3,370 matches
-
în trezie, Și-n miez de noapte bine-o să ne fie”. Din brațe-mi scapă iute și dispare, Mai vine doar s-aducă de mâncare. VIII. Dar și privindu-mă cu tâlc! Acele Priviri ce raiul îl promit îndat’. Suspinul nu-și ascunde și cu el e Frumosu-i piept mai bine conturat. Până-n urechi e toată bujorele, Petalele iubirii o răzbat. Și când nu știe ce-ar mai fi să facă, Ezită, stă în ușă, apoi pleacă. IX. Cuprinde miezul
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
bombe" i-a luat pe nepregătite. "Ce mi se pare foarte interesant este tăcerea aproape totală din partea partidului renumit pentru vocalizele sale în domeniul justiției, și mă refer la partidul doamnei Macovei. Dacă remarcați, din partea aceea nu a venit niciun suspin. Acum tac înțelept, iar dna Macovei, care avea cuvinte pentru tot ce se întâmplă în țara asta în domeniul justiției, aici tace, nu spune absolut nimic, mai ales că unul dintre actorii acestui caz este membru al partidului din care
Înregistrări Mircea Băsescu: Teodorescu crede că PNL-PDL au probleme by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29235_a_30560]
-
lipsa mea. Zizi promis solemnaminte fidea. Teme răzbunare. Florio (Cartă poștală scrisă cu creionul, pe adresa: Vicky și Zizi Luca / Str. Legislatorului 3 / Bucarest / Romania Pe recto: „Zagreb, Frankopanska ulica”, fotografie color.) 3 Domenica [16 XI 1924]1 Sub puntea suspinelor suspin pentru voi. Florio (Cartă poștală ilustrată, având pe recto fotografia cu faimoasa „Ponte dei sospiri” din Veneția și trimisă pe adresa: Sig(no)rine / Vichi e Zizi Luca/ Str. Legislatorului 3 / Bucarest / Romania) 4 Roma, I XII []924 Guai
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
mea. Zizi promis solemnaminte fidea. Teme răzbunare. Florio (Cartă poștală scrisă cu creionul, pe adresa: Vicky și Zizi Luca / Str. Legislatorului 3 / Bucarest / Romania Pe recto: „Zagreb, Frankopanska ulica”, fotografie color.) 3 Domenica [16 XI 1924]1 Sub puntea suspinelor suspin pentru voi. Florio (Cartă poștală ilustrată, având pe recto fotografia cu faimoasa „Ponte dei sospiri” din Veneția și trimisă pe adresa: Sig(no)rine / Vichi e Zizi Luca/ Str. Legislatorului 3 / Bucarest / Romania) 4 Roma, I XII []924 Guai a
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
să simtă. 2679. Cunoașterea este izvorul legității În această lume iluzorie. 2680. Nu există lege fără de cunoaștere precum nu există amintire fără de Destin. 2681. Cunoașterea te așteaptă doar În gara unde trenul vieții tale nu oprește niciodată. 2682. Cunoașterea este suspinul deșertăciunii. 2683. Cunoașterea este răsăritul sufletului căzut accidental În această lume a necunoașterii sau iluziei, devenind necunoaștere pentru suflet. 2684. Adevărata cunoaștere În lumea iluziei este intuiția pe care nu o aflăm cunoscând ci necunoscând. 2685. Cunoașterea este stâlpul infamiei
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
cuvintele vieții sale. 2789. Cuvântului nu trebuie să i te Închini, ci să-i respecți sensul. 2790. Cuvântul nu este vântul deșertăciunii chiar dacă atât vântul cât și deșertăciunea sunt cuvinte. 2791. Cuvântul este șansa acestei existențe de a și exprima suspinul prin Dumnezeu. 2792. Nu fugi niciodată de cuvânt.și fuga este tot un cuvânt! 2793. Respectă cuvântul ca și pe tine Însuți. Iată cheia fericirii. 2794. Să nu-ți fie frică niciodată de moarte. Nu uita că și aceasta este
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
ca izolda-n strâmta urnă. Tună craniul caraiman nervii/servii trepanați între polii nu și da dan sați lebăda dansați morții mei încoronați cu pleșuvi și stinși vulcani rătăciți prin rik-ve,-dà dan sați lebăda dansați despuiați de searbăda marmură-n suspin morgan ca nebunii spânzurați dan sați lebăda dansați și prohodul vă va da gâtul ei toiagul pânii marea traversând în van gâtu-mi atârnând în laț dansați lebăda dansați cainați și abelați devant pas-de-deux devant cu nepârgăritul pan dansați lebăda dansați
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
de obicei - și alte cuvinte mai bune nu găsim -, "geniu atotcuprinzător." Cuvintele, slabele noastre cuvinte! El s-a ocupat de muzică, spunem noi. Or, dintre sunete -, omul le-a emis mai întâi, în mod natural, pe cele care se numesc suspin, oftat, râs, hohot de plâns, chiot de plăcere, de victorie sau urlet de durere. Aceste sunete nu erau încă muzică, ci o exprimare simplă, rudimentară, a cosmosului din om. în codurile inițiale ale muzicii, ele s-ar fi numit disonanțe
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
