590 matches
-
interdicții rituale În privința sângelui, precum și ciudatele reguli privind mâncarea cușer (de exemplu, vase pentru carne diferite de cele pentru lactate). Țăranii și târgoveții creștini nu percepeau aceste reguli din perspectiva curățeniei și igienei culinare, ci dimpotrivă. În 1817, de pildă, târgoveții români din Botoșani se plângeau domnitorului Moldovei că „jidovii le pângăresc fântânile”, spălându-și „vasele [lor] spurcate” <endnote id="(535, p. 403)"/>. La acestea se adaugă legendele privind evreii care infestează fântânile, doctorii evrei care-i omoară pe creștini („Medicii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începuseră doară În același chip...” (Neue Preussische Kreuzzeitung, Berlin, nr. 124, 1853 ; <endnote id="cf. 321, p. 54"/>). Dacă de Paște Iuda este personajul negativ principal, de Crăciun acesta este Irod. Ca atare, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea, târgoveții din Iași „s-au distrat [de Crăciun], arzând efigia lui Irod sau cântând «Trăiască pruncul și alungați-l pe Irod»”, cum atestă o mărturie din 1846 <endnote id="(893, pp. 285, 361)"/>. Semnificativ este faptul că, În toate exemplele date
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa de la poienile din pădure , târgoveții vor fi sculați și sunt gata de muncă și cleveteală. El se sculase odată cu răsăritul luceafărului de dimineață iar acum, când soarele se ridicase deasupra copacilor, juncanii lui erau sătui de iarba ce o păscuseră cu mare hărnicie. Costache se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deosebit eroismul și modestia ostașului român, care e gata să-și sacrifice viața pentru o cauză deosebit de nobilă ca aceea de cucerire a independenței naționale, a urmat o scurtă pauză, apoi apăru un alt recitator, numit Vasile Ciobanu, dar căruia târgoveții îi spuneau “șova”. Doamna învățătoare Averescu ne-a anunțat că el ne va recita o fabulă, de Grigore Alexandrescu, intitulată „Toporul și pădurea”. Recitatorul începu: « (Minuni în vremea noastră nu văz a se mai face,/Dar că vorbeau odată lemne
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cârciumarul, lasă ciocanul, râde și-l îmboldește: Nea Dumitre! Nu te lăsa!... Tacă-ți gura! îl bruftuiește Savastița. Ce te bagi?! Savastiță, draga me... o înduplecă cu binișorul. Zău așa, înțelege și tu... Trebuie! Nu-l putem lăsa singur. Câțiva târgoveți, fiecare cu bocceluța sa, s-au oprit să caște gura la ciorovăială. Oameni buni! îi ia Savastița, martori: Uitați-vă la el, hodorogu', viteazu' vitejilor, rezbel îi trebuie?! Abia-și trage bășinile de prăpădit ce-i. Cât îi nopticica de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Baia, și la Lipnic, și la Podu-Înalt! grăiește Dumitru cu mândrie, întorcându-se către oameni. Domnul Ștefan m-o bătut pe umăr și m-o sărutat pe amândoi obrajii! spune el lăcrimând cu mândrie. Chiar Domnul Ștefan, așa să știți! Târgoveții, câștigați de partea moșului, râd, îl încurajează: Așa-așa, moșule! Nu te lăsa! Atinge-o! Și voi ce vă băgați?!?! se stropșește la ei Savastița. Plecați de-aici! Valea!! Valea!! Savastița, arțăgoasă, violentă, trece la atac. Îi smulge coiful din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
amu! Pleci cu muierea ta la codru! E poruncă de la Vodă! Gata! Am zis! Afurisită muiere! se aud șoapte admirative din mulțime. Mă faci de râsu' târgului, hodorogule! și intră-n casă târând după ea buzduganul, cu coiful pe cap. Târgoveții râd și părăsesc comèdia. Dumitru, văduvit de coif mândria lui -, amărât-amărât, se lasă moale pe o buturugă din fața cârciumii. Lasă, moș Dumitre, îl consolează Niculai. Ț-a ajunge... Ți-ai făcut datoria, cu vârf și îndesat. Du-te cu baba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în sat funcționau două fabrici de cherestea și două mori, iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și lunca sa dădeau un farmec aparte locurilor. Lunca Siretului, în care mergeam săptămânal, mi se părea ca ruptă din basme. Mult mai târziu, când am văzut Lunca de la Mircești, zugrăvită atât
