1,062 matches
-
trecut ani și nereușită a început să-i obosească ființă. Dar și atunci, cu cearcăne și umeri aplecați, a continuat în tăcere să-l ajute. Și singura replică pe care o primea după toată strădania asta, era: mai termină odată cu tâmpeniile astea, mama! Vizitați dacă doriți și Mică mea literatura Referință Bibliografica: Îngerul / Ștefan Kellner : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ștefan Kellner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
ai observat? - Nu. - Bine atunci, mă duc. Și mi-a întors spatele și m-a lăsat acolo în situația de a mă pălmui pe mine însumi întrebându-mă cât de idiot puteam să fiu să scot pe gură așa o tâmpenie. Nu mai era nimic de făcut. Paguba a fost făcută și simțeam o durere în piept, mi-era frică că o să-mi dea lacrimile acolo pe coridor și o să mă fac de rușine de față cu toata lumea. Dar nu
PRIMUL SĂRUT de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376560_a_377889]
-
-l cunosc îi spun Petrică, inclusiv elevii și au dreptate, deoarece este un ciudat. Nu numai pentru că ar fi cam mărunțel, îmbrăcat întotdeauna curat, cam uscățiv și palid la față, manierat, politicos, nu vorbește aiurea, ba chiar, ascultă amabil toate tâmpeniile, sau că privește cam în gol dindărătul unor ochelari stranii ce aduc mai mult cu vizoarele de scafandru, de unde și porecla pe care o poartă, amuzându-se de ea de parcă ar fi ceva de laudă! Nu, deși în comparație cu el, un
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
la îndemână. Își repezi căpățâna în volan. Avea nevoie de ceva tare să-l lovească, să-și spargă nenorocitul ăsta de cap genial. Cum nu prevăzuse acest risc? Dar... putea să-l evite, să nu riște? Păi...cine nu...Ce tâmpenie! Auzi, cine nu riscă...Nu putea să stea naibii acolo jos și să-l refuze categoric pe mustăcios? Cine nu riscă...Însă, cum voiai să dai tunul, dobitocule, dacă nu riscai? Dar, nu era mai înțelept să fi lăsat mașina
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
atent și sfredelitor al autorului. Impozitarea nerușinată, batjocorirea profesorilor „martiri ai educației”, copiii lipsiți de sentimente față de părinți și ahtiați numai după banii lor, exodul de după revoluție, țăranul care și-a pierdut dragostea de pământ și-și vinde glia revendicată, tâmpenia considerată genialitate, banul ca religie, cărțile scrise de prostituați universitari pentru pușcăriașii interlopi care-și scurtează astfel pedepsele petrecute în celulele first class din închisori, violența în familie, circul formării guvernelor, sau acea viață primară alcătuită din trioul sex-băutură-mâncare, toate
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
-i, cum vez’ un om îmbrăcat altfel, gata, io-te dujmanu’, hai, sî-i dăm la cap șî alta nu! Io zâc, măi fimeii, cî ne-am prostit di tăt, spunea uneori badea Dumitru, convins că valorile creștine sunt mult deasupra tâmpeniilor omenești. Până una-alta, fie că tinerețea are resurse nebănuite, fie că tratamentul aplicat avea virtuți neștiute, fie că îngerul care-l îngrijea avea puteri peste cele ale firii, soldățelul își revenea și chiar spusese că-l chemă Hans Pumpel
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
nălucă, Doamne, până aici am ajuns? Am adormit cu haina roșie în gând și am visat că am cumpărat-o, dar după ce am îmbrăcat-o de câteva ori, s-a dat o lege prin care culoarea roșie era interzisă. “Ce tâmpenie!”, mi-am spus în zorii acelei zile de sambătă, în care m-am sculat prea de dimineață, apoi am plecat hotărâtă să aduc acasă minunea din vitrină, fără de care nu mai pot trăi. Cu banii de tren în poșetă, sigură
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
mai obișnuit cu lumea decât mine, că sunt membrii curentului EMO, o chestie pe care noi, oamenii cu existențe banale, nu o putem înțelege. Mort de curiozitate, mai aflu și că ei sunt tineri, care consideră lumea noastră o mare tâmpenie, iar singurul lor scop în viață, declarat, este să se sinucidă. Parcă-mi vine să le dau dreptate! Prin urmare îi privesc mai atent. Adolescenți, vopsiți pe față cu un fel de var, cu lacrimi negre pictate sub ochi, cu
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
