469 matches
-
Cogâlnic-Bucium. Denumirea orașului Hîncești este în legătură directă cu boierii moldoveni Hîncu, cel mai de seamă reprezentant al cărora a fost serdarul Mihalcea Hîncu . Documentele pomenesc despre această localitate pentru prima dată în anul 1522 la 17 august. Pe atunci târgușorul Hîncești constituia o importantă localitate comercială a Statului Moldovenesc, fiind ceva intermediar între sat și oraș, cu un han pentru negustori străini, în care ospătau și se odihneau. După războiul ruso-turc din 1806-1812, Manuc Bei Mârzaian, personalitate remarcabilă, "Dragomir al
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
Podișului Casimcea, rocile calcaroase au permis dezvoltarea reliefului carstic reprezentat prin lapiezuri, doline, polii, peșteri, de mici dimensiuni ( de exemplu peșterile La Adam și Gura Dobrogei) și văi în chei (Cheile de la Gura Dobrogei). În Valea Casimcei, între localitățile Cheia - Târgușor - Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Peștera Mireasa, Peștera de la Ghilingic, Peștera Babei, Peștera La Adam, Peștera Casian, Peștera Liliecilor, foarte bogate în fosile și ceramică. Etimologia provine din limba turcă, de la "Kasım
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, locuitorii s-au plâns în mod repetat către autorități de dificultățile financiare. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în localitate. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea târgușorului. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, Tuzla a făcut parte din componența României, localitate de reședință a Plasei Tuzla din județul Cetatea Albă. El includea și localitatea suburbană Bazarianca (cu o populație predominant germană) și avea statutul
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
ultimele 6 decenii centrul la Crown Heights, Brooklyn, New York. Numele „" este un acronim pentru „Înțelepciune, înțelegere, cunoaștere” (în ). Habad a fost fondată in secolul al XVIII-lea de către rabinul Shneur Zalman din Liadi. Ramura Liubavici și-a primit numele de la târgușorul bielorus Liubavici, unde a activat până la începutul secolului XX. Iosef Itzhak Schneersohn, supranumit și „Lubavicer” („din Lubavici”), al șaselea rabin al mișcării Habad, s-a salvat în preajma celui de Al Doilea Război Mondial emigrând spre New York în 1940, unde a
Habad () [Corola-website/Science/321226_a_322555]
-
care au fost trimiși în alte misiuni. Preotul Anton Bereznicki a fost numit la 15 septembrie 1843 ca paroh al comunității catolice din localitate. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului a crescut ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, comunitatea catolică din localitate a crescut constant. Astfel
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. La 10 octombrie 1782, sediul trupelor de graniță se mută la Gura Humorului. În timpul ocupației austriece, Gura Humorului crește ca importanță, fiind ridicat pe rând la rangul de târgușor și centru administrativ-teritorial (1820), apoi la cel de târg (1880) și capitală de district (1893), iar în cele din urmă, în anul 1904, a primit statutul de oraș. Până la primul război mondial, numărul populației românești din localitate era destul de redus
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
curte domnească, ale cărei ziduri, lângă biserică, se mai vedeau în secolul al XVIII-lea. În lucrarea sa monografică "Descriptio Moldaviae" (scrisă în perioada 1714-1716), cărturarul Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), menționa că Târgul Frumos este ""un târgușor destul de frumos, cu un palat domnesc din piatră, peste care este pus un pârcălab"". Cercetările arheologice efectuate în 1994 au dus la descoperirea a șapte schelete în fundația lăcașului de cult. Lângă schelete au fost descoperite șase monede de argint
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
copii ai unei familii evreiești înstărite din Kiev. Tatăl ei, negustor de cai, a dispărut înainte ca ea să-l cunoască. Primul război mondial a surprins-o în pruncie în timpul unei vizite la bunica ei și surorile mamei într-un târgușor de lângă Kamianeț Podilski. Din cauza ostilităților militare din zonă, copilul nu a putut să se întoarcă la Kiev, și a trebuit să-și însoțească mătușile în peregrinările acestora dintr-o localitate într-alta. În acei ani ea a fost martoră la
