1,049 matches
-
Și îngerii au îngeri păzitori Și îngerii, iubito, când ninge peste lume Dar nu cu morți și jale, se țin de râs și glume, De șotii și de joacă, și ei se zbenguiesc... Se bucură-n zapădă, se bat, se tăvălesc... Și îngerii, iubito, când fulgii cad din perne De puf de păpădie lăptos ce cerul-l cerne, Sunt veseli, se răsfață și-s fericiți că noi De fericire plângem și râdem amândoi... Și îngerii au îngeri, iubito, au îngeri păzitori
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371138_a_372467]
-
brațe, o legară fedeleș cu o frânghie, în timp ce zgripțuroaica țipa cât o țineau plămânii. O târâră în peșteră și-i dădură foc. Flăcările izbucniră ca dintr-o căpiță de fân uscat, pârjolindu-le fața și părul. Oștenii țâșniră din grotă tăvălindu-se printre pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul cuprinse întreaga grotă și pe dinăuntru și pe dinafară. De usturimea arsurilor vrăjitoarea urla de răsunau văile. În chinurile morții implora diavolii s-o salveze
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
dracul nu se mai temea. - L-ai descoperit cu ajutorul meu. Deja jumătate îmi aparține prin jurământ! - Cu sau fără voia voastră voi lua comoara! și plin de curaj dădu pinteni calului răsturnând diavolul. Acesta nu se supără, ba chiar se tăvăli pe jos de râs de îndrăzneala principelui: - Tare grăbit mai ești să ajungi în împărăția mea! Te aștept cu plăcere în cazanul cu smoală clocotită! Ha, ha, ha! răsună pădurea de hohotul său și se transformă într-un balaur cu
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
care mulțumesc lui Dumnezeu: trăiesc, am un acoperiș deasupra capului și am marele noroc să am trei copilași minunați." Îndreptându-se spre fereastră, mi-a arătat afară, jucându-se în curte, trei copii, doi băieței și o fetiță ce se tăvăleau în nisip și ne făceau din mână plini de voioșie. Mi-am luat rămas bun, de la acel suflet minunat, cu un sentiment de respect și admirație; pentru astfel de oameni simpli și totuși atât de bogați în sentimente sincere, am
FERICIREA... de DOINA THEISS în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345982_a_347311]
-
unor astfel de scandaluri internaute, când se mai găsesc câte doi-trei-patru care își aruncă ofense și suduieli, apare un altul care postează repede-repede un comentariu fără nicio legătură cu speța: „Vând tractor marca Massey Ferguson 3645, 145CP, 1994”. Să te tăvălești pe jos de râs și altceva nimic! Logic, fazele astea mă destind, îmi aduc involuntar pe buze un zâmbet larg și trec mai departe. Legat de diverse articole citite pe Internet, am constatat că e greu să răzbați în lumea
LIMBA NOASTRĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346049_a_347378]
-
vii, a preferat să-mi aleagă din culegere câteva exerciții pe care trebuie să ți le dau și ție și atât. - Oare numai atât? Ia uită-te-n ochii mei Emanuela! Mie nu-mi miroase a bine. Ori te-ai tăvălit cu el? Ți-a pus-o? - Hai fato! Ești nebună? Ce dracul vrei să se întâmple? Am mai stat câteva minute cât am băut o cafea și am plecat acasă. Nu avu curajul să-i mai zică și de vișinată
CAP. VII -BRIGITTÉ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347279_a_348608]
-
produce o oarecare stânjeneală, se scuză, așa mănâncă ei, se folosesc de tacâmuri destul de rar, dar niciodată când mănâncă orez. Regret gestul făcut și ca să îmi cer scuze încerc să prind mișcarea și să mănânc ca ei. Și parcă orezul tăvălit prin sosuri e mai gustos așa. De-a lungul timpului Dipa ne-a ademenit și cu alte feluri de mâncare singaleză, iar eu am ajuns la concluzia că din orice rădăcină, frunză floare sau fruct poți găti ceva. - Cu atenție
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
literar, prof. Nicolae Georgescu, a scriitoarei Elisabeta Iosif sau privirea blândă a mai tânărului critic literar, prof. Felix Nicolau și mulți alții). Când nu interesează o creație, dovedind-o, de mai mulți critici, mediocră, acea lucrare rămâne neidentificată și, nicidecum, tăvălită în mocirla unuia care, în sfârșit, a dat peste o pradă, a devenit critic literar și a despuiat-o furtunos în public, dezmembrând existența numelui autorului. Nu mi-am propus să dau exemple de astfel de greșeli genetice, autointitulați critici
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