de fum a bunicilor mei. Ploua la Ohrid lui Adam Puslojic, dar și prietenilor mei din Iugoslavia: Slovolar Almăjan, Pavel Gătăianțu, Branislav Pertrovic Ploua la Ohrid și amintirile,crengi grele de apă și vin, mă apăsau cu un fel de suspin, mă apăsau cu amintirea lui Alexandru Macedon, neasemuitul domn, unchiul meu îndepărtat dinspre tată. Cum se spunea oare vin în vechea macedoneană și ce făceau la Ohrid vechii macedoneni cînd ploua? Ploua la Ohrid și vinul, creangă grea de amintiri
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
cu tot. El nu se vede murind decât "la bord, în larg de mare" și funeraliile sale - în stilul eminescianului "nu voiu sicriu bogat" - nu și-le închipuie altfel decât în "freamătul furtunii", în "plânsetele delfinilor" și al "prietenilor de suspin", leșul fiind apoi slobozit "în valuri înspumate". Căci, în ciuda martiriului la care îi condamnă pe marinari, marea este, pentru acest om al mării, un abis luminat, ca să folosesc o formulă a celuilalt Nicolae Balotă. Și mă bucur să întâlnesc în
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
de față l-am desprins din tomul: ALDEBARAN. Amintiri despre Ion Vinea, inedit încă, pe care îl vom publica în curând. Face parte dintr-o serie întreagă de dialoguri cu cei care l-au cunoscut și prețuit pe autorul Paradisului suspinelor. Țin să amintesc, cu acest prilej, de căldura deosebită cu care Vlaicu Bârna m-a primit (convorbirea s-a desfășurat într-o zi de luni, 23 noiembrie 1994, în apartamentul său dintr-o clădire din vecinătatea Foișorului de Foc) și
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
mari sărbători, a așternut el, în stilul patronului, editorialul respectiv. Adevărul adevărat este, însă, că gazetarul Vinea a scris foarte mult. Iar gazetăria sa este de o mare calitate, inconfundabilă. De altminteri, și ca prozator este autor de patentă, Paradisul suspinelor fiind o capodoperă. Și celelalte, Lunatecii și Venin de mai se-nscriu, prin valoarea lor, la același capitol, deși se bănuie unele intervenții străine în text, la editare, după moartea sa. în timpul războiului, îl întâlnim pe Vinea la Constanța. Sunt fotografii
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
mi călcau pragul, îmi înfruntau vajnici vadul etc.), panglicărindu-l, deci, din vastul buzunar al vestei de dril, fluierînd clandestin tangouri la modă (îmbobocite de compozitori celebri în onoarea și dezonoarea voluptuoasă a unor femei devastator de acute-n grație și suspin), trăgîndu-mi gînditor creionul de cretă tehnicoloră de după urechea clăpăug-străvezie, măsuram rapid, tăiam expert și dezinvolt materialul comandat de, repet, domnișoare (c-o exasperare himenală), de doamne (c-o aroganță duioasă), de domni (c-o amabilitate feroce). Și-mi permiteam, istovit
Reapariția Empampei by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16298_a_17623]
-
pe care nouă generație le-au preluat din familie sau din lecturarea necritica a panseurilor comuniștilor din toate țările, uniți în nevoia lectorilor de a se lasă capturați de o ideologie ce le promite o lumea fără durere, întristare și suspin. Este lesne de constatat că maniheismul specific disputelor politice de la noi este prezent și în domeniul științific și cultural - deci, și în cercetarea comunismului. Astfel, după căderea regimului comunist, s-au produs replieri, unii vectori de opinie erijându-se în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat în toamnele târzii de lumină felinarului de pe digul din coasta inimii. Cu frunzele încă ruginii, atârnând între diminețile ochilor, isi zornăie tăcerea în clopotnița buzelor aruncate-n suspin de fiecare pântec însămânțat pe muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nu mai are pe nimeni. Decît acest spațiu, tandrețea și protecția lui. Și familiile s-au topit, copiii, bărbații. Au rămas numai prietenii, blîndețea și hachițele bătrîneții, zvîcnirile unor energii pe care le mai crezi intacte. Ca altădată. Fragmente de suspine, fragmente de cîntece, de amintiri, de obsesii, de invidii, de vieți, fragmente de realități desenează pe scenă o lume, culmea, nu moartă, nu ostenită, ci o lume mai vie decît mi se întîmplă să văd astăzi în jurul meu. O lume
Nostalgia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10746_a_12071]
-
cu președinte și cipilică...; imagine tv șocantă: pe creștetul lui Adrian Năstase se vede clar mâna lui Domnezeu, pe care este inscripționat cu heraldice: un milion de dolari, cu voia luminăției noastre... În surdină se aude un ,hi-hi-hi și, discret, suspinul soacrei lui Haralampy... Alte știri, alte imagini tv, alți oameni politici cu mâna Domnului pe cap, alți moștenitori... Ce an cumplit începem, Doamne! Mor pe capete mătușile și alte rude bogate... Ce Dumnezeu se întâmplă? Din nou imagini cu Președintele
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
