4,810 matches
-
gerurile iernilor nu erau îndeajuns de reci, nici furtunile verii nu erau îndeajuns de răcoroase, nici fluviile cele mari n-aveau destulă apă să-i stingă inima în flăcări! Și crunt se întoarse la oștire unde, adunând mulțimi mari de tătari, porni ca vântul spre hotarele împărăției. Și unde erau primejdii mai mari acolo soarta îl purta cu bucurie și unde erau luptele mai încinse acolo se avânta de îndată. Se lupta ca un leu printre săbiile, caii și lăncile dușmanilor
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
bucurie și unde erau luptele mai încinse acolo se avânta de îndată. Se lupta ca un leu printre săbiile, caii și lăncile dușmanilor până își găsi un eroic sfârșit! La răscrucea de drumuri din pustiuri, pe culmea unui deal, poporul tătar înalță un gurgan de pământ peste mormântul viteazului lor erou. Iar pe creasta acelui gurgan au sădit vreo zece, ba douăsprezece pini. Iar peste gurgan și peste pini rotesc neliniștiți vulturii cei semeți ai stepei care, plutind în cercuri largi
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
douăsprezece pini. Iar peste gurgan și peste pini rotesc neliniștiți vulturii cei semeți ai stepei care, plutind în cercuri largi și încete, prevestesc sfârșituri de vară, ori focuri roșii ce mistuie satele de la orizont... * Dar fiul cel tânăr al Împăratului Tătarilor, înconjurat de prietenii săi devotați, se întoarse zburând spre casa tatălui său, acolo, în ținuturile cele dragi ale împărăției sale, cu câmpii înverzite, grădini pline de rod și copii zburdând veseli în joaca lor din jurul casei. Iar mama îi ieși
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
de rod și copii zburdând veseli în joaca lor din jurul casei. Iar mama îi ieși bucuroasă în întâmpinare, fericită de a-și revedea acasă fiul ei cel drag. Nu după mulți ani, acest plăpând și foarte tânăr băiat al Împăratului Tătarilor deveni un foarte brav conducător de oști în țara tătarilor. Și a zidit multe orașe pe care le cârmuia cu multă înțelepciune. Atunci Împăratul Tătarilor trimise iarăși solie către Împăratul Răsăritului pentru a-i cere de noră, pe prea-frumoasa lui
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
casei. Iar mama îi ieși bucuroasă în întâmpinare, fericită de a-și revedea acasă fiul ei cel drag. Nu după mulți ani, acest plăpând și foarte tânăr băiat al Împăratului Tătarilor deveni un foarte brav conducător de oști în țara tătarilor. Și a zidit multe orașe pe care le cârmuia cu multă înțelepciune. Atunci Împăratul Tătarilor trimise iarăși solie către Împăratul Răsăritului pentru a-i cere de noră, pe prea-frumoasa lui fiică, Rază-Albastră. * Rămâneți cu bine, părinții mei dragi! Rămâi cu
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
ei cel drag. Nu după mulți ani, acest plăpând și foarte tânăr băiat al Împăratului Tătarilor deveni un foarte brav conducător de oști în țara tătarilor. Și a zidit multe orașe pe care le cârmuia cu multă înțelepciune. Atunci Împăratul Tătarilor trimise iarăși solie către Împăratul Răsăritului pentru a-i cere de noră, pe prea-frumoasa lui fiică, Rază-Albastră. * Rămâneți cu bine, părinții mei dragi! Rămâi cu bine, palat părintesc, casa mea dragă! Căci fiicele împăraților nu au norocul să trăiască în
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
Acolo-mi va fi casa, copiii și speranțele! Cât de trist a fost pentru fiica împăratului să-și părăsească, pentru totdeauna părinții! Dar mai bucuroasă pleca cu gândul că acolo, la capătul drumului celui lung, o va întâmpina fiul Împăratului Tătarilor, alesul inimii ei, pe care l-a așteptat atât de mult! Dragostea și viața lor au fost minunate, luminoase! La fel ca și soarta întregului popor tătar! Iar acest tânăr și brav fiu de tătari deveni, după mulți ani, împărat
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
gândul că acolo, la capătul drumului celui lung, o va întâmpina fiul Împăratului Tătarilor, alesul inimii ei, pe care l-a așteptat atât de mult! Dragostea și viața lor au fost minunate, luminoase! La fel ca și soarta întregului popor tătar! Iar acest tânăr și brav fiu de tătari deveni, după mulți ani, împărat peste întregul popor al său renumit pentru dreptatea și înțelepciunea sa! Mare mincinos sunt eu, Înșirând astă poveste, Dar mai mincinos e împăratul, Furând sărmanelor zestrea! Referință
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
