479 matches
-
să menționez că revenirea fiarei și a proorocului mincinos peste 1000 de ani după spusa lui Ioan se datorează interpretării semnelor HH prin procedeul arătat mai sus care se citește II fiind numele Mîntuitorului din religia geților. Dar după învățăturile Talmudului semnul I înseamnă cifra zece iar repetat, rezultă o mie zece. Aceste semne apar și pe unele medalioane gnostice. A trecut o mie de ani și cei numiți fiara, șarpele cel vechi și proorocul mincinos de către Împărații Minciunii și Răzbunării
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
1622, ca reacție la ereziile protestante, a Congregației de Propaganda Fide, pentru propagarea religiei catolice în întreaga lume. Firește că propagandă - atât religioasă, cât și politică sau socială - se mai făcuse avant la lettre de-a lungul secolelor. Confucianismul, budismul, Talmudul, Noul Testament, Coranul pot fi considerate exemple de propagandă. În sens larg, al propagării sistematice de idei, scrierile filosofilor stoici și ale adepților lui Epicur sau tratatele politice ale lui Platon și Aristotel sunt propagandă. Dar strategii catolici sunt primii care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care sunt analizate realitățile sociale ale timpului său prin prisma convingerilor sale legate de instinctele sociale și implicarea lor în evoluția istorică a societăților umane, printre care cităm; 1. Instincte sociale, Patimi și conflicte, Remedii morale, 110 2. Spitalul, Coranul, Talmudul, Francmasoneria, 113 3. Cele patru patimi și remediile lor, 121. 4. Biserica și Sinagoga față cu pacificarea omenirii, volumul I și II în 124 și volumul III în 125. 5. Societatea națiunilor și Țara Românească, 130. 6. Ce este Francmasoneria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a cunoscut, s-au dovedit naive și chiar ridicole, indiferent pe ce plan au fost ele. Iată, de exemplu; cuceririle armate au eșuat la intervale variabile de timp, cele religioase au condus la omucideri în masă (citează aici Coranul și Talmudul), iar cele culturale cum ar fi; Panelenismul, Panslavismul, Pangermanismul sau Panmaghea-rismul au sfârșit lamentabil. Comunizarea omenirii, încercată în secolul al XXlea conform doctrinei marxiste, s-a încheiat în Europa (unde a și apărut) în mai puțin de un secol (117
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
legislațiile religioase în majoritatea lor nu depășesc limitele națiilor care le-au creat. Legile lui Moise, Brahma, Zaraostru, Budha, Confucius, toate au acest caracter. Singurele legislații religioase care au încercat o dominație universală pentru națiile lor au fost Coranul și Talmudul, dar ambele fiind întemeiate pe patima de proprietate și dominație nu au reușit să se impună. Între acestea doar doctrina creștină, în opinia lui Paulescu, întrunește dezideratele necesare organizării ideale a umanității, prin instituirea Bisericii ca unică societate menită să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în comportamentul lor în toate situațiile doar prin citirea Torei și a codului sau. Această lucrare a întâmpinat rezistență din partea multor evrei tradiționaliști care se temeau că oamenii se vor baza pe codul lui Maimonide și nu vor mai studia Talmudul. În ciuda acestei rezistente, Mishneh Torah a devenit un ghid standard al vieții evreiești, studiat și în prezent. Maimonide a formulat, de asemenea, un credo al iudaismului pe care l-a exprimat în eseul sau Cele Treisprezece Articole ale Credinței; printre
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cum se găsește precizat în Apocriful Genezei descoperit la Qumran în anul 1947. Deci ivriții cînd au început să-și ticluiască făcătura lor numită Tora s-au folosit din plin de aceste scrieri așa cum rezultă din analiza Facerii și a Talmudului dar și în alte părți se găsesc asemănări foarte supărătoare pentru țăcălia ,,poporul ales” ce s-a dat rău la cu-les în munca și înțelepciunea altora. Aceste scrieri împreună cu Cartea lui Eno și altele dispărute, formau canonul liturgic al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și argintul, distrugerea Ierihonului, intrarea lui Ioșua în Canaan cu o armată de 400000 de luptători, construirea templului lui Solomon și altele - au fost dovedite de arheologie și istorie că sînt toate simple născociri, de ce am accepta lista regilor din Talmud ca veridică, atîta timp cît nici unul dintre ei nu a fost confirmat din alte izvoare? În fapt istoria lor reală este alta iar ei și-au falsificat-o în perioada cuprinsă între secolul ll î.e.n. cînd a fost scris Apocriful
