1,118 matches
-
Brian Bangs îmi spune că ai vorbit cu el despre această relație încă dinainte de Crăciun. E așa sau nu? I-am spus lui Brian câte ceva despre suspiciunile mele, e adevărat. — Oh? Brian pare să creadă că erai mai mult decât suspicioasă. Crede că erai destul de sigură. — Ei bine, greșește. — Foarte bine. Dar nu ți-a trecut prin minte să-ți împărtășești suspiciuinile cu unul dintre colegii seniori? Cu mine? — Nu. Cum am spus, erau doar suspiciuni. Eu nu bârfesc. Știi, bănuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de pădure decimată de foc, în timp ce o alta era cruțată fără nici un motiv aparent. Danny a urmat cărarea. N-avea de gând să se mai piardă. Hei ! i-a strigat Charlie. Așteaptă. Vin și eu. Danny s-a uitat înapoi suspicios. Amândoi arătau ca dracu’, dar durerea și vânătăile meritaseră din plin. Danny avusese în felul ăsta ocazia să le vadă pe femei umezindu-și degetele în gură ca să șteargă crustele de pe fața lui Charlie. Să nu-mi faci mie nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să-i controleze și să obțină profit de la acești exaltați dacă acesta nu ar fi unul care să-i iubească și să fie iubit de ei... — Fiecare-și are locul lui, dinainte stabilit? Nici vorbă! spuse el, mijindu-și ochii suspicios. Fiecare cu ale lui... Am impresia că nu Înțelegeți, nu?... Nu mi se pare că ați fi de-al nostru... Membrii clubului nostru sînt toți unul și unul... Mă găsești atrăgător ? Ha? Te deranjez? — Arăți bine. Atunci să-ți cîrpesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-șef trecea prin fața coșurilor pline de pești, urmat de ajutoarele sale. Oftă. — La banchet au fost invitați cei mai de vază oameni ai Romei... Va veni și Flavius Sabinus, prefectul orașului și fratele împăratului Vespasianus... — Ești nebun? șuieră Lucilius, privind suspicios în jur. Nu știi că e interzis să vorbești despre Vespasianus? Nu știi că nu el este împăratul, ci Vitellius al nostru? El e singurul împărat, divinul... Iar Vitellius nu vrea să se știe că Vespasianus a fost ales împărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nici o clipă de pierdut. Și înainte ca vestea despre ciudățenie să fie dusă în bazar de spălător sau de omul cu sticlele și borcanele sau de orice alt oaspete care ar fi văzut-o sau ar fi auzit întâmplător ceva suspicios, află că văduva Ammaji din orașul îndepărtat Shahkot căuta o pereche pentru fiul ei; și chiar dacă proveneau dintr-o familie dintr-o clasă mult inferioară, le oferise o zestre pe care nu putuseră să o refuze. Dar chiar și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ucide, își zicea el și o privea din tufișuri cum își continua munca, feliind plină de vigoare legumele, decapitând puii și gâștele cu lovituri nonșalante de secure. Și totuși, cu cât îi erau mai zădărnicite eforturile, cu atât devenea mai suspicios. În clipa în care se întorcea din nou cu spatele, spionul nu se putea abține să nu mai încerce o dată... Din cauza problemelor pe care le provocau mesele lui Sampath, domnul Chawla decise să permită accesul vizitatorilor doar în intervalul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
-o lui Felix. — Îmi pare foarte rău că sunt nevoit să ți-o spun, moșule, dar diseară trebuie să te vezi cu Lorne Guyland. — Doamne. Mi-a explicat de ce. Eram pe punctul să închid telefonul când Fielding m-a întrebat suspicios: — Hei, cum ai zburat? Cu un avion de linie? — Dea. — Moșule, voi avea o discuție foarte serioasă despre cheltuielile tale. Trebuie să-ți îmbunătățești stilul, John. E jenant Face o impresie proastă asupra magnaților. Închiriază un etaj la hotelul Gustave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
într-un final. Îi dă locului o notă personală mi se pare. Era exagerat? Se pare că nu. Este exact ce am încercat să obțin! Suki parcă iradia. — Ah, tu ai aranjat-o? —De ce? s-a uitat Suki instantaneu, destul de suspicioasă, făcându-și ochii mici. Cine crezi că a făcut amenajările interioare? —Păi, ăăă, nu știu... m-am bâlbâit. De fapt, îmi imaginasem că fusese una dintre firmele acelea din Chelsea cu nume triplu, dar sigur că nu îi puteam spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