autorii debutanți se lovesc de astfel de critici, abrutizați de lipsa de talent în crearea unei lucrări literare, fie ea poezie, eseu, nuvelă sau roman. Complexații se afirmă lingând fără încetare blide, scrupuloși în a-și încălța mentorii și a tăvăli în mocirlă literații incomozi. Mă opresc aici cu prezentarea acestui grup de critici de artă, pentru că multe nu aș mai dori să spun despre ei, decât că există și domină prin formalism, distrugând prin toate mijloacele mass-media, pe care le
PERSUASIUNE ŞI DORINŢĂ DE COMUNICARE ÎN ACTUL CRITICII de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348828_a_350157]
-
Costel, auzindu-l, tresări de bucurie în timp ce acela scârțâia ca o ușă de cavou, semn că se distra de minune... - Frate, scapă-mă dă nemurire că dă boala-n mine dă perfect ce sunt! Vreau și eu să mă mai tăvălesc prin șanțuri, să mai borăsc la garduri, să mai pun de o bătaie cu pari la horă, să mă doară capul a doua zi după ce beau ca tâmpitu’ tot felul de zoaie, să dea pântecarița-n mine când mă îndop cu
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
pentru ele, să aleagă singure, n-au de ce să se teamă, ce era pus pentru ele, era pus, asta era, altceva nu se mai putea face, tombola e tombolă și micuța ștorfi Evrika e tot micuța ștorfi Evrika ... Fetele se tăvăleau de rîs, dar au scos din buzunărele bănuții pentru tombolă, cu care Marea Marmara își va lua mai tîrziu o țuică, apoi fiecare a indicat cîte o bucă ... iar Marea Marmara, după ce le-a dat pozele, le-a îmbrîncit afară
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
care cădea peste noi ca o pâlcă cernută dintr un ciur aflat deasupra pământului. Unchiul Gică și cu Natașa lui, erau îmbrăcați în treninguri albe cu dugi roșii, încălțați cu Addidași albi cu cu dungi albastre. Erau numai buni de tăvălit prin vâltoarea aceea a prafului deslănțuit de bezmeticul ăla care gonea cu o țigară înfiptă între buze, hâțâind volanul când în stânga când în dreapta ca să i sperie pe toți. Mai încet , băi besmeticule , tu nu vezi ce praf faci, se auzea
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
cu ani mai târziu) -, reușeau totuși să continue o tradiție măreață. Erau Stroe și Mircea Crișan, Tomazian („Sal’tare taică, și noroc.!..”), Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu și bineînțeles alții, cu sclipitoare cuplete și calambururi, care ne făceau să ne tăvălim de râs... Aveam vreo 12-13 ani când am avut ocazia să văd, din interior, studioul stației de radioficare. De vreo câțiva ani deja, luam lecții de vioară la profesorul Zavulovici. Mare virtuoz nu a ieșit din mine dar de bine
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
În urma ta Mă uit în oglinda anului acesta Mă văd pe mine dar văd altul Aceiași ochii, același chip Dar cu o cicatrice-n privire Văd un an ce stă să treacă Un an în care am căzut M-am tăvălit, rostogolit M-am scuturat., cu greu și ridicat În față am privit și am pășit Mai singur mai trist, mai... Cu pași mărunți, drumul am călcat, Posomorât și singur am înaintat Un an a trecut de la ... Un prim vers, o
CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ [Corola-blog/BlogPost/376958_a_378287]
-
un abis de nedescris ... Citește mai mult În urma taMă uit în oglinda anului acestaMă văd pe mine dar văd altulAceiași ochii, același chipDar cu o cicatrice-n privireVăd un an ce stă să treacăUn an în care am căzutM-am tăvălit, rostogolitM-am scuturat., cu greu și ridicatîn față am privit și am pășitMai singur mai trist, mai...Cu pași mărunți, drumul am călcat,Posomorât și singur am înaintatUn an a trecut de la ...Un prim vers, o primă poezieUn an de la
CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ [Corola-blog/BlogPost/376958_a_378287]
-
greu, cuvintele scrise cu mâna tremurânda pe o foaie îngălbenita de caiet. “...în dosul casei erau salcâmii ce ne amețeau în luna lui mai cu mirosul lor . Iar mai la deal, pe coasta aia bătută în raza de soare ne tăvăleam noi băieții prin iarbă grasă. De ce m-o fi prins pe mine istoria dincolo de Prut? Amarnica și blestemata fu ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
avut... Verva era la maximum! Și, când înălțimea vocilor se avântă spre plafonul înalt, își făcură apariția pe masă: un fazan înconjurat de castane coapte și un purcel de lapte c-un măr în râtu-i crocant, anturat de cartofi dulci tăvăliți prin unt și pesmet. La asemenea surpriză, tăcură siderați clipe în șir, răstimp în care Patriarhul, adevărat Pater tacticos, împărțea porții din cele două delicatese. Concomitent, amfitrionul cantemirist dichisea cu vin cana fiecăruia. Că bucuria revederii era conjunctă cu plăcerea
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