vor termina de asemenea? Tu nu ești nimic altceva decît un mic gunoi față de această imensă mașină numită politică externă. Crezi că o politică externă clădită cu atîtea eforturi și sacrificii se va lăsa impresionată de tipi ca tine, de tîmpenii ca drepturile omului?" Ceea ce Securitatea română califică drept "tîmpenii ca drepturile omului" îi lasă să trăiască și să se miște pe disidenții ruși, polonezi, cehi și unguri și alimentează, sub președinția lui Carter, noul mesaj al politicii americane. Un universalism
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decît un mic gunoi față de această imensă mașină numită politică externă. Crezi că o politică externă clădită cu atîtea eforturi și sacrificii se va lăsa impresionată de tipi ca tine, de tîmpenii ca drepturile omului?" Ceea ce Securitatea română califică drept "tîmpenii ca drepturile omului" îi lasă să trăiască și să se miște pe disidenții ruși, polonezi, cehi și unguri și alimentează, sub președinția lui Carter, noul mesaj al politicii americane. Un universalism democratico-liberal revine în forță. Referirile la Human Rights îndepărtează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
iar am dat de tine... Gh. P. unu: ...Cam prin ce mormânt...? Gh. P. doi: (privind în album) Stai că-ți spun..., îți spun imediat... (îi dă albumul) Gh. P. unu: (privind în album) A, da, îmi amintesc..., mamă, ce tîmpenie de piesă..., și ce tîmpenie de rol...; singura calitate a rolului ăsta era că era principal..., avea text mult... enorm de mult...! Gh. P. doi: Mai știi ceva din el? Gh. P. unu: Mai știu pe dracu! Știu că era
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gh. P. unu: ...Cam prin ce mormânt...? Gh. P. doi: (privind în album) Stai că-ți spun..., îți spun imediat... (îi dă albumul) Gh. P. unu: (privind în album) A, da, îmi amintesc..., mamă, ce tîmpenie de piesă..., și ce tîmpenie de rol...; singura calitate a rolului ăsta era că era principal..., avea text mult... enorm de mult...! Gh. P. doi: Mai știi ceva din el? Gh. P. unu: Mai știu pe dracu! Știu că era o piesă partinică... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pe moațe cu hîrtie din Scînteia, tot n-ai făcut nici un rău? Tot nevinovat ești? Gh. P. unu: (descumpănit) ...Tot... (în lipsă de altceva, oarecum pe de rost) ...N-am făcut poliție politică... Gh. P. doi: Du-te dracului cu tîmpenia asta, cu poliția ta politică, sau economică, sau științifică, sau dracu' mai știe ce fel de poliție! Gh. P. unu: Dar așa este! N-am făcut nici un rău..., nici o crimă! Gh. P. doi: Dacă n-ai făcut nici o crimă, hai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mama... Mi-a adus și-un psihiatru... Ea vine, într-adevăr, ca la spital... ca la spitalul de nebuni... Mona: (incomodă) Octav, totuși, de ce ții tu să stai aici... Toți cred că stai aici ca să fii mai aproape de... Octav: Ce tîmpenie?! Nu-i chip să spui ceva... să faci ceva care sparge "superba" și anonima normalitate, că devii bizar, straniu... nebun! Nu cumva ai stat și tu de vorbă cu psihiatrul? Mona: Dar eu nu cred asta. Octav: Dar ce crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
urban dens, iar precizia sa lasă de dorit. A doua paradă, bruiajul, a cărui eficacitate este infailibilă, presupune ținte fixe, puține la număr și de putere scăzută cu excepția imobilizării unor mijloace considerabile. Filtrarea undelor hertziene este de-a dreptul o tîmpenie; pînă și sateliții de difuzare directă, alăturați antenelor parabolice, eludează bruiajele. Descumpănirea statelor din Lumea a Treia unde rețelele hertziene și centrele de emisie se află sub controlul statului în momentul confruntării lor cu revoluția video seamănă într-atît cu cea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
genocid numai pentru că statu-quo-ul o impune? Foarte bine, tu ești cinic (la fel ca Diogene, ca Menippos... ca Hobes), nu crezi în nimic, viața fătului este o prostioară romantică, un caz de conștiință pe o astfel de problemă fiind o tâmpenie idealistă. Dar astea nu sunt motive întemeiate. 25 ianuarie 1975. Thalassa 1tc "25 ianuarie 1975. Thalassa1" Dragă domnule director, Vă trimit alăturat, cu o dedicație ca semn al sincerei mele prietenii - chiar dacă în cazul de față nu este lipsită de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a prezentat la alegerile politice din ’70 cu lista «Partidului Hippy», Dumnezeule!”. Despre Emanuele Criscione: „Nervos și veșnic șucărit...”; despre Adriano Sofri 2: „Nu l-am cunoscut niciodată direct, dar, ținând cont de faima lui, sunt tentat să spun câteva tâmpenii și despre el. De exemplu, că este un geniu când vine vorba de făcut analize. Cel mai mare teoretician european, capabil să pătrundă în miezul problemelor. Din păcate, se pare că se bagă și-n toate porcăriile...”; despre Gianni Emilio