când te-ai certat; îi scot din încurcătură pe amândoi, deoarece nici unul nu a trebuit să se chinuie să aranjeze întâlnirea. Am bătut cu palma locul de lângă mine. —Ești grăbit? Ia loc. —De ce vorbești în șoaptă? m-a întrebat Tom suspicios. De-abia te pot auzi. Dar a pășit prin poartă în micul parc și a rămas uitându-se în jurul său. —Drăguț aici, nu? Am ieșit doar să iau ziarul. — Unde este Alice? i-am spus, încercând să fac conversație. Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
de o cafea. Am stat până a închis ea; apoi am așteptat tonul și l-am sunat pe Hawkins. Nu era, însă îmi lăsase un mesaj la WPC Gilbert. Mi-au făcut legătura cu ea. —Domnișoara Jones? m-a întrebat suspicioasă. Vă voi citi notițele pe care mi le-a lăsat, ad litteram. Cred că așa este mai bine. Dați-i drumul! —Hmm... păi spune așa: „Nicola Walters este pe lista angajaților, dar nu a fost la petrecere. Makamoto și Claes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
fi vândut privindu-te în ochi în același timp. —L-ai ucis pe Charles de Groot? am întrebat-o, într-un mod familiar. Nu. Nici măcar nu eram acolo. Răspunsul a sosit prompt, dar nu atât de repede încât să fiu suspicioasă. Trecuse testul. Așa cum era. —Cartela de intrare este valabilă și la sfârșit de săptămână? —Nu. Poți să verifici dacă vrei. Cine crezi că l-a ucis pe Charles? — Nu știu. Chiar nu știu. Dar sigur a fost altcineva pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
toți și de toate. Vedeam peste tot turnători, delatori, sperjuri și hăituitori. Și chiar erau. Nu-i cunoșteam, dar îi aflam din povestirile altora, după fel și fel de semne adulmecate de mine, după gesturile celor din preajmă, după priviri suspicioase sau complice. Îi știam că existau, mi-era teamă de ei. Pentru a-mi birui teama, tocmai, căutam să mă port cât mai firesc. Prudența mea, lașitatea mea, spaimele de tot felul le lăsam în ceața unei neavute demnități, mimând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cărui corp sau grup Îi aparținea Fumero și că el nu cutezase să-l Întrebe. Mi-e cu neputință să-ți descriu acele prime zile de război la Barcelona, Daniel. Văzduhul părea otrăvit de frică și de ură. Privirile erau suspicioase, iar străzile miroseau aidoma unei tăceri ce se resimțea și În stomac. În fiecare zi, În fiecare ceas, circulau noi zvonuri și șoapte. Îmi amintesc de o noapte cînd, Întorcîndu-ne spre casă, Miquel și cu mine coboram pe Ramblas. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
urma lăsată În viață. Învăța să rememoreze lumea prin ochii tăi, să-l recupereze, În tine, pe copilul care fusese. În ziua cînd ai venit la mine acasă pentru prima oară, am simțit că te cunoșteam deja. M-am prefăcut suspicioasă ca să ascund teama pe care mi-o pricinuiai. Mi-era teamă de tine, de ceea ce puteai afla. Mi-era teamă că-l voi auzi pe Julián și că voi Începe să cred, asemenea lui, că, Într-adevăr, eram uniți cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu tocurile cui. Revelațiile sale privind adevărul ultim din om, Lawrence le propovădui câtva timp la Schitu Duca, unde se deplasa În fiecare sâmbătă cu autobuzul, revenind luni Înapoi În Iași, călugării Însă deveneau la fiecare descindere a sa din ce În ce mai suspicioși, pentru ca În cele din urmă să-l afurisească, interzicându-i pentru totdeauna să mai calce pragul lăcașului lor sfânt. Neînțelegerile porniră de la Epistolele lui Pavel, pe care Lawrence le interpreta În felul său, Încercând să descopere adevărul În fiecare literă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
l-ar fi putut salva. În afară de aceasta, Satanovski, ca o piază rea, se ținea și el de capul pictorului, Încercând să-l determine să-i vândă o parte din „marfa” pe care o desfăcea pe străzi. Bikinski era Însă destul de suspicios. Nici numele, nici manierele inginerului nu-i inspirau Încredere. „La ce vă trebuiesc icoanele odată ce-l renegați pe Dumnezeu? Nu cumva vreți să le folosiți În trucurile dumneavoastră? Sau le cumpărați ca să le dați foc?!” Satanovski Își mișca nervos bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și pe platouri unde pasc turme de oi. Ajung În cele din urmă amândoi Într-un sat de sub munte. Anton dă ziua bună tuturor celor pe care-i Întâlnește. Cei mai mulți Îi răspund, deși nu-l cunosc, alții Însă se arată suspicioși și tac. De ce vor fi gândit atunci acești ignoranți tăcuți vor depinde multe lucruri din biografia ulterioară a celor doi, tată și fiu. Anton Încă mai poartă pantaloni militari, foștii lui pantaloni de infanterist marin, cămașa, pulovărul de lână groasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
