96,454 matches
-
carte despre filosofia lui generală. D.P.: Biata de tine... M.P.: Nu, fericita de mine! E o plăcere, mie îmi place să fac cercetare științifică! D.P.: În cartea despre Ionescu, în cadrul interpretărilor tale de ordin psihanalitic, ai vorbit și despre autoritatea tatălui, iar critica a făcut apropieri de propria ta obsesie pentru tatăl tău. M.P.: Eu am avut întotdeauna o problemă cu tatăl meu, eram supărați cînd a murit, și ani de zile l-am visat cu spatele la mine. Și am fost fericită
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
fericita de mine! E o plăcere, mie îmi place să fac cercetare științifică! D.P.: În cartea despre Ionescu, în cadrul interpretărilor tale de ordin psihanalitic, ai vorbit și despre autoritatea tatălui, iar critica a făcut apropieri de propria ta obsesie pentru tatăl tău. M.P.: Eu am avut întotdeauna o problemă cu tatăl meu, eram supărați cînd a murit, și ani de zile l-am visat cu spatele la mine. Și am fost fericită cînd, după mulți ani, l-am visat în sfîrșit cu fața la mine
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
fac cercetare științifică! D.P.: În cartea despre Ionescu, în cadrul interpretărilor tale de ordin psihanalitic, ai vorbit și despre autoritatea tatălui, iar critica a făcut apropieri de propria ta obsesie pentru tatăl tău. M.P.: Eu am avut întotdeauna o problemă cu tatăl meu, eram supărați cînd a murit, și ani de zile l-am visat cu spatele la mine. Și am fost fericită cînd, după mulți ani, l-am visat în sfîrșit cu fața la mine. În momentul în care lucram la Ionescu, mi-a venit
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Și am fost fericită cînd, după mulți ani, l-am visat în sfîrșit cu fața la mine. În momentul în care lucram la Ionescu, mi-a venit ideea să fac ancheta aceea frumoasă, la care atîția scriitori au răspuns antologic, "În lumea taților", anume ca să pot vorbi și eu despre tatăl meu. Avem tați, avem parte de ei, și avem parte de ei pînă murim. D.P.: Ai putea spune și tu, la fel cu Ionescu: Tot ceea ce am făcut, într-un fel, împotriva
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
l-am visat în sfîrșit cu fața la mine. În momentul în care lucram la Ionescu, mi-a venit ideea să fac ancheta aceea frumoasă, la care atîția scriitori au răspuns antologic, "În lumea taților", anume ca să pot vorbi și eu despre tatăl meu. Avem tați, avem parte de ei, și avem parte de ei pînă murim. D.P.: Ai putea spune și tu, la fel cu Ionescu: Tot ceea ce am făcut, într-un fel, împotriva lui am făcut"? M.P.: Am făcut destule lucruri
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
în sfîrșit cu fața la mine. În momentul în care lucram la Ionescu, mi-a venit ideea să fac ancheta aceea frumoasă, la care atîția scriitori au răspuns antologic, "În lumea taților", anume ca să pot vorbi și eu despre tatăl meu. Avem tați, avem parte de ei, și avem parte de ei pînă murim. D.P.: Ai putea spune și tu, la fel cu Ionescu: Tot ceea ce am făcut, într-un fel, împotriva lui am făcut"? M.P.: Am făcut destule lucruri împotriva tatălui meu
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Avem tați, avem parte de ei, și avem parte de ei pînă murim. D.P.: Ai putea spune și tu, la fel cu Ionescu: Tot ceea ce am făcut, într-un fel, împotriva lui am făcut"? M.P.: Am făcut destule lucruri împotriva tatălui meu. Nu tot - încă n-am terminat de făcut ceea ce am de făcut, decît dacă mor în clipa asta -, dar am făcut foarte multe lucruri împotriva lui. În același timp, l-am iubit. Adică, îl iubesc. Pentru că ăsta e secretul
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
decît dacă mor în clipa asta -, dar am făcut foarte multe lucruri împotriva lui. În același timp, l-am iubit. Adică, îl iubesc. Pentru că ăsta e secretul, iubirea nu moare deodată cu omul iubit, iubirea rămîne... Uite, scriu acum despre tatăl meu și despre satul meu, scriu cînd am chef, și iese la suprafață un fel de Macondo al copilăriei mele. Nu mă interesează încă din punct de vedere literar, ci pur și simplu ca recuperare a unui continent pierdut, care
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