perfecționat abilitatea, chibzuința de a face praf un om de valoare, discreditându-l, îngreunându-i starea spirituală, inducându-i nervi, dezolare, descumpănire. Curată nebunie! Tacticieni în a declina echilibrul celor mai stabili și tari caractere, unii oameni de presă au tăvălit în glodul degradării personalități pe care alte țări le-ar fixa la efigia națională. S-au răsturnat asupra lor torente de acuzații nedovedite și s-au stârnit între noi forfote, fiind din ce în ce mai greu de exploatat capacitatea omului de a rămâne
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DESPRE UN TIMP ȘTRANGULAT Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am început ziua, cu rostul ucis! Un timp curbat strâmb... mă tăvălește prin jungla istoriei: ba sunt călăul neînduplecat ridicând securea ce se transformă în telecomandă, ba sunt soldatul perfect, aruncând napalm; părul îmi crește brusc și alerg cu o creanguță ascuțită, după o pradă nenorocită, un soi de cruciați mă păstoresc
DESPRE UN TIMP ŞTRANGULAT de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376354_a_377683]
-
scările în sarutări ieșim din metrou la suprafață pășim în spațiul verde copacii și-au unit crengile deasupra pașilor trecători in parc e atata liniste ca o iubire evadată din cotdian te cuprind în brațe și te întreb zâmbind ne tăvălim în iarbă? îmi pui degetul pe buze îmi schitezi o inimă pe chip și sărutul tău îmi dezvăluie o rană de iubire ... Citește mai mult îmbrățișarea noastrăa căpătat consistențăprintre ziduri neînsemnateîmi place lipirea ta de mineîn mulțime je t'aime
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
mulțime je t'aime comme çaliniștea ta zburdăpe pieptul meuurcăm scările în sarutăriieșim din metrou la suprafațăpășim în spațiul verdecopacii și-au unit crengiledeasupra pașilor trecătoriin parc e atata linisteca o iubire evadatădin cotdiante cuprind în brațeși te întreb zâmbindne tăvălim în iarbă?îmi pui degetul pe buzeîmi schitezi o inimă pe chipși sărutul tău îmi dezvăluieo rană de iubire... XXIX. ÎNTÂLNIREA PE ZEBRĂ, de Radu Liviu Dan , publicat în Ediția nr. 1507 din 15 februarie 2015. întâlnirea pe zebră cu
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
poate preschimba oricând într-o pisică languroasă miorlăind vers(atil) într-un lup bântuind insomniacii cu ghere ascuțite colți atavici sihastru al nopților eretice ființă diurnă cu blana amirosind a sânge dezarticulat cuvintele au mândria lor pachidermică se scriu doar tăvălite prin sânge în nopțile stihiale când din blana lor udă picură (s)tropii poeziei eres Referință Bibliografică: (Lycan)trop / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1332, Anul IV, 24 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea
(LYCAN)TROP de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376414_a_377743]
-
Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Icoanele mute ne plâng în biserici Cu lacrimi tăcute și ochii himerici, Un preot oricât încearcă s-arate, Această lumină, prea mică, nu poate... Pe umbre de oameni tăvălite pe jos Să-i facă mai demni și cuminți, nu prejos- Ce-ncearcă să sfâșie, oricând, pe oricine, Uitând de obârșie și de tradiții creștine. Icoanele mute se plâng în biserici, Cu flaute multe de câțiva clerici, Ce-mpart rugăciuni
ICOANELE MUTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376437_a_377766]
-
să sfâșie, oricând, pe oricine, Uitând de obârșie și de tradiții creștine. Icoanele mute se plâng în biserici, Cu flaute multe de câțiva clerici, Ce-mpart rugăciuni la câțiva vii, Luați de perciuni că fac scârnăvii. Din umbre de oameni tăvălite pe jos, Călcați de neoameni în picioare pios, În biserici...stau munți din păcate cu silă, Ca banii mărunți împărțiți doar din milă. Referință Bibliografică: Icoanele mute / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie
ICOANELE MUTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376437_a_377766]
-
mic colibri, speriat de subsol;poetul se va semna, cu fontul special: ... IX. DESPRE UN TIMP ȘTRANGULAT, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014. Am început ziua, cu rostul ucis! Un timp curbat strâmb... mă tăvălește prin jungla istoriei: ba sunt călăul neînduplecat ridicând securea ce se transformă în telecomandă, ba sunt soldatul perfect, aruncând napalm; părul îmi crește brusc și alerg cu o creanguță ascuțită, după o pradă nenorocită, un soi de cruciați mă păstoresc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]