573 matches
-
rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău." 22. Cel ce primise cei doi talanți, a venit și el, și a zis: "Doamne, mi-ai încredințat doi talanți; iată că am cîștigat cu ei alți doi talanți." 23. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!" 24. Cel ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău." 22. Cel ce primise cei doi talanți, a venit și el, și a zis: "Doamne, mi-ai încredințat doi talanți; iată că am cîștigat cu ei alți doi talanți." 23. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!" 24. Cel ce nu primise decît un talant, a venit și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
cu ei alți doi talanți." 23. Stăpînul său i-a zis: "Bine, rob bun și credincios; ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!" 24. Cel ce nu primise decît un talant, a venit și el, și a zis: "Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, și strîngi de unde n-ai vînturat: 25. mi-a fost teamă, și m-am dus de ți-am ascuns talantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
talant, a venit și el, și a zis: "Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, și strîngi de unde n-ai vînturat: 25. mi-a fost teamă, și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pămînt; iată ce este al tău!" 26. Stăpînul său i-a răspuns: "Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat, și că strîng de unde n-am vînturat; 27. prin urmare se cădea ca tu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
că strîng de unde n-am vînturat; 27. prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! 28. Luați-i dar talantul, și dați-l celui ce are zece talanți. 29. Pentru că celui ce are, i se va da și va avea de prisos, dar de la cel ce n-are se va lua și ce are! 30. Iar pe robul acela netrebnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! 28. Luați-i dar talantul, și dați-l celui ce are zece talanți. 29. Pentru că celui ce are, i se va da și va avea de prisos, dar de la cel ce n-are se va lua și ce are! 30. Iar pe robul acela netrebnic, aruncați-l în întunericul de afară; acolo vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și a pus să sape heruvimi pe pereți. 8. A făcut casa Locului preasfînt. Ea era lungă de douăzeci de coți, cît lărgimea casei și largă de douăzeci de coți. A acoperit-o cu aur curat, care prețuia șase sute de talanți. 9. Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A îmbrăcat cu aur și odăile de sus. 10. A făcut în casa Locului preasfînt doi heruvimi săpați, și i-a acoperit cu aur. 11. Aripile heruvimilor aveau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Elot, pe țărmul mării, în țara Edomului. 18. Și Hiram i-a trimis, prin slujitorii săi, corăbii și slujitori care cunoșteau marea. Ei s-au dus cu slujitorii lui Solomon la Ofir, și au luat de acolo patru sute cincizeci de talanți de aur, pe care i-au adus împăratului Solomon. $9 1. Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, și a venit la Ierusalim ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea avea un alai foarte mare, și cămile încărcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
tău! Pentru că Dumnezeul tău iubește pe Israel și vrea să-l facă să rămînă în picioare pe vecie, pentru aceea te-a pus împărat peste el, ca să faci judecată și dreptate." 9. Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii și pietre scumpe. N-au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. 10. Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus și lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a cerut, mai mult decît adusese ea împăratului. Apoi s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei. 13. Greutatea aurului care venea pe fiecare an lui Solomon era de șase sute șaizeci și șase de talanți de aur, 14. afară de ce lua de la negustorii cei mari și de la cei mici, de la toți împărații Arabiei și de la dregătorii țării, care aduceau aur și argint lui Solomon. 15. Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de ani în sus, și a găsit trei sute de mii de oameni aleși, în stare să poarte armele, mînuind sulița și scutul. 6. A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanți de argint. 7. Un om al lui Dumnezeu a venit la el, și a zis: "Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toți acești fii ai lui Efraim. 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
să știi că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmașului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute și să te facă să cazi." 9. Amația a zis omului lui Dumnezeu: "Dar ce să fac cu cei o sută de talanți pe care i-am dat oastei lui Israel?" Omul lui Dumnezeu a răspuns: "Domnul poate să-ți dea mult mai mult decît atît." 10. Atunci Amația a despărțit ceata care-i venise din Efraim, și a poruncit ca oamenii aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
4. A zidit cetăți în muntele lui Iuda și cetățui și turnuri în dumbrăvi. 5. A fost în război cu împăratul fiilor lui Amon, și i-a biruit. Fiii lui Amon i-au dat în anul acela o sută de talanți de argint, zece mii de cori de grîu, și zece mii de orz; și i-au plătit tot atît pe anul al doilea și al treilea. 6. Iotam a ajuns puternic, pentru că și-a urmat necurmat căile înaintea Domnului, Dumnezeului său. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