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lX, 2 despre unele triburi din Asia ce s-au alăturat armatei lui Alexandru Macedon care pornise la distrugerea imperiului persan: ,,Dahae Sogdianique inter nos militant”. Ca să fiu un bun cercetaș trebuie să merg și pe tărîmul Torei și al Talmudului cunoscute la noi sub numele de Sfînta scriptură sau Sfinta făcătură cum se dovedește dacă o iei la drămăluit, pîrloagă înțelenită și înțepenită în minciuni veninoase și hoții sacrosante. În Geneza 10,2 găsim pe fiii lui Iafet, unul dintre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sefarzii, evreii latini, care l? au invitat la slujbele lor rituale de la sinagog? prilejuite de fondarea Rom�niei Mari96. Avea contacte ? i cu Rabinul ? ef, evreu a? kenaz al Rom�niei, Chaim Schor, corespond�nd cu el �n probleme privind Biblia, Talmudul, Shulkan? Aruchul ? i alte lucr? ri de literatur? religioas? evreiasc?. Iar Rabinul Schor �i trimitea din c�nd �n c�nd lui Iorga felicit? ri cu ocazia zilei numelui acestuia, Sf. Nicolae 97. �n ace? ți ani, Iorga a primit multe scrisori de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Etică chinez] clasic]” - f]când astfel referire clar] la porunca de „a umblă în c]ile Domnului”), care include, dar nu se limiteaz] la aspecte de ordin moral. Conștienți de faptul c] nu pot fi exhaustivi, rabinii Mișnei și ai Talmudului se bazeaz] atât pe un num]r de porunci biblice cu spectru larg de acoperire, precum: „S] nu se abat] de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stanga” (Deut. 17,20) și „S] faci ce este pl]cut și bine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei ție”, întrucat consider c] nu exist] respect mai mare pentru aproapele decât acela de a-l l]să în pace, în condițiile în care comportamentul aproapelui nu d]uneaz] nim]nui. În concluzie, în ciuda importanței preceptelor Torei și ale Talmudului, acestea nu se prezint] în mod explicit că texte pe teme etice; în cadrul lor, etică nu este perceput] că o categorie distinct], de ordin religios sau intelectual. De-abia în Evul Mediu, sub influența curentelor de gandire grecești preluate dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Poate că r]spuns la scrierile etice ale filosofilor evrei din perioada medieval] (vezi „Introducere”, în Kellner, 1978), scriitorii care erau adepți ai tradiției rabinice au început s] scrie tratate etice bazate în întregime pe texte ale Mișnei și ale Talmudului, în încercarea de a dovedi c] aceste texte ofer] tot ceea ce este necesar pentru crearea unui sistem etic complet. Prețuind îndemnul rabinic de a face mereu apel la Tora, întrucat „această cuprinde totul” (Avot, V. 25), ei simțeau c] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.: „Ethical Literature”, Encyclopaedia Judaica (Ierusalim: Keter, 1971), vol. 6, coloanele 922-32 Efros, I.: Ancient Jewish Philosophy (Detroit: Wayne State University Press, 1964) Goldberg, H.: Israel Salanter: Text, Structure, Idea (New York: Ktav, 1982) Herford, R. Ț.: The Ethics of the Talmud: Sayings of the Fathers (New York: Schocken Books, 1962). (Aceasta este o ediție a Avot.) Idel, M.: Kabbalah (New Heaven: Yale University Press, 1988). Kellner, M. M., ed.: Contemporary Jewish Ethics (New York: Hebrew Publishing Company, 1978) Maimonides: vezi Weiss și Butterworth
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
of Philosophy, 36 (1958), 25-32. Pike, N.: 'Omnipotence and God's inability to sin', American Philosophical Quarterly, 6 (1969), 208-16. Reeditat] în Divine Commands and Morality, ed. P. Helm (Oxford University Press, 1981). Pirkei Avot: în The Ethics of the Talmud: Sayings of the Fathers, ed. R.T. Herford (New York: Schocken Books, 1962). Plato: Euthyphro. Quinn, P.L.: Divine Commands and Moral Requirements (Oxford: Oxford University Press, 1978). Swinburne, R.G.: 'Duty and the will of God', Canadian Journal of Philosophy, 4 (1974), 213-27
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la Ab urbe condita (Istoria Romei de la întemeierea sa). 5 Historiae sau Annales, istoria Romei și a împăraților dinastiei iuliene, sau De origine et situ Germanorum, descrierea originii, geografiei și culturii germanilor. 6 Fie ele Vechiul sau Noul Testament, Coranul sau Talmudul. 7 Ce ating această temă mai mult sau mai puțin amplu sau explicit. 8 În ordine: Descriptio Moldaviae (1716), L'Esprit des lois (1748), History of England (1754), Ursprung der Sprache (1772), Phänomenologie des Geistes (1807). 9 Ne referim în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Iudeii își îngropau morții, apoi, mai târziu, le adunau oasele și le așezau în recipiente numite osuare, sau în cripte prevăzute anume în acest scop. Practica de a strânge oasele celui decedat se numește ossilegium sau „a doua înmormântare” (cf. Talmudul din Ierusalim, tratatul Mo’ed Qatan 1.5,80c: „Mai întâi le îngropau în pământ și, după ce putrezea carnea, adunau oasele și le îngropau în osuare”). De când datează această practică și unde a început sunt chestiuni care stau în centrul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