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
oară e cu noroc. S-ar putea să nu mă nimerești. Am ridicat mâna și mi-am frecat obrazul. Stătea aplecat spre mine, cu dinții rânjiți, cu un licăr de animal agresiv în ochii lui foarte albaștri. - Când mai vorbești tâmpenii cu un polițist, știi ce te așteaptă. Mai încearcă o dată și n-o să te mai pocnesc cu mâna goală. Mi-am mușcat puternic buzele și mi-am frecat obrazul. - Mai bagă-ți nasul ăla mare în treburile noastre și o să
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
evrei! În orice caz, e foarte interesant că, din tot ce se putea găsi În materie de ideologie, l-au ales pe bietul Edgar Papu! Mircea Mihăieș: Ce resorturi psihologice l-or fi determinat să-și asume cu atâta seriozitate tâmpeniile care i se puneau În cârcă? El a furnizat termenul și un vag context, dar conținutul a fost elaborat de o echipă de „specialiști”. Vladimir Tismăneanu: Sărmanul Papu nici nu-și dădea seama cum se repeta la București scenariul de la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Liban și am fost mobilizat. Am zis: „Dar dacă...? Ce să fac eu acum?”. Simțeam că lumea întreagă era pe umerii mei. Sigur că m-am supus ordinului și m-am dus „să-mi apăr țara”. Nu am făcut nici o tâmpenie, dar îmi aduc aminte ce rău mă simțeam. A fost, de asemenea, foarte dificil pentru soția mea și pentru părinții mei, a fost groaznic. Timp de aproximativ trei săptămâni n-am reușit nici măcar să sun acasă din Liban. Mă tot
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Lungim drumul și o să întârziem! se plânge Plautius. Tiberius îl liniștește: — Intrăm prin parcul Mausoleului, care este închis publicului. Dar nu și lui. Iar altarul ce preamărește binecuvântările păcii instaurate de Augustus se află în imediata apropiere. CAPITOLUL XI Mare tâmpenie și larii ăștia! suspină Iulius Herodes Agrippa, uitându-se la Germanicus cum aduce libații în fața altarului. Dacă altar poate fi numită o nișă plină cu figurine din bronz. Pufnește nervos. Oameni în toată firea, și se smeresc în fața unor jucărioare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
chiar cu gura căscata, dar privirea plină de iubire care se vedea în ochii lui încă de la începutul interviului dispare rapid. Trebuie să fie mereu vreo chichiță nenorocită, se gândește el. E frumoasă, e singură, și are capul plin de tâmpenii psihologice bâlbâite. La naiba. ― Dar desigur că cineva ca tine nu trebuie să treacă prin ceva așa cum e....ă... renașterea, nu? mai încearcă el. ― Astea sunt numai aparențele, răspunde ea, eu sunt de fapt un om cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Chiar că n-are, zise el. — N-ai vrea mai bine să rămâi cu ea-n tabără și să mă duc eu după bivoli? Întrebă Macomber. — Nu pot să fac asta și, dac-aș fi În locul tău, aș Înceta cu tâmpeniile. — Nu-s tâmpenii. Doar că mi-e scârbă. — Urât cuvânt ăsta, scârbă. — Francis, n-ai vrea să fii mai rezonabil, te rog? interveni soția sa. — Sunte prea al dracu’ de rezonabil. Ai mâncat vreodată ceva atât de infect ca aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
are, zise el. — N-ai vrea mai bine să rămâi cu ea-n tabără și să mă duc eu după bivoli? Întrebă Macomber. — Nu pot să fac asta și, dac-aș fi În locul tău, aș Înceta cu tâmpeniile. — Nu-s tâmpenii. Doar că mi-e scârbă. — Urât cuvânt ăsta, scârbă. — Francis, n-ai vrea să fii mai rezonabil, te rog? interveni soția sa. — Sunte prea al dracu’ de rezonabil. Ai mâncat vreodată ceva atât de infect ca aici? — Nu-i bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
două mii de franci elvețieni. Da’ tot nu-i prea ieftin, până la urmă. — Nu, nu e. — Și de ce ar divorța cineva? — Pentru că i se cere asta. — Da, dar ce se cere? Pentru ca celălalt să se căsătorească cu altcineva. — Da’-i o tâmpenie. — Sunt de acord cu dumneavoastră, spuse Johnson. Chelnerița turnă În pahare. Le ridicară cu toții. — Prosit, spuse Johnson. — A votre santé, monsieur, spuse conductorul. — Salut, spuseră și ceilalți doi. Șampania avea gust de cidru dulce. — Da’ voi aveți un sistem aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]