o va întâmpina fiul Împăratului Tătarilor, alesul inimii ei, pe care l-a așteptat atât de mult! Dragostea și viața lor au fost minunate, luminoase! La fel ca și soarta întregului popor tătar! Iar acest tânăr și brav fiu de tătari deveni, după mulți ani, împărat peste întregul popor al său renumit pentru dreptatea și înțelepciunea sa! Mare mincinos sunt eu, Înșirând astă poveste, Dar mai mincinos e împăratul, Furând sărmanelor zestrea! Referință Bibliografică: Balada Tătară / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
romantism visător, al strămoșilor noștri care în timp ce plantau de zor copaci ( ex: brazi ) prin ogrăzile școalelor, căci țara era odată, ceea ce este și azi, o ogradă pe care mulți venetici au făcut școală, versuri precum : “vai de leah, vai de tătar/ ce se luptă cu-un stejar/ vai de ungurul semeț/ ce luptă cu-un brăduleț !”, versuri care ne spun că strămoșii noștri se bucurau de pace în ogrăzi, copacii Europei luptându-se între ei, pentru a da coajă ( papirus, de
DE PE CARACALULUI LA ŞCOALA OLTENEASCĂ, ÎN POLITICĂ, ŞI ÎNAPOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361771_a_363100]
-
mult mai întins în spațiu, mai rezistent în timp și, ca fundament al civilizației europene, mult mai necesar pentru omenire), atunci nu trebuie să ne mire puterea extensivă, înrobitoare și strict aculturală, ba chiar destructivă, care ulterior (prin mongoli, turci, tătari, muscali), în forme specifice dar cu același oribil conținut, a necinstit vreme de veacuri o bună parte din istoria omenirii. 2. Tentația puterii Cum tentația puterii este o fidelă însoțitoare a istoriei omului și-și face simțită prezența chiar și
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
cu titlul „Amintiri din vacanță“, apoi a recitat o poezie recent scrisă închinată lunii septembrie. Maria Brâzu a continuat momentul recitând poeme pe aceeași temă semnate de Mihai Eminescu, Ion Minulescu și Octavian Goga. Replica a venit din partea lui Emil Tătar, care a recitat o baladă închinată anotimpului autumnal de George Topârceanu. Doina Nistor și Gheorghe Șoptireanu au citit creații proprii inspirate de toamnă, iar Gheorghe Ciubucă a avut o interesantă intervenție în care a vorbit despre frumusețea acestui anotimp în
AMINTIRI DE TOAMNA LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352544_a_353873]
-
Voichița Pălăcean-Vereș a luat cuvântul spre a le vorbi participanților la cenaclul despre împlinirea, în această zi, a unui centenar de la nașterea inegalabilei Maria Tănase, care, prin cântecul său, a dus renumele României în patru zări. În finalul ședinței, Emil Tătar a rostit câteva catrene inspirate de colegii de cenaclu, încheind cu un mic poem dedicat doamnei Maria Bobină, care în curând își va sărbători aniversarea. Următoarea ședință de cenaclu va avea loc în 30 octombrie a.c. Voichița Pălăcean-Vereș Referință Bibliografică
AMINTIRI DE TOAMNA LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352544_a_353873]
-
și al al IX-lea, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Ea a fost parțial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogeisub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în 1225, arsă, de data aceasta de tătari, care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
sacul mic ... * Toți ne credem excepționali ... Asta e regulă. Incendiul a cuprins numai biblioteca și muzeul ... Nu au fost victime. Dacă speranța moare ultima, ea ne îngroapă pe toți (Viorel Vintila). * În țara orbilor, chiorul e președinte. * Țara arde de tătari și tu bei cu lăutari (folclor). * Umoristul e privit cu o mie de ochi, dar cu dioptrii diferite. * Religia intrată în politica echilibrează politica intrată în religie. MEMORIE SCURTĂ • Unii au valoare, câțiva au preț, cei mai mulți au tarif. • Răul trebuie
NEDUMERIRI & MEMORIE SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351270_a_352599]
-
melodii având genericul” A ruginit frunza din vii “, iar în a doua parte au fost interpretate cântece dedicate Marii Uniri.Soliștii vocali au fost: Alexandru Tăgureanu, Elena Loghin și Vasile Micușan, iar instrumentiști: Augustin Tegla, vioară, Alexandru Petran, vioară, I. Tătar, saxofon și Modest Vișoiu, orgă, a recitat Romică Topan. A doua parte a cenaclului, condus de scriitorul Al.Florin Țene, a cuprins, cu prilejul comemorării a 23 de ani de la Înălțarea la Cer, medalionul literar ”Arsenie Boca-Sfântul Ardealului, cel care
MANIFESTĂRI LITERAR-MUZICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351363_a_352692]
-
