1,130 matches
-
în limba română aparținând unor tălmăcitori cu experiență. Silvia P. Barcianu transpune din Washington Irving (fragmente din Rip van Winkle) și Catulle Mendès, Enea Hodoș din Turgheniev (nuvela Bătăușul), folosind o versiune germană, și din Jean Richepin, iar I. Pop-Reteganul tălmăcește povestiri populare germane. R.Z.
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
literar”, articole, reportaje, schițe, însemnări de călătorie, mici cronici teatrale și literare, traduceri, succinte comentarii de politică externă și internă îi apar lui M., care mai semnează Mes., M., V. M., în „Veselia”, „Cosinzeana”, „Actualitatea”, „Critica”, „Acțiunea română”. În „Ararat” tălmăcește aproape număr de număr, în versuri și, rar, în proză, din autori armeni: Victoria Aganoor, A. Agopian, Avedis Aharonian, Givani (Serope Levonian), Șușanig Gurdikian, A. Harutiunian, Avedis Isahaghian, Kamar-Katiba (Rafael Batganian), Khoren de Lusignan, Misak Medzarentz, Vahan Minasian, Mikael Nalbandian
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
și recenzând cărți de G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Constantin Stere, Perpessicius, Gala Galaction, Panait Istrati, Camil Petrescu ș.a. Se cuvin menționate versiunea românească a câtorva poezii de Goethe (traducere de O. Tomis) și a unui fragment din Eneida lui Vergiliu (tălmăcit de profesorul D. Crăciun), ca și un scurt interviu cu Mihail Dragomirescu. I.M.
GLAS TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
de Tennessee Williams, în 1984 Aneta Dobre traduce relatarea întâlnirii Lili Palmer-Bernard Shaw, iar Angela Ion un interviu cu Dürrenmatt. În 1988 se remarcă semnătura Mașei Dinescu, care propune fragmente din Romanul teatral al lui Mihail Bulgakov, iar Alexandru Martin tălmăcește ultima piesă de teatru scrisă de G.B. Shaw, la 93 de ani, comedia Ea de ce n-ar consimți? Anul 1990 reține atenția prin traducerea lui Alexandru Baciu din Jean Cocteau - Vocea umană. Alte materiale: Valentin Silvestru, Jurnal de critic, Paul
GONG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
Națiunea” (Cluj), „Junimea literară”, „Datina”, „Societatea de mâine”, „Conștiința românească” (Cluj), „Patria” (Cluj), „Hyperion” (Cluj), „Făt-Frumos” ș.a. În special după numirea la Cluj, G. a fost unul dintre cei mai diligenți traducători ai literaturii engleze. Din Shakespeare, scriitor preferat, a tălmăcit, pe lângă un sonet (1937), piesa Cum vă place (1942) și a revăzut (într-o ediție ce a apărut postum) versiunea lui St. O. Iosif după Romeo și Julieta (1945); de asemenea, a tradus, în 1924, Povești după Shakespeare de Charles
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
Oliver Goldsmith, J. Gary, Jonathan Swift, și din secolul al XIX-lea, precum Walter Scott, James Thomson, Elisabeth Barrett-Browning, Thomas Percy, William Wordsworth și Samuel Taylor Coleridge, Algernon Charles Swinburne, John Keats (1921, în colaborare cu Teodor A. Naum). A tălmăcit și din John Milton. Din literatura americană, s-a aplecat asupra lui Benjamin Franklin și Henry Longfellow. Volumul Poems (1938), selecție din lirica lui Mihai Eminescu, a fost bine primit în epocă. Oprindu-se asupra literaturii germane, G. a dat
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
la Varșovia, în redacția Literatura țărilor de democrație populară, ca specialist în literatura română, până în 1989 oficial, dar în fapt până în 1987, când pleacă în Canada. Ca traducătoare din literatura română, H. debutează în 1969, într-un volum de proză tălmăcit în colaborare, Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], urmat, la intervale nu prea mari, de Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești] (1971, în colaborare), de Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
când, linia tradițională a poveștii populare, derulată în limbajul său specific, dar nu de puține ori o modifică printr-o prelucrare liberă, unde apar și excesive stilizări metaforice. Se simt influențe din literatura unor autori străini, din care scriitoarea a tălmăcit (Frații Grimm ș.a.). Plusul de poezie sau pitoresc nu le face însă mai atractive pentru vârsta destinatarilor. Palmaresul traducerilor din limbile rusă, engleză, franceză, germană este deosebit de bogat și cuprinde nume ca Alphonse Daudet, Maxim Gorki, Arkadi Avercenko, Edgar Wallace
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
fuseseră publicate numai patru poezii (Les Contes bleus, Larmes d’enfance, Dédain, Le Souhait d’une vilaine, în „L’Étoile roumaine”, 1887). Își alesese titlul Bourgeons d’avril pentru prima culegere de versuri, precum și pseudonimul Camille Armand. Scriind în franceză, tălmăcește rar în românește versiunea originală. Doar nuvela Sanda și poezia România au fost, probabil, compuse direct în limba română, spre a fi tipărite în „Revista nouă”. Apărute postum (1889), textele, de factură romantică, sunt destul de convenționale și fragile ca valoare
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