realitatea palpabilă, spre rutina acelorași gesturi, dialoguri, monologuri, priviri, aceluiași du-te, vino. Așteptarea lui Godot - o invocare, un reflex, un paravan? Șansa? Punctul care dereglează mecanismul? Așteptîndu-l, au timp să se scufunde în ei înșiși, iar și iar, în suspine, în întrebări, în cei patruzeci de ani de prietenie, în sîcîieli care nu mai fac rău nimănui, în discuții plate, în amintiri, aceleași, cu aceleași accente în fraze, aceleași zîmbete, aceleași, mereu aceleași, neputințe. Din împietrire nu-i scoate decît
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
foarte complexă în aceste momente, energiile sînt puternice creînd iluzia prezenței a mult mai multor actori pe scenă. Pămîntul se cutremură, becul se mișcă pîlpîind, lumina ireală îi absoarbe pe Pozzo și Lucky. Apoi, dintr-o dată, din nou în surdină, suspinele lui Gogo și Didi sub copac. Și iluzia că totul se poate repeta oricînd, că totul poate fi dus mai departe. Spectacolul s-a terminat. Muzicienii-iepurași au dispărut, abandonîndu-și instrumentele și visele pe mîna mașiniștilor profani. Domnul în halat trage
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
le ascult Tristețea tropotului lor sălbatic. Mă cheamă cu ei Purtându-mă pe spinări Arcuite de timp și-mi cer să zâmbesc. Nu pot. Mi-e frică de ei, De boturile lor umede și calde. Ei pleacă, ducând cu ei Suspinul clipelor trecute și tinerețea mea. îi urmăresc cu privirea Umezită de amintire Rămânând în urma lor Doar pașii mei Risipiți în singurătate. Crud etern Crud Clipa se scurge Printre sufletele noastre. Crud Viața se scurge Printre degetele noastre. Crud Ne ducem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sunt singur eu, rămasul, Zeificând celest, ascuns, trecutul... SONETUL XVI Cocoși-tenori se-nvălmășesc în mine De țipă-n turle bufnițele toate, Ascultă-mă-n tăcere și socoate: Regina este una! Doamne, cine? Coșarii nopții năvădesc macate, Hainii, pe-ntuneric strâng suspine, De tine, Viață, nu-mi mai este bine, Sunt ochii milei lacrime uscate! Poet de-aș fi, m-aș prăvăli pe prunduri și Cântecul l-aș scoate din străfunduri: Iubirea ta mă-nzăpezește-n stele! Tridentul mi se frânge de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vede niciodată. Așa ar trebui să se miște buzele geniului omenesc, ale făpturii aceleia, ieșite din sine însăși. Așa, chiar așa. Precum în părțile fundamentale ale acestui poem. Cu ce emoție îl citești! De parcă ai juca într-o tragedie. Fiecare suspin, fiecare nuanță îți sunt prescrise. ,Exagerat - exagerat, adică", ,Dar la ora la care vine trenul - dă ajutor", , Prin secrete comerciale și prin pudră pentru bal", ,Va să zică - nu-i nevoie, va să zică, nu-i nevoie", ,Iubirea este trup și sânge", , Căci, nu
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
poemele mele au duritatea pământului sărac / parfumul lor e duhoarea florilor căzute în șanț / au strălucirea lămpii afumate (...)" Mărturisirea de sine a creatorului revine cu gravitate în poemul "Cărți" (p. 382), chiar dacă Petre Stoica o termină pe un ton auto-ironic ("suspinul poetului cu degetele prinse în ușă"): "eu subscriu pentru o carte cu poeme banale din care / izbucnesc mirosurile și zdrențele pământului / și behăitul oilor mânate la abator / într-un cuvânt o carte din care / se ridică suspinul poetului cu degetele
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
un ton auto-ironic ("suspinul poetului cu degetele prinse în ușă"): "eu subscriu pentru o carte cu poeme banale din care / izbucnesc mirosurile și zdrențele pământului / și behăitul oilor mânate la abator / într-un cuvânt o carte din care / se ridică suspinul poetului cu degetele prinse în ușă // vă rog să-mi iertați preferințele / și faptul că fumez țigări atât de ieftine". O lapidară artă poetică exprimă, într-un singur distih, două realități de ordin diferit: cea a fragilei și tenacei condiții
Multum in multa by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10879_a_12204]
-
poate cuprinde cu inima sa infinitul. 3051. Doar deșertăciunea poate spune:" întregul infinit", uitând intenționat că infinitul nu poate fi niciodată un întreg, tocmai fiindcă nu se termină niciodată.Și totuși este un singur infinit. Unu. 3052. Deșertăciunea este mama suspinului și al durerii, pentru a ne arăta soarele fericirii din spatele acestora. 3053. Ce știe deșertăciunea cu privire la lumina cunoașterii? Doar faptul că aceasta e necunoaștere. În schimb deșertăciunea are propria sa cunoaștere: iluzia. 3054. Deșertăciunea este moașa de la sorocul acestei lumi
Culegere de înȚelepciune. In: Editura Destine Literare by SORIN CERIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_250]