-le într-un osuar, dar nu le aduna cu mâinile tale” (Semahot 12.9; cf. Semahot 3.2). Obiceiul de a lăsa un interval de douăsprezece luni de la prima la a doua îngropare este atestat și de literatura rabinică (cf. Talmudul babilonian, tratatul Qiddushin 31b). Regulile se schimbau în cazul ucigașilor care au primit pedeapsa capitală. Ei trebuiau să fie îngropați decent, dar nu într-un loc de cinste, ca de exemplu mormântul familiei. Această rânduială o învață cele mai vechi
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
are cum să-l îngroape (26-27). Cu greu cineva putea să fie mai expresiv, descriind sensibilitatea evreilor față de respectul pentru o înmormântarea corespunzătoare. Preocuparea aceasta continuă și după primul secol. Pentru rabini, îngroparea celui mort era o datorie sacră (cf. Talmudul babilonian, tratatul Megillah 3b), având întâietate asupra studiului Legii, circumciziei propriului fiu sau jertfei mielului de Paște. Chiar și un mare preot sau un nazireu avea obligația de a îngropa „cadavrul abandonat”, dacă nimeni nu o făcuse deja (cf. Sifre
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Isus ar fi putut folosi adresarea obișnuită, prezența și în manuscrisele de la Qumran, cu aby. A preferat abba, ce nu se regăsește nicăieri în sfera religioasă, în izvoarele iudaice contemporane lui. E drept că adesea se citează un text din Talmudul palestinian în care harismaticul Hanan vorbește despre Dumnezeu că despre „abba din cer”; când i se adresează, însă, în rugăciune, o face cu cuvintele „Stăpâne a toate”. În lumina întregii învățături evanghelice despre „Tatăl”, sensul folosirii acestui cuvânt de Isus
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
bătaia cardiacă sunt direct corelate. Papirusul descoperit de Edwin Smith la Teba în 1862 descrie inima ca o structură localizată în centrul sistemului vascular și realizând conexiunea între puls și inimă. Descrieri sumare privind anatomia cardiacă apar în Biblie și Talmud, descrieri caracterizate prin conotații religioase evidente. Hipocrat (460-377 î.e.n.) descrie pentru prima dată compartimentele cordului și structurile valvulare și definește pericardul ca „o tunică netedă ce acoperă inima și conț ine o cantitate mică de lichid asemănător urinii„. Hipocrat demonstrează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Herodot (III) de exemplu, face loc medicilor dintre Tigru și Eufrat să iasă în lume, să-și afirme concepția și rezultatele cu toate detaliile implicate unei practici medicale complexe și eficiente. Medicina mesopotamiană pătrunde în Egipt și în Israel, în Talmud, Biblie, iradiind în spațiile vecine și mai îndepărtate, și ilustrând profitabilitatea contactelor dintre specialiști și popoare. MEDICINA EGIPTULUI ANTIC Egiptenii, dacă nu au migrat din zone asiatice, dacă nu sunt născuți din începuturi în Valea Nilului, atunci sigur au venit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
va părăsi această lume din care izgonise duhurile satanice, credea el. Pe parcurs, adeverindu-se că acestea mai sunt, arabii au făcut loc creștinismului iubitor de oameni, adevăr și frumos, și ebraismului inteligent, tradiționalist și căutător de certitudini. Coranul, Noul Testament, Talmudul și Cora s-au întâlnit pe niște fapte, sursă comună ale Vechiului Testament, monoteismul. Dar unitatea nu s-a putut realiza din cauza atâtor specificități care-i separă, uneori distanțându-i războinic, alteori apropiindu-i rațional. După anul 632, arabii cuceresc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
antică pe măsură ce legea religioasă le va permite să practice medicina. La evrei preotul nu era și medic, dar el decidea dacă bolnavul este curat sau nu, vindecat de boli contagioase sau nu. Medicina evreilor a fost profund impregnată de religie. Talmudul și Biblia sunt surse de informație din care rezultă caracterul religios magic ce domină medicina iudaică. Boala era considerată o pedeapsă divină și era descrisă după simptome vizibile. Redactarea Mișnei, colecție de legi, jurisprudențe, obiceiuri i s-au adăugat în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
surse de informație din care rezultă caracterul religios magic ce domină medicina iudaică. Boala era considerată o pedeapsă divină și era descrisă după simptome vizibile. Redactarea Mișnei, colecție de legi, jurisprudențe, obiceiuri i s-au adăugat în timp comentariile, formând Talmudul care cuprinde legile și legendele și redactarea s-a făcut în era creștină și în timpul persecuțiilor păgâne. Se întâlnesc texte referitoare la vindecători, la bolnavi, la maladii ca lepra, ciuma, epilepsia, eczema, boli venerice, boli nervoase, paralizii, reumatism, boli de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]