Bibliei, imprimată la București în 1688. În 1691 Antim Ivireanul tipărește la București Mărgăritarele lui Ioan Chrisostom (cu titlul Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust), colecție de omilii tălmăcite din greacă de frații Greceanu. Cei doi adaugă cărții două predoslovii și versuri heraldice. Tot în 1691, la Buzău, se va da la lumină Pravoslavnica mărturisire a lui Petru Movilă în traducerea lui G., cărturarul român tălmăcind textul aprobat la
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
colecție de omilii tălmăcite din greacă de frații Greceanu. Cei doi adaugă cărții două predoslovii și versuri heraldice. Tot în 1691, la Buzău, se va da la lumină Pravoslavnica mărturisire a lui Petru Movilă în traducerea lui G., cărturarul român tălmăcind textul aprobat la Sinodul de la Iași din 1642 și confirmat apoi de cei patru patriarhi ai Răsăritului, text în care Meletie Syrigos introdusese câteva modificări și care fusese apoi imprimat, în 1667, în grecește - tălmăcire datorată tot lui Syrigos - în
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
tipograful vorbește despre cadența tensionată a muncii, despre lucrul noaptea, despre corecturi făcute în pripă („graba citirii la prube”) etc. Iertare își cere și traducătorul G.: „De ar și cunoaște niscare greșală, să nu defaime, că cu greu iaste a tălmăci neștine singur, ales despre limba elinească spre cea rumânească”, mai cu seamă că există „cuvinte elinești și vorbe despre locuri carele unele nici la lexicoane nu se află, altele, de să și află și să înțeleg, iară pentru îngustarea limbii
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
elinească spre cea rumânească”, mai cu seamă că există „cuvinte elinești și vorbe despre locuri carele unele nici la lexicoane nu se află, altele, de să și află și să înțeleg, iară pentru îngustarea limbii rumânești nu pot veni la tălmăcit. Iară eu am iscodit și în tot chipul m-am nevoit a nu lăsa nici un cuvânt ca să nu dea întru înțelegerea limbii noastre cei rumânești.” „Nevoința” pusă de acest scriitor de bună ținută s-a materializat în texte fluente. Viețile
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
porunca lui Nicolae Mavrocordat), păstrată cu grijă de descendenții voievodului ucis de turci, ca și de cei ai cronicarului, copiată în numeroase rânduri (s-au conservat douăzeci și două de manuscrise ale Începăturii istoriii...), tradusă (Johann Filtsch din Brașov va tălmăci în nemțește optzeci de capitole, pe care le va utiliza târziu istoricul Johann Christian Engel), cronica lui G. va fi tipărită „pe părți”. În 1846 N. Bălcescu a editat patruzeci și opt de capitole în „Magazin istoric pentru Dacia”. Versiunea
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
H. se regăsea. Prin grija familiei, un volum, Poezii (traduceri și originale), este editat în 1843, cu o prefață de M. Kogălniceanu. Mai receptiv față de spiritul timpului ca traducător, H. se orientează, printre primii în epocă, spre literatura modernă, romantică, tălmăcind - în genere exact, dar într-o limbă neșlefuită - din Schiller (Mâna, Tânărul la pârâu), Hugo (Dimineața) și Lamartine (Lacul). André Chénier (din care a dat în românește Elegia a XXXVIII-a, sub titlul Lampa, și Idila a XII-a, Neera
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
Un volum târziu de poeme și balade orientale, Cântecele pescarului Seled (1972), include și versuri din reviste, înfățișându-se ca un ciclu unitar, care degajă o atmosferă exotică aparte. Sub pretextul atribuirii înfocatului poem de dragoste unui pescar aramean, poem tălmăcit de un ierusalemitean, în două secvențe lirice se conturează povestea inițierii erotice a unui tânăr, care însă nu ajunge la împăcarea dintre inimă și minte. Sursa de inspirație este paradigma înțelepciunii de a trăi și a înțelege iubirea din Cântarea
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
L. era interesat deopotrivă de valorile morale, de unde prezența în revistă a mai multor fabule ori pilde ( Ochii, O scrisoare a unui părinte către fiul său ce umbla în străinătate spre desăvârșirea meșteșugului, Oglinzile). El traducea din nemțește fără intermediar. Tălmăcind o dramă a lui Aug. von Kotzebue, Die Kreutzfahrer, a izbutit o versiune corectă. Traduceri: Aug. von Kotzebue, Cruciații, Craiova, 1839. Repere bibliografice: O.G.L. [Octav George Lecca], Familia Lecca, București, 1897; Barbu Theodorescu, Constantin Lecca, București, 1938; Jack Brutaru
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
sunt și câteva care aparțin unor specialiști, precum profesorul N.I. Șerbănescu, dr. C.I. Istrati ș.a. Gr. H. Grandea republică un interminabil studiu în care încearcă să definească literatura ca artă, text evident tradus, din franceză sau din germană. B.V. Vermont tălmăcește câteva fragmente din Don Carlos de Schiller. În două numere consecutive este republicat Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională al lui Mihail Kogălniceanu, rostit în 1843 la deschiderea Academiei Mihăilene din Iași. R.Z.
LICEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287803_a_289132]
-
1935), La apusul soarelui (1938), Alte flori creștine (1939), Stând la foc... (1941). Pe aceleași coordonate se situează și tălmăcirile făcute din operele unor scriitori ca Eugène Fromentin, Alphonse Daudet, Ivan Turgheniev, Bernardin de Saint-Pierre, Daniel Defoe, Oliver Goldsmith. A tălmăcit, de asemenea, Viețile sfinților (I-VII, 1934-1941), precum și Asemănarea cu Domnul Hristos (Imitatio Christi), a transpus în românește Histoire des Roumains et de leur civilisation a lui N. Iorga, iar în colaborare cu Apostol D. Culea a alcătuit Antologia Dobrogei
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
retipărit Ursita. Dintre scriitorii epocii figurează cu versuri G. Crețeanu, N.V. Scurtescu, I.Al. Lapedatu, Mihail Zamphirescu, Ciru Oeconomu, N.I. Pruncu, Ronetti-Roman, Al. Lara, D. Petrino, Gr. Gellianu, G.G. Meitani, P.V. Grigoriu, Matilda Cugler-Poni și N. Beldiceanu (Armindenul). N. Țincu tălmăcește poezia Ninonei, după Musset, dar, în general, revista nu găzduiește traduceri de literatură, excepție făcând tragedia Egmont de Goethe, în versiunea românească a lui D. A. Sturdza. La partea științifică au colaborat V. A. Urechia, Petru Grădișteanu, Al. Papadopol-Calimah, precum și Aron
REVISTA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
cultural, realizează grupaje din literaturile cehă, polonă, bulgară, slovacă, Gh. Dinu (Ștefan Roll) traduce din „poeții progresiști ai Bulgariei democrate”, iar A. Toma din poeții sovietici (Stepan Șcipaciov, Konstantin Simonov). Un număr întreg este consacrat culturii maghiare, în timp ce Eugen Jebeleanu tălmăcește Șapte poeme din Ady Endre, însoțite de ilustrațiile Floricăi Cordescu. Ion Frunzetti, atașat de presă la Belgrad, prezintă și transpune din noua lirică iugoslavă: Vladimir Nazor, Branko Cipić ș.a. În afară de Louis Aragon și Elsa Triolet, sunt puși în evidență poeții
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
Agnésia. Sașa Pană traduce nuvela Masacrul câinilor de Claude Sernet (Mihail Cosma), „trimisă special revistei”, iar Marcel Breslașu Exodul de Benjamin Fondane (B. Fundoianu). Un grupaj e dedicat poeziei negre, cu o prezentare de Eugen B. Marian, iar Nina Cassian tălmăcește din „poezia cehă de azi”, dar și din Jacques Prévert. De o amplă prezentare se bucură Henri Barbusse într-un articol al lui Al. Jar, iar N. Moraru se ocupă de Mihail Șolohov, autor al romanului Pe Donul liniștit, și
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
probleme ale limbii, precum Em. Grigorovitza cu articolul Înrâuriri românești în limba sașilor din Transilvania. Aurel Ciato (sub semnătura Alco) traduce din poezia lui Lenau, în timp ce Ion Gorun transpune Primul monolog din Faust de Goethe (2/1906), iar Teodor Murășanu tălmăcește Cântece triste de Goethe (5/1912) și din Lenau. Din literatura Antichității sunt selectate versiuni realizate de Ion Al. George (Odă la Afrodita de Safo) și de G. Coșbuc (cântul XXIII din Odiseea de Homer). M.Ș.
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
marilor gazete din Paris era sursa literaturii publicate în R.i., periodic destinat cititorilor de nivel cultural mediu. Alți colaboratori sunt Iuliu I. Roșca, L. Koslinski, Gh. Tabacovici, C. D. Ștefănescu, G. I. Goleșteanu. Scriitorii din ale căror opere se tălmăcește mai des sunt Al. Dumas, Paul de Kock, Léuzon le Duc, Paul Bocage. În 1884 s-a editat „Romancierul popular ilustrat”, o reluare a acestei reviste. R.Z.
ROMANCIERUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289306_a_290635]
-
cultural, gratificația de onoare a Premiului „Georg Dehio”, oferită de Breasla Artiștilor din Esslingen. Ca traducătoare, R. s-a îndreptat mai mult spre proză, cu predilecție spre narațiunile sugerând dinamismul vieții, ceea ce o face aptă pentru transpunerea literaturii destinată adolescenților. Tălmăcește, printre altele, romanul Seri albastre de Costache Anton și două volume din ciclul Cireșarii de Constantin Chiriță etc. O atrag, de asemenea, alte scrieri din perioada contemporană - Eusebiu Camilar, Cordun, Geo Bogza, Cartea Oltului, Eugen Barbu, Șoseaua Nordului, Marin Preda
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]