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și mărunțișuri. Pe partea stângă tot până-n pod se găseau prăvăliile: a lui Iavorschi de tinichigerie, prețuit pentru cum își îndeplinea meseria și cum își servea clienții; a lui Bărbuță care oferea cereale; a lui Ițic tot de tinichigerie, căruia târgoveții îi spuneau ”moș Kaner” și care în piesa scriitorului purta numele de Ianke (avea și diferite lucruri trebuitoare gospodăriilor) și, în fine, Peiu, care avea un magazin mai rudimentar de ghete, bocanci și cisme, căruia scriitorul i-a spus în
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
talentului său. Firește însă că ar fi cantonat în anumite subiecte și stări sufletești, ca și Creangă - și i-ar fi interzise orice excursii în lumea și în sufletul orășenesc. Țărăniștii literari însă au fost altceva. Ei au fost niște târgoveți care parodiau, caricaturizau literatura țărănească, întocmai cum decadenții parodiau și caricaturizau literatura baudelairiană. Țăranul pe care-l imitau ei era un țăran convențional, imaginat de ei - și de obicei nu unul idilic, ca al lui Alecsandri, ci unul bădăran, un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pântea: Sunt născut în anul foametei (1947), an de foc în spirala numerologică. Tatăl meu, Dumitru Pântea, a venit din Ciceul transilvan la începutul sec. XX, stabilit în “Țara Berladnicilor” căsătorindu-se cu Ana Bogescu, dintr-o famile de vechi târgoveți bârlădeni. Școala primară am început-o la Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, iar gimnaziul la Școala nr. 2 Bârlad. Urmez cursurile Liceului Pedagogic Bârlad iar în anul 1969 sunt repartizat la Școala Generală din Satul Ghermănești, com. Banca. Din anul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
Într-un an, prin 1874, în joia Moșilor, fiind de față cu câțiva miniștri străini, Vodă își exprimă dorința ca oamenii din popor care se aflau în număr mare pe acolo să înceapă o horă. Bineînțeles toată acea lume de târgoveți, de slujnici, de țigani și țigănce au jucat o horă de-ți era mai mare sila. Pesemne că unii dintre miniștrii străini și-au exprimat impresiile prin semne de ironie fiindcă a doua zi Cezar Bolliac - care fusese de față
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unora dintre diplomații străini fluturând zâmbete ironice când se învârtea hora în Târgul Moșilor, însă acei diplomați trebuie să știe că ceea ce au văzut ieri nu era poporul român săltând addenda 401 în danțurile lui. Ieri au văzut numai pleava târgoveților și țigănimea de la margine; să vie la țară și acolo vor vedea cum știe juca flăcăii noștri cu pletele fluturând în vânt“5 etc. etc. Dar în București se mai petrecea la dulap, la mustării, la tăiere etc. Despre toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele mai importante se numără casa legată de ultimii ani ai lui Alexandru Odobescu, casa de negustori de la nr. 41, casa Argetoaiei, datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, clădire în care a locuit o vreme Nicolae Bălcescu, casa de târgoveți de la nr. 26-28, pasajul Mircea, întregul front de case cu arhitectură eclectică de la nr. 52-74 și, pretutindeni, fundațiile și pivnițele reședințelor protipendadei bucureștene de la sfârșitul secolului al XVII-lea și de la începutul celui următor. Strada Uranus, cu Arsenalul armatei, din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
conservând ceva din pitorescul moravurilor de la marginea orășelelor moldovenești sau ale mahalalei bucureștene, în mai multe culegeri. Este o lume indistinctă, amestecată, de țărani necăjiți, păstrători ai vechilor obiceiuri, retractili în fața unor realități pe care nu le înțeleg, și de târgoveți ori mahalagii, mici funcționari, polițai, negustori, muncitori cu ziua, unii plini de ifose, alții trăindu-și cu simplitate dramele. Deși Ion Trivale sau Mihail Dragomirescu cred că pot descoperi originalitate și prospețime a viziunii în această proză, în realitate este
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
tentă politizat „polițistă”. Romanul Noaptea așteptărilor (1966) vădește ambiția de a trasa o amplă frescă socială. Având în centrul său o familie ardeleană ai cărei membri, de vârste și condiții diferite, asigură plauzibil joncțiunea dintre diferitele medii detaliat prezentate (săteni, târgoveți nevoiași sau înstăriți, industriași și comercianți, militari, profesori ș.a.), narațiunea cuprinde evenimente situate între vara anului 1940 și august 1944. Locul acțiunii este mai întâi la Târgu Mureș și în sate din împrejurimi, apoi și pe alte meleaguri, inclusiv pe
CRISAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286496_a_287825]
-
echilibrată asupra vieții, naturii și societății. Optica uneori facilă asupra existenței, din unele cântece de petrecere, este rezultatul influenței exercitate de specia cvasifolclorică ce a circulat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea în cercurile de boieri și târgoveți sub denumirea de c. de lume. De mediocritatea acestor c. au fost învinuiți lăutarii, care erau principalii colportori. Sigur este că aceștia au contribuit la uniformizarea stilurilor, muzicale mai ales, răspândind în zone largi repertorii eclectice. La estomparea accentuată a
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
devenind unul dintre cele mai frecventate locuri ale noii ideologii. Însă asta nu înseamnă că nu trebuie să fim atenți la condițiile de apariție ale acestei idei. I-a fost dat geniului să intre în cultura română prin vocea unui târgoveț cu instrucție incertă, care, într-o epocă în care literatura se făcea la Viena, la Paris sau la Berlin, prefera să citească în traducere. În generația lui erau fără îndoială oameni mai inteligenți și mai cultivați. Erau cărturarii ardeleni care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ei. Acuma însă, dacă va fi dezrobită, țărănimea se va cultiva ca clasă, și astfel câmpul din care se vor recruta scriitorii neamului va fi nemăsurat mai mare decât până azi, când el coincidea numai cu acel un milion de târgoveți împestrițați ca limbă, plus rarii emigranți de la țară12. Literatura se reconectează cu "milioanele" în condiții de modificare semnificativă a resurselor sale. Dacă crește numărul cetățenilor țării, dacă, prin adoptarea sufragiului universal sau prin împroprietărire, noi segmente ale societății capătă drept
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ion Prediteci zidită în 145 de zile ale anului 1490, nu 1475 cum crede cronicarul Ureche, face să se lege de ea și alte tradiții locale, cum ar fi Movila lui Burcel, nu departe de Vaslui, apoi la 1634 când târgoveții din Vaslui încep a lua pietre din temelia palatului lui Ștefan cel Mare, iar logofătul de curte Cehan Racoviță, însărcinat să ridice la Corbu o mănăstire, în hotarul călugărilor de la Lipovăț, cu piatră adusă de la palatul lui Vodă, alt vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și „târgul Vasluiului cu toate seliștele de prin pregiur, după scrisori". Elena Șubin, spun documentele din tribunale, a stăpânit moșia Vasluiului de la 1825 până în anul 1883, când averea o lasă prin testament copiilor ei. În acești ani între proprietar și târgoveți au existat multe procese, avocatul Elenei A. Șubin fiind omul politic Manolachi Costachi Epureanu („Questica Vasluiului" de M. Costachi Epureanu, 1864). În 1853 când președinte al Eforiei Vasluiului este omul din popor Ștefan Angheluță și conflictul dintre târgoveți și proprietara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietar și târgoveți au existat multe procese, avocatul Elenei A. Șubin fiind omul politic Manolachi Costachi Epureanu („Questica Vasluiului" de M. Costachi Epureanu, 1864). În 1853 când președinte al Eforiei Vasluiului este omul din popor Ștefan Angheluță și conflictul dintre târgoveți și proprietara târgului se întețește, veniturile domeniale ale lui Șubin se sechestrează. Cifra lor se ridica în 1825 - la căsătoria și dobândirea lor - la 14.000 lei vechi. Proprietara cedează municipalității toate veniturile „ce-i proveneau din cântar, din vinderea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să „strângă banii satelor Sfintei Episcopii și să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de jos ori cei interesați să asuprească pe cei nevoiași. Șoltuzul rămânea răspunzător la domnie pentru neexactitățile care se întâmplau în executarea ordinelor. Într-o carte a lui Vasile Vodă din 1645 se atrăgea atenția pentru neamestecarea poslușnicilor Episcopiei cu târgoveții: „De va mai veni jalbă la Domnia mea că-i învăluiți, cu tine șoltuze îmi voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel căpitan... să nu se amestece acolo la târgoveți nici la gloabe, nici la vite de pripas". În hotarnica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]