douăzeci și trei de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit trei luni la Ierusalim. 3. Împăratul Egiptului l-a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim, și a pus peste țară un bir de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 4. Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, și i-a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz, și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a ajuns împărat, și a domnit trei luni la Ierusalim. 3. Împăratul Egiptului l-a dat jos de pe scaunul de domnie în Ierusalim, și a pus peste țară un bir de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 4. Împăratul Egiptului a pus împărat peste Iuda și peste Ierusalim pe Eliachim, fratele lui Ioahaz, și i-a schimbat numele în Ioiachim. Neco a luat pe fratele său Ioahaz, și i-a dus în Egipt. 5. Ioiachim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Se spune că regele ar fi decis să obțină un text precis al tragediilor atice și i-ar fi convins pe atenieni să-i Îm prumute copia oficială din arhiva statului, pentru care a fost cerută o garanție de cincisprezece talanți; dar, după ce au obținut o, autoritățile egiptene au decis să o păstreze și să renunțe la garanție (Galenus XVII 607). Din aceeași sursă, aflăm că, În rîvna de a-și com pleta propria lor colecție, bibliotecarii alexandrini se lăsau adesea
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
și sunt pe punctul să atace corăbiile. Apoi vine la el solia lui Agamemnon, care îi propune împăcarea în schimbul restituirii Briseidei, rămasă neatinsă de către Atrid, și, în plus, în schimbul unor daruri bogate: șapte trepiede care n-au văzut focul, zece talanți de aur, 137 douăzeci de vase de argint, doisprezece cai dintre cei mai buni și șapte femei frumoase și cu mâini pricepute (pe care chiar Ahile le luase, ca pradă, din Lesbos); iar, după cucerirea Troiei, aur și bronz cât
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și sunt pe punctul să atace corăbiile. Apoi vine la el solia lui Agamemnon, care îi propune împăcarea în schimbul restituirii Briseidei, rămasă neatinsă de către Atrid, și, în plus, în schimbul unor daruri bogate: șapte trepiede care n-au văzut focul, zece talanți de aur, douăzeci de vase de argint, doisprezece cai dintre cei mai buni și șapte femei frumoase și cu mâini pricepute (pe care chiar Ahile le luase, ca pradă, din Lesbos); iar, după cucerirea Troiei, aur și bronz cât să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
albă de lână și a rămas în picioare, privind, până când ultimele corăbii ale lui Marcus Antonius s-au risipit. Fugind însă - râse căpitanul -, Antonius și Cleopatra au salvat comoara, o grămadă de aur, mai bine de douăzeci de mii de talanți. Augustus s-a înfuriat. Gajus băgă de seamă că și căpitanul simpatiza cu cel învins, nu cu învingătorii. — După acea victorie, Augustus i-a uimit pe toți când a declarat că Apollo din templul de pe deal, cine știe de ce, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de argint! Idilă antică (amfibrah) Duios patriciana declama Ostașului ce-o-mpresura setos, Pe când corsetul fin i-l despuia: „Ah, noli tangere circulos meos!” Iubita poetului Domnișoara a schimbat, Motivat, mai mulți amanți: Ultimul că-i talentat, Dar e fără de talanți! Virtutea (definiție) Ca un merit cunoscut e, Să eviți cât poți păcatul; Dar iubirii când e datul Și păcatul e-o virtute! Femeia și vinul Sunt două bunuri captivante Și ambele le vrei perechi, Deși nu sunt prea concordante: Femeia
MIHAI COSMA by MIHAI COSMA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83942_a_85267]
-
se confundă adesea cu nereușita, care poate foarte bine să țină perfect în picioare un om fără noroc, care să nu se considere adică ,un ratat. Nu-i pasă. Nu e vina lui! Mai apropiată cauzei ratării e parabola cu talantul îngropat, când alte tentații decât acelea de a-ți fi urmat drumul pe care ți-era dat să-l urmezi te-au învins fără vina nimănui. Ce aflai de la Nineta? Că ratase lovitura cu tubul: îl aruncase după ce născuse doi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ciudată lumină asupra regimului virtuții. Cu ocazia dezbaterii asupra art. 409 din Codul de Procedură Civilă d. Ioan Brătianu a pronunțat cu liniștea omului de stat un mare cuvânt, care-a căzut ca plumbul topit în sufletele auditorilor: "Vorbește pentru talanții lui Filip! " Nu vom rosti nume, nu vom indica nici de departe măcar în contra cui erau aruncate aceste cuvinte grave ale primului ministru. Ceea ce știm pozitiv însă e că "talanții lui Filip" se referă la membri din marele partid roșu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-a căzut ca plumbul topit în sufletele auditorilor: "Vorbește pentru talanții lui Filip! " Nu vom rosti nume, nu vom indica nici de departe măcar în contra cui erau aruncate aceste cuvinte grave ale primului ministru. Ceea ce știm pozitiv însă e că "talanții lui Filip" se referă la membri din marele partid roșu, parte vechi, parte neofiți, și că d. Brătianu a adresat această grațiozitate amicilor săi politici. Lumea pretinde a ști multe în privirea aceasta și dac - am crede opinia publică îndreptățită
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dumnezeu nu primește decât daruri sporite, iar cea dintâi "lecție" dată omului este primirea ofrandelor de la Abel și respingerea celor ale lui Cain, care s-a sărăcit pe sine închinând Domnului ofrande cu zgârcenie. Nu alt sens are parabola cu talanții îngropați și cu cei înmulțiți. Se arată aici din nou dinamismul energiilor divine lucrătoare în lume. Or, noi vedem azi că omul urmează individualismul lui Cain și al unui faimos rigă, autorul celebrei spuse "După mine, potopul!". Natura nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cum ar fi îngrijirea bolnavilor, numai unul dintre ei ar face ceva merituos, atâta vreme cât justificarea să ar fi iubirea, pe când la cel]lalt ar fi fariseismul, adic] dorința egoist] de a fi apreciat. Alți autori, referindu-se la pildă/pildele talanților (Matei, 25) sau a minelor (Luca, 19), au avut tendința de a considera meritul ca fiind adecvat realiz]rilor sau consecințelor conduitei. Totuși, cea mai vast] și mai exact] relatare a evalu]rii morale susținea c] pentru că o acțiune s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]