acolo și ciuleam urechile, iar dacă de emoție nu auzeam nimic, îi întrebam pe ceilalți copii. Apoi fugeam acasă și dădeam vestea. Așa că am și amintiri luminoase, însă domină cele întunecate, nu știu cum o să le luminez. D.P.: Extrapolînd, de la relația cu tatăl, oare relația ta cu Dumnezeu s-a mai ameliorat, și ea, între timp? M.P.: Cum să-ți spun, astea sînt așa, ca spațiul mioritic: ondulatorii. Cînd mai bune, cînd mai rele. Dar cu Dumnezeu am altă poveste. E clar că
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
ta cu Dumnezeu s-a mai ameliorat, și ea, între timp? M.P.: Cum să-ți spun, astea sînt așa, ca spațiul mioritic: ondulatorii. Cînd mai bune, cînd mai rele. Dar cu Dumnezeu am altă poveste. E clar că e Dumnezeul tatălui meu, dar cu el am altă poveste. Relația mea cu el se modifică mereu, pentru că este o relație vie. D.P.: Poeme nerușinate, Cartea mîniei, Apocalipsa după Marta sînt cărți de răfuială și cu Dumnezeu. M.P.: Da, sînt cărți de răfuială
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
bucuram că domnul Nicolae Balotă are parte de cuvintele mele, pentru că îl iubesc, el este unul dintre cei doi mari scriitori pe care i-a dat Clujul, Negoițescu și Balotă. Îl iubesc ca scriitor și-l iubesc ca om. Dacă tații ar fi aleși, mi l-aș alege de tată. D.P.: Uimirea pe care ai stîrnit-o la intrare s-a transformat instantaneu într-o tăcere absolută, în clipa în care ai început să citești Laudatio, iar textul a fost îndelung aplaudat
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
mele, pentru că îl iubesc, el este unul dintre cei doi mari scriitori pe care i-a dat Clujul, Negoițescu și Balotă. Îl iubesc ca scriitor și-l iubesc ca om. Dacă tații ar fi aleși, mi l-aș alege de tată. D.P.: Uimirea pe care ai stîrnit-o la intrare s-a transformat instantaneu într-o tăcere absolută, în clipa în care ai început să citești Laudatio, iar textul a fost îndelung aplaudat. Tocmai de aceea insist: care este poziția femeii în
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
este legat de nea Garabet care vă spunea, la imperfectul lui imperturbabil: Ajungeam om mare!. Iată că n-a greșit. - Eu aveam vreo 10-11 ani și Garabet, negustorul de origine armeană și religie musulmană, era prietenul meu. El îi spunea tatei, despre mine, Ajungeam om mare!. Și tata nu înțelegea, cum adică om mare? Doar toți copiii cresc și ajung oameni mari. Dar Garabet se bătea cu degetul în cap, în chelia lui care mirosea a cafea: Nu, om mare... la
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
spunea, la imperfectul lui imperturbabil: Ajungeam om mare!. Iată că n-a greșit. - Eu aveam vreo 10-11 ani și Garabet, negustorul de origine armeană și religie musulmană, era prietenul meu. El îi spunea tatei, despre mine, Ajungeam om mare!. Și tata nu înțelegea, cum adică om mare? Doar toți copiii cresc și ajung oameni mari. Dar Garabet se bătea cu degetul în cap, în chelia lui care mirosea a cafea: Nu, om mare... la cap!. Garabet vorbea o limbă imposibilă, numai
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
orașul M... din Italia continentală, marchiza de O..., o doamnă văduva cu o excelentă reputație și mama a unor copii cu educație aleasă, aduse la cunoștința publică, prin ziare, ca a rămas însărcinată fără știrea să, că-l roagă pe tatăl viitoarei sale odrasle să se înfățișeze și că, din considerente familiale, e hotărîtă să se mărite cu el. Doamna care, constrînsa față de o situație fără putință de îndreptare, făcea cu atîta curaj un pas în stare să stîrnească rîsul lumii
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
Geo Vasile Au trecut deja 12 ani de la stingerea poetului "Stelelor fixe", printre primii chemați la Tatăl ceresc, din generația lui. Abia depășise pragul celor 50 de ani. În ciuda vremurilor ce-au urmat, gestionate de ghilotina uitării, Gheorge Pituț a avut o postumitate demnă de poezia sa, grație strădaniei iubitei și tovarășei de viață, Valentina Pituț, literat
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
specialist Lavastine; nimic nu e gratuit, Brook înregistrează marile cutremure intelectuale formatoare. El a știut să le asume până la capăt consecințele. Se mai întrevede, de-a lungul cărții, și rolul femeilor. La fiecare oprire e câte una. Mama, comparată de tatăl lui cu Gioconda. Doamna Bieck, profesoara de pian, care i-a arătat cât de important este să fii pregătit, termen hamletian reluat adeseori de Brook. Dar formația fundamentală provine din lecții, adevărata mea academie de teatru, doamna Bieck m-a
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
