru unele vârste. În cazul secvențelor mai complexe, care constă din lovirea ritmică a 4 cuburi diferențele dintre surzi și auzitori au fost semnificative. În cazul
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
dezvoltarea mentală a surdului este o simplă acumulare de experiențe sau de procedee care s-ar înregistra ca amintirile. Se realizează, mai degrabă, însușirea anumitor moduri de apropiere, de mișcare, care sunt mai mult sau mai puțin generale. De aceea surzii știu mai mult să facă decât să înțeleagă ceea ce percep. (T.Căliman,1975). Dar, în urma demutizării, o dată cu dezvoltarea limbajului, deficienții de auz sunt capabili să efectueze generalizări, abstractizări, să înțeleagă anumite lucruri, fenomene pe care nu le-au
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
mai dificilă decât copierea pentagonului (60, 34% față de 52, 23%). Dintre cele 7 modele geometrice prezentate cel mai ușor de reprodus a fost modelul 2 („┼”), la care sau obținut performanțe mai bune decât la desenarea modelului 1 („O”) atât la surzi (79,37% față de 69,84%) cât și la auzitori (94,26% față de 84,14%), iar performanțele cele mai scăzute s-au înregistrat în desenarea unei stele cu 4 colțuri (model 8) la ambele categorii de subiecți. Performanțele globale mai bune
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
uniforme, grupul este mai omogen. Conform semnificației diferenței între medii între 4 și 5 ani și între 5 și 6 ani diferențele sunt semnificative. La vârstele mai mari, la auzitori, diferențele dintre medii sunt semnificative (între vârstele succesive) pe când la surzi s-au constatat diferențe semnificative între 7 și 8 ani. Aceasta corespunde, în general, stadiilor dezvoltării intelectuale stabilite de J. Piaget. - până la 4 ani există gândire simbolică preconceptuală; - între 4-7/8 ani, avem gândire intuitivă, ale cărei articulații progresive duc
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
realiști au început să conștientizeze caracterul extrem de precar și nedrept (dacă nu chiar diletant) al obiecțiilor avansate până la acest moment împotriva moralismului. Sunt speranțe reale, așadar, ca, în viitor, dialogul realiștilor cu moraliștii să nu mai fie un dialog al surzilor, unul bazat pe lecturi pe diagonală ale scrierilor moraliste, pe strategii extrem de inechitabile de interpretare a acestor scrieri, pe reflecții foarte grăbite pe marginea lor sau pe recursul la argumentarea sofistică ori la alte practici și manevre mai puțin respectabile
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
43, 1-2 (2012), p. 58)) și că politica definițională uneori diferită a acestor termeni (i.e., tratarea lor ca termeni echivalenți vs. tratarea lor ca termeni ce se referă la realități diferite) este, de fapt, sursa multor neînțelegeri și dialoguri ale surzilor între moraliști și realiști, pe întreg parcursul cărții voi urma totuși politica dominantă în acest sens - mai ales printre realiști - și voi utiliza termenii "filosofie politică" și "teorie politică normativă" ca sinonimi. 2 Dintre multele referințe ce ar putea fi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
unor constrângeri selecționale: pe lângă trăsătura semantică [+Animat]87, referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă și trăsăturile semantice [+Capacitate vizuală]/[+Capacitate auditivă]. Enunțuri ca cele de mai jos, (21)-(22), nu corespund unei realități logice: (21) *Orbii văd. (22) *Surzii aud. Nelexicalizarea obiectului direct al celor două verbe de percepție a vedea și a auzi este autorizată în câteva situații, discutate mai jos (vezi infra, a-e)88. În aceste contexte, recuperarea realizărilor poziției vide se face pe baza cunoștințelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de transmiterea nemulțumirilor); în al doilea rând, din faptul că nici una dintre părți nu acordă destulă atenție reală celeilalte, ci se concentrează pe sine (se ajunge astfel la un egocentrism exagerat al părților sau la un fel de dialog al surzilor); în al treilea rând, din faptul că părțile sunt excesiv centrate pe relațiile de comunicare și nu pe luarea în comun a deciziilor. În aceste condiții, unele atitudini și comportamente ale managerilor (cum ar fi întreruperea procesului de consultanță pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Ora de limba română la clasa cu elevi deficienți de auz prof. Adina Crăescu Grup Școlar „Vasile Pavelcu ” Iași Copilul cu deficiențe de auz are gândirea obiectuală, în imagini, iar limbajul este mimico- gestual. Limbajul mimico-gestual al surzilor reprezintă un mijloc de comunicare specific uman. Limbajul lor implică o anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
generalizatoare dispune de interpretări ale obiectelor care sunt analoge ale noțiunilor dar nu sunt echivalente ale acestora. Copilul deficient de auz are mari dificultăți în învățarea gramaticii din cauză că în limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, într-un
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură în cele mai multe cazuri, lor necorespunzându-le semne în limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul în care au încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor în propoziție
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