doar cu mama ei, iar tatăl și fratele ei au schimbat câte o frază sau două Între Înghițiturile din cele trei sticle de vin roșu pe care le-au dat gata Împreună. Se terminase la fel de jenant cum Începuse, toată lumea privind suspicios pe toată lumea și Întrebându-se ce vedeau fiicele lor una la alta. Penelope și cu mine i-am condus pe toți la hotelurile lor, ne-am repezit imediat Într-un bar și am Început să-i imităm pe fiecare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cordoanelor poliției, fără reporteri sau alte persoane curioase. Gibbs, rămâi aici, tu și cu Deffry trebuie să obțineți mărturiile localnicilor. Știți care e chestia: eventualii martori care ar fi putut vedea momentul în care a fost aruncat cadavrul, niscaiva trecători suspicioși sau vehicule”. „Upshaw, e patru douăzeci A.M., ce dracu”. „Foarte bine. Începeți acum și s-ar putea să terminați pe la prânz. Lăsați-i un raport în duplicat lui Dietrich și notați toate adresele unde locatari n-au fost de găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ocazia să scape de orice detalii dubioase. Apelul lui Hartshorn către Mike Breuning și legat de bățul zoot îl speriase. El și cu Breuning (sau doar unul din ei) plecaseră de la secția Wilshire ca să discute cu omul. Hartshorn a devenit suspicios. Fie premeditat, fie dintr-un impuls de moment, Smith și/sau Breuning l-au ucis, înscenând apoi o sinucidere. Cioc, cioc, cioc - asurzitor, dar cu ușa încă închisă în fața celei mai importante întrebări: Cum se legau asasinarea lui José Diaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
avea să-i spună mai târziu vânzătorului de betel, probabil că acest mire, foarte serios, nu se așteptase ca tăcuta sa mireasă să reacționeze atât de prompt. Din fericire, el nu prea cunoștea femeile. Oricare altul ar fi devenit brusc suspicios. Și deși vorbele rele despre aventurile miresei ajunseseră până la urechile acelor hijra care veniseră să ia peste picior invitații la nuntă, Amar Nath și familia sa, fiind niște oameni cu idealuri, nu plecaseră urechea la bârfele lor și ale servitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în curte și coborî din laborator să se uite peste zid la Elspeth, care îi arăta unui băiat cu haine murdare jumătatea ei de misiune. Mai apoi, a observat că l-a pus la muncă în jurul casei. A devenit brusc suspicios și când a descoperit că deși avea pielea albă și trăsături nobile, băiatul era o corcitură, a simțit că i se confirmau suspiciunile. Elspeth decădea tot mai mult. Va fi prădată și înșelată. Îi scrise o scrisoare cu obiecțiile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întreținerea familiei. Rong suferă de coșmaruri groaznice. Să o privești cum doarme e ca și cum ai privi-o suportând chinurile dintr-o cameră de tortură. Își sfâșie cearșaful ca și cum ar fi posedată de demoni. Îi este permanent teamă, e nervoasă și suspicioasă. Pășește ca o pasăre înspăimântată - cu ochii larg deschiși, oprindu-se brusc când e în plină mișcare. Scoate sunete ciudate, ca un horcăit atunci când stă jos. În timpul meselor, lovește întruna cu degetele în masă. Fratele meu e exact invers. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că nu i se mai văzu decât gura. — Aveți haine simple și șaua unui războinic de rând. Nimănui nu-i va trece prin cap că sunteți Seniorul Akechi Mitsuhide. Dacă mă tratezi cu atât de multă curtenie, oamenii vor deveni suspicioși imediat. Nu mă gândisem la asta, spuse Genemon, râzând. Voi fi puțin mai atent de-acum încolo, dar să nu mă acuzați dacă sunt nepoliticos. La poalele Muntelui Hiei, lucrările de reconstrucție se desfășurau de vreo doi-trei ani, iar străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ca și tatăl său și-l ajută pe fugar să-și scoată sandalele îmbibate de sânge. — Mă simt de parcă aș fi la mine acasă. Bunătatea impresionează profund pe cel aflat în abisul deznădejdii și îl face să nu mai fie suspicios și plin de amărăciune. Este singurul lucru care îl determină să mai spere. Părând fericit de-a binelea, Katsuie continuă să-i felicite pe tată și fiu pentru scăparea lor: — Această înfrângere a fost cauzată, în întregime, de propriile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]