promisiune în anii ’80) nu mai scrie bine în limba literaturii sale, după două decenii de America: "«Trebuie să pui piciorul (hipnotizat? n.n.) în prag», Melody i-a spus într-o zi Suzanei. [...] Melody era oaia neagră a familiei Tagis. Tatăl ei adoptiv era executiv la o mare companie de medicamente și îi subvenționă toate capriciile. Ea avea o meserie bună (aranjamente de lumini pentru muzee și expoziții), dar era prea preocupată de public relations pentru diverse grupuri dubioase din America Latină
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
romanului francez, dar originea ei trebuie căutată la un francez din secolul XIX. În 1857 apare Madame Bovary. Una dintre genialele scene din prima parte a cărții este aceea în care Charles, văduv, face o vizită fostului său pacient, Rouault, tatăl Emmei. Pe la trei după-amiaza, în vreme ce Charles o așteaptă pe Emma în bucătărie, vede cum muștele urcau de-a lungul paharelor golite de cidru și se înecau, rînd pe rînd, bîzîind, în lichidul lipicios rămas pe pereții recipientului. Cred că, în lipsa
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
indivizi fioroși, pe care, instinctiv, îți vine să-i ocolești, deși uniforma e menită să-ți câștige încrederea. Băieții vorbesc așa cum i-a învățat mama lor, doctoriță pesemne, adică invocând varii organe și acte fiziologice. Și mai cred că au tați cântăreți de operă, pentru că strada răsună bubuitor de limbajul colorat până la nebunie al acestor români, ieri, băieți destoinci la strung, așchietoare sau doar la pilă, astăzi mardeiași cu acte în regulă. Nu generalizez, firește, dar zece-doisprezece ani de prezență a
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
au încercat să-l reimpună pe Agârbiceanu contra discreditului relativ pe care i-l arătaseră Călinescu și ceilalți critici ai generației anterioare. Însă nu este sigur că au reșit. Popa Man e o combinație de reminiscențe din Caragiale (Păcat), Slavici (tatăl ciudatului popă e un hoț de porci, împușcat de jandarmi) și Sadoveanu (firi pătimașe, nestăpînite, în dragoste și în beție). Lipsa originalității aici mai vădită decît oriunde. Păscălierul e o versiune comică a temei preotului dintr-un sat izolat. Cititorul
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
Cum e posibil ca, după tot ce-am văzut și trăit, să mă mai aflu încă în cazarmă? Altă dată sunt adult și mă întorc acasă, la familia mea, în Calanda, unde știu că se ascunde un spectru. Asta după ce tatăl meu mi-a apărut ca o vedenie după moartea lui... Intru curajos într-o încăpere aflată în întuneric și strig spectrul, oricare ar fi el, îl provoc și chiar îl insult. Și atunci se aude un zgomot în spatele meu, o
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
îl provoc și chiar îl insult. Și atunci se aude un zgomot în spatele meu, o ușă se trântește și mă trezesc speriat, fără să fi văzut pe nimeni. Mi se mai întâmplă ceea ce li se întâmplă tuturor: îl visez pe tata. E așezat la masă, foarte serios. Mănâncă încet, foarte puțn, aproape fără să vorbească. Eu știu că e mort și îi șoptesc mamei sau uneia dintre surorile care stă lângă mine: "Și mai ales să nu i-o spuneț." În timpul
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
după control, îl ard la contracte pînă dă faliment", omul i-a spus ginerelui: "Bă, mai bine te țin degeaba decît să ajungem cu toții șomeri!" Celălalt corespondent local a renunțat să mai scrie la Evenimentul somat fiind de propriul său tată să nu-i distrugă afacerile. Cu alte cuvinte, dacă nu poate fi redus la tăcere direct, un ziarist poate fi șantajat cu amenințări la adresa rudelor sale. Cornel Nistorescu, directorul unui ziar puternic, nu și-a permis să spună numele corespondenților
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
un ziarist poate fi șantajat cu amenințări la adresa rudelor sale. Cornel Nistorescu, directorul unui ziar puternic, nu și-a permis să spună numele corespondenților care au preferat să-l abandoneze, înțelegînd probabil că le-ar putea face rău socrului și tatălui astfel șantajabili. După opinia Cronicarului, Evenimentul a dat astfel o dovadă de slăbiciune care ar putea să-i îndepărteze și pe alți corespondenți locali, din motive de șantaj indirect. Asemenea lucruri ar trebui să provoace scandal în toată presa centrală
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]