multicolore, plimbate cu măiestrie de un tânăr student de la Institutul Pedagogic, pe care-l cunoșteam, descopereau succesiv cupluri de tineri îmbrățișați ce se balansau în ritmul muzicii ori în aburii alcoolului. Mulți greci plăcuți la-nfățișare și turci, români, cehi, tătari, machedoni, polonezi și câțiva ruși, în majoritate însoțiți de tinere intre 16 si 22-27 de ani... M-am apropiat de locul în care, la bar, pe un scaun metalic, prea înalt pentru a fi fost comod trupului ei subțirel și
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
păcate teoria “cumană“susținută de Neagu Djuvara suferă de lipsă de logică istorică.În anii 1241-1242 are loc marea invazie tătară care sfărâmă “Țara Cumanilor”din Muntenia,recunoscutăde documentele vremii.Deci Basarab ,numai ca vlah putea avea relații bune cu tătarii.Cumanii erau deja zdrobiți și implicați în frontal regal maghiar împotriva tătarilor.După 1242 are loc o emigrare masivă a cumanilor pe două fronturi.Cea mai mare parte trece în sudul Dunării,iar o altă parte însemnată numeric trece în
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
istorică.În anii 1241-1242 are loc marea invazie tătară care sfărâmă “Țara Cumanilor”din Muntenia,recunoscutăde documentele vremii.Deci Basarab ,numai ca vlah putea avea relații bune cu tătarii.Cumanii erau deja zdrobiți și implicați în frontal regal maghiar împotriva tătarilor.După 1242 are loc o emigrare masivă a cumanilor pe două fronturi.Cea mai mare parte trece în sudul Dunării,iar o altă parte însemnată numeric trece în Transilvania și se pune la dispoziția regelui maghiar.Astfel cnezatele și voievodatele
PRIN ADEVĂR ÎNVINGEM O PĂRERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351437_a_352766]
-
Toate Articolele Autorului Ioan din Oltenia, era credincios și Drept Chipeș, dar și bun la suflet, era viteaz și înțelept ! În vremea lui Mihnea Vodă, Țara noastră Românească, Pentru tribut, fu pustiita de oștirea păgâneasca... Fugind de turci și de tătari, Mihnea merse-n pribegie Pe cărările montane...iar ostașii, în robie... Printre ei, era Ioan de-abia trecut de 15 ani Ce-ajunse la Constantinopol, printre păgânii dușmani... Credință Creștineasca Dreapta, nici chinuit n-a lepădat ! Și la "doișpe" Mai
SF.MC.IOAN VALAHUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350883_a_352212]
-
ALUNĂ Să vedem, Măria-Sa ce zice acum? Pe ce cale apucăm, pe ce drum!? 28 BAATUR DJAHAR Marele Timur ne v-a sprijinii, Noroadele lui Alepul cucerii Palatele de aur și femei din Damasc, Metresele din Sivas sub soare tătar nasc! Mircea Marele Domn e bine Să ia hotărâri cum se cuvine, Dunărea s-o treacă, lovituri să dea Cetăților turcești. Asta e părerea mea! Mahomed se teme și inima nu-i dă ghes La ce tatăl său Baiazid nu
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Domnitorului se uită înspre tabără de unde apar doi oșteni înpingând și lovind un om îmbrăcat în zdrențe care se văita întro limbă necunoscută. Scena 2, POVESTITORUL Cei doi ostași erau Volbură și cetașul Postelnicul care prinseseră lângă conovețelii cailor un tătar. Crezând că-i o iscoadă îmbrăcată în haine de cerșetor. CETAȘUL VOLBURĂ ( Înclinându-se. ). Măria-Ta! L-am prins stand la pândă! CETAȘUL POSTELNICUL O fi iscoadă, să ne vândă! CETAȘUL VOLBURĂ La conovețele cailor stătea Și ce voroveam, el
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
acestei țări ne-au trădat, Limba Română a rămas neschimbată de-a lungul secolelor. Chiar dacă țara noastră, ROMÂNIA, a suferit transformări majore, Limba Română a rămas la fel de dulce și duioasă. Statornică! Au trecut vremuri peste ea, au încercat barbarii și tătarii, cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație în generație, frumusețea, duioșia, armonia, dar și tandrețea cuvintelor ei. Cuvântul „Mamă
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352193_a_353522]
-
acestei țări ne-au trădat, Limba Română a rămas neschimbată de-a lungul secolelor. Chiar dacă țara noastră, ROMÂNIA, a suferit transformări majore, Limba Română a rămas la fel de dulce și duioasă. Statornică! Au trecut vremuri peste ea, au încercat barbarii și tătarii, cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație în generație, frumusețea, duioșia, armonia, dar și tandrețea cuvintelor ei. Cuvântul „Mamă
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352194_a_353523]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REÎNTOARCERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie nu mai am podoabe Amurgesc de mult într-o pădure Nu mai trec tătari pe iepe sure Apre repezi căutându-și roabe Nu mai pun capcane pentru zmei Codrii noaptea nu-i mai bat călare Când cobor prin anii mei Și se pierd în zori ca o chemare Mă întorc la tine poezie Între
REÎNTOARCERE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356433_a_357762]