Sandu Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă „Elena Doamna” Focșani - Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini proprii. Surdopsihopedagogia, ca știință independentă, studiază particularitățile dezvoltării psiho-fizice a copiilor cu disfuncție auditivă (surzi, hipoacuzici, asurziți) și mijloacele adecvate, compensatorii, instructiv-educative și recuperatorii în vederea formării personalității și încadrării lor depline în climatul socio-profesional. Sarcinile principale ale surdopsihopedagogiei sunt următoarele: 1. Studiază cauzele surdității și particularitățile dezvoltării psihice a copiilor cu deficiențe de auz. 2
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
surdologul. Compensarea este un proces adaptativ care se realizează mai mult sau mai puțin conștient și care tinde să restabilească echilibrul dereglat al unui sistem complex, așa cum este organismul uman. Echilibrul se dereglează la suprasolicitarea mediului (natural sau social). La surzi, compensarea se poate realiza pe cale organică, funcțională sau mixtă. Recuperarea presupune utilizarea (totală sau parțială) a ceve care altfel s-ar pierde. La surzi se pune problema recuperării, în perioada optimă, a resturilor auditive și a învățării comunicării verbale. Recuperarea
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
sistem complex, așa cum este organismul uman. Echilibrul se dereglează la suprasolicitarea mediului (natural sau social). La surzi, compensarea se poate realiza pe cale organică, funcțională sau mixtă. Recuperarea presupune utilizarea (totală sau parțială) a ceve care altfel s-ar pierde. La surzi se pune problema recuperării, în perioada optimă, a resturilor auditive și a învățării comunicării verbale. Recuperarea poate fi biologică (prin operații de timpanoplastie, protezare, medicamentație etc.) și socială (pregătirea pentru integrarea socio-profesională). Reeducarea - termenul are o sferă foarte largă și
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
poate fi biologică (prin operații de timpanoplastie, protezare, medicamentație etc.) și socială (pregătirea pentru integrarea socio-profesională). Reeducarea - termenul are o sferă foarte largă și se referă la reeducarea tulburărilor de comportament, psihice, motrice, a limbajului (în cazul afaziei) etc. La surzi se pune problema reeducării auditive (exersarea reziduurilor) pe cale naturală sau tehnică. Reabilitarea este procesul complex de redobândire a unui statut normal. Reabilitarea și recuperarea se referă la un sistem larg de măsuri (acțiuni) medicale, pedagogice, profesionale, culturale și sociale coordonate
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
necesară o selecție a materialului vorbitor. Pentru cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le va exersa în comunicare, în circumstanțele naturale sau create, capătă o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și expresiile uzuale a căror utilitate imediată este mai mare, să le prezinte și să le exerseze în comunicare, pe bază de auz protezat și labiolectură, într-o ambianță corespunzătoare. Astfel, denumirile jucăriilor: păpușă, mașină, minge
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
Importanța formării de interpreți în limbajul mimico-gestual în România lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii interpreți în limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți în suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu au primit nici o pregătire oficială pentru rolul lor și, probabil, au
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
socio-uman, dar cursurile au ca scop familiarizarea studenților cu această formă de limbaj, în eventualitatea comunicării profesionale cu aceștia. Nu avem la ora actuală decât 2 interpreți autorizați de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. La congresul Federatiei Mondiale a Surzilor de la Tokyo (1991) s-au formulat mai multe recomandări cu privire la direcțiile de cercetare în sfera limbajului gestual. Una dintre ele afirma că persoanele surde care folosesc în mod fluent limbajul lor național sa fie recunoscuți ca arbitri legitimi ai folosirii
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
să dețină poziții semnificative în eforturile ce se fac pentru cercetarea acestui limbaj. Prin urmare, se pledează pentru încurajarea implicării a tot mai multe persoane surde în cercetarea propriilor limbaje gestuale. Acest lucru va fi posibil prin pregătirea superioară a surzilor în domeniul cercetării limbajului în general și a celui gestual în special, prin incurajarea participării la întâlniri internaționale și naționale legate de limbajul gestual și prin îmbunătățirea difuzării rezultatelor cercetării în rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2.-comunicarea manuală nu este nimic altceva decât limbajul verbal al majorității populației făcut vizibil prin semne. A fost mult mai dificil să se descopere că
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]
-
de lingviști abia la începutul anilor 1980 sau mai târziu. În ansamblu, primele cercetări din SUA și din alte părți ale Europei au avut un impact enorm pe scară mondială, în special cu privire la recunoașterea limbajelor gestuale, locul lor în educația surzilor și în asigurarea serviciilor de interpreți. La noi în țară s-au efectuat unele investigații privind folosirea limbajului gestual și a relațiilor sale cu alte forme de comunicare la elevii surzi de către DIMITRIE RUSCEAC (RUSTICEANU), 1932;, GHEORGHE ATANASIU, 1933;, C.P.
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]