Ruth Klüger-Aliav () [Corola-website/Science/326400_a_327729]
-
socrul său. În acea vreme el a întemeiat o asociație denumită „Tiferet Hadat” (Splendoarea religiei) care avea menirea de contribuie la perfecționarea vieții religioase a evreilor din Ternopol. Cel dintâi post rabinic l-a avut în 1911 că rabin al târgușorului Hlinyany, denumit de evreii majoritari în localitate - Galina. Shapira a păstorit acolo vreme de zece ani, înființând și o ieșiva numită "Bney Tora", a cărei construcție a început în 1920, sub administrația polona. Ieșiva cuprindea o școală Talmud Tora, un
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
Mehedinți. Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet, orașul comunicând prin șoselele naționale cu Târgu Jiu, Motru, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, precum și cu stațiunile Băile Herculane și Bala. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Baia de Aramă este traversată de paralela 45˚. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Potrivit tradiției locale, vechiul
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
Gura Dobrogei este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului comunei Târgușor. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în nord-estul județului Constanța, pe teritoriul estic al satului Târgușor și cea nordică-vestică a localității Palazu Mic și cea sud-vestică a localității Venus, în apropierea drumul național DN22 care leagă municipiul
Rezervația naturală Gura Dobrogei () [Corola-website/Science/329033_a_330362]
-
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului comunei Târgușor. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în nord-estul județului Constanța, pe teritoriul estic al satului Târgușor și cea nordică-vestică a localității Palazu Mic și cea sud-vestică a localității Venus, în apropierea drumul național DN22 care leagă municipiul Constanța de orașul Babadag și este străbătută de valea Casimcei. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Hotărârea
Rezervația naturală Gura Dobrogei () [Corola-website/Science/329033_a_330362]
-
de material de artilerie trebuia să fie amplasată în clădirile de la Malmaison ( Calea Plevnei în prezent), însă Pirotehnia și Arsenalul au fost mutate în Dealul Spirii deoarece la Malmaison a fost înființată o cazarmă. Fabrica de pulbere a fost înființată la Târgușor, lângă Ploiești, unde se afla deja o prăfărie. În luna iulie a anului 1862, când domnitorul Cuza a vizitat fabricile de armament din Dealul Spirii, aici erau fabricate tuburi metalice, erau încărcate cartușe și proiectile, șrapnele și artificii. În luna
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 de cărturarul Dimitrie Cantemir. Centrul ținutului era Târgu Frumos, denumit și Târgul Frumos al Cârligăturii, un „târgușor destul de frumos” (după cum îl descria Dimitrie Cantemir) în care se afla un palat domnesc din piatră, cârmuit de un pârcălab. Localitatea era plasată la punctul de întâlnire a cinci ținuturi, în drumul poștelor domnești și pe traseul mai multor drumuri
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică) situată în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se află în partea central nord-estică a județului Constanța, pe teritoriile administrative ale comunelor Cogealac, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Pantelimon, Săcele, Siliștea și Târgușor și este străbătută de drumul național DN22. Zona Cheilor Dobrogei a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
grote și adăposturi. proximitatea și legătura spirituală cu Peștera Sf. Casian măresc valoarea mănăstirii și o poziționează pe traseele de turism ecumenic dobrogean. Astfel, în prezent mănăstirea reprezinta un loc de pelerinaj pentru credincioșii creștini din toată țara. Contact: Comuna Târgușor - județul Constanța; telefon: 0724.711.646.
PAȘTE 2015: Mănăstiri, slujba de Înviere. Locuri UNICE în România by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102141_a_103433]
-
scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna "și Trotușul, pe răul Trotuș - două târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea lor. În ținutul Bacăului, lângă târgu Trotuș, se găsesc saline foarte bogate, numite în țară ocne. Nu e nevoie de vreun meșteșug deosebit să alegi sarea, dacă
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]