478 matches
-
chiar înainte de următoarea injecție . Trebuie reținut că timpul de înjumătățire al proteinei C ( durata cât proteina C se menține în sânge ) poate fi redus drastic în anumite situații clinice , ca de exemplu în tromboza acută cu purpură fulminantă și necroză tegumentară . Dacă aveți afecțiuni ale rinichilor și/ sau ficatului informați medicul dumneavoastră , deoarece acesta ar putea fi nevoit să ajusteze tratamentul în consecință . Dacă urmați un tratament preventiv cu proteină C , în anumite situații în care riscul de tromboză este crescut
Ro_179 () [Corola-website/Science/290939_a_292268]
-
chiar înainte de următoarea injecție . Trebuie reținut că timpul de înjumătățire al proteinei C ( durata cât proteina C se menține în sânge ) poate fi redus drastic în anumite situații clinice , ca de exemplu în tromboza acută cu purpură fulminantă și necroză tegumentară . Dacă aveți afecțiuni ale rinichilor și/ sau ficatului informați medicul dumneavoastră , deoarece acesta ar putea fi nevoit să ajusteze tratamentul în consecință . Dacă urmați un tratament preventiv cu proteină C , în anumite situații în care riscul de tromboză este crescut
Ro_179 () [Corola-website/Science/290939_a_292268]
-
din pielea umană îndemna , tacrolimus reduce activitatea de La animale , tacrolimus unguent determina supresia reacției inflamatorii în modelele spontane și te experimentale de dermatite similare cu dermatitele atopice umane . Tacrolimus unguent nu determina reducerea grosimii pielii și nu determina atrofie tegumentara la animale . es La pacienții cu dermatita atopica , în timpul tratamentului cu tacrolimus unguent , ameliorarea leziunilor cutanate a fost asociată cu reducerea exprimării receptorilor Fc pe celulele Langerhans și cu reducerea activității acestora de hiperstimulare a limfocitelor Ț . ai afectează sinteză
Ro_842 () [Corola-website/Science/291601_a_292930]
-
din celulele mastocitare , bazofilele și eozinofilele din piele . au La animale , tacrolimus unguent determina supresia reacției inflamatorii în modelele spontane și experimentale de dermatite similare cu dermatitele atopice umane . Tacrolimus unguent nu determina reducerea grosimii pielii și nu determina atrofie tegumentara la animale . te La pacienții cu dermatita atopica , în timpul tratamentului cu tacrolimus unguent , ameliorarea leziunilor cutanate a fost asociată cu reducerea exprimării receptorilor Fc pe celulele Langerhans și cu es reducerea activității acestora de hiperstimulare a limfocitelor Ț . La om
Ro_842 () [Corola-website/Science/291601_a_292930]
-
inflamației din celulele mastocitare , bazofilele și eozinofilele din piele . La animale , tacrolimus unguent determină supresia reacției inflamatorii în modelele spontane și experimentale de dermatite similare cu dermatitele atopice umane . Tacrolimus unguent nu determină reducerea grosimii pielii și nu determină atrofie tegumentară la animale . La pacienții cu dermatită atopică , în timpul tratamentului cu tacrolimus unguent , ameliorarea leziunilor cutanate a fost asociată cu reducerea exprimării receptorilor Fc pe celulele Langerhans și cu reducerea activității acestora de hiperstimulare a limfocitelor T . La om , tacrolimus unguent
Ro_841 () [Corola-website/Science/291600_a_292929]
-
inflamației din celulele mastocitare , bazofilele și eozinofilele din piele . La animale , tacrolimus unguent determină supresia reacției inflamatorii în modelele spontane și experimentale de dermatite similare cu dermatitele atopice umane . Tacrolimus unguent nu determină reducerea grosimii pielii și nu determină atrofie tegumentară la animale . La pacienții cu dermatită atopică , în timpul tratamentului cu tacrolimus unguent , ameliorarea leziunilor cutanate a fost asociată cu reducerea exprimării receptorilor Fc pe celulele Langerhans și cu reducerea activității acestora de hiperstimulare a limfocitelor T . La om , tacrolimus unguent
Ro_841 () [Corola-website/Science/291600_a_292929]
-
timp de 1 lună după o doză de ProQuad , numai dacă acest lucru nu este considerat esențial . S- a raportat faptul că vaccinurile rujeolice , urliene și rubeolice , cu virusuri vii atenuate administrate separat , pot produce o deprimare temporară a sensibilității tegumentare la tuberculină . De aceea , dacă se va efectua un test cu tuberculină , acesta trebuie administrat fie înainte de vaccinare , fie simultan cu aceasta , fie în cel puțin 4- 6 săptămâni după imunizarea cu ProQuad . Nu există date suficiente care să susțină
Ro_835 () [Corola-website/Science/291594_a_292923]
-
puțin frecvente : infecția urechii , gastro- enterită , nazofaringită , otită medie , faringită , rujeolă , infecție virală , erupție cutanată virală . Rare : bronșiolită , erupție cutanată scuamoasă candidozică , candidoză , celulită , angină difterică , gastro- enterită virală , boala " mână- picior- gură " , gripă , pseudo- angină difterică , infecție respiratorie , infecție tegumentară , tonsilită , varicelă ‡ , conjunctivită virală . Cu frecvență necunoscută : meningită aseptică ( vezi mai jos ) , rujeolă atipică , epididimită , herpes zoster , infecție , gripă , rujeolă , orhită , parotidită . S- au raportat cazuri de meningită aseptică după vaccinarea împotriva rujeolei , parotiditei epidemice și rubeolei . Deși s- a
Ro_835 () [Corola-website/Science/291594_a_292923]
-
timp de 1 lună după o doză de ProQuad , numai dacă acest lucru nu este considerat esențial . S- a raportat faptul că vaccinurile rujeolice , urliene și rubeolice , cu virusuri vii atenuate administrate separat , pot produce o deprimare temporară a sensibilității tegumentare la tuberculină . De aceea , dacă se va efectua un test cu tuberculină , acesta trebuie administrat fie înainte de vaccinare , fie simultan cu aceasta , fie în cel puțin 4- 6 săptămâni după imunizarea cu ProQuad . Nu există date suficiente care să susțină
Ro_835 () [Corola-website/Science/291594_a_292923]
-
puțin frecvente : infecția urechii , gastro- enterită , nazofaringită , otită medie , faringită , rujeolă , infecție virală , erupție cutanată virală . Rare : bronșiolită , erupție cutanată scuamoasă candidozică , candidoză , celulită , angină difterică , gastro- enterită virală , boala " mână- picior- gură " , gripă , pseudo- angină difterică , infecție respiratorie , infecție tegumentară , tonsilită , varicelă ‡ , conjunctivită virală . Cu frecvență necunoscută : meningită aseptică ( vezi mai jos ) , rujeolă atipică , epididimită , herpes zoster , infecție , gripă , rujeolă , orhită , parotidită . S- au raportat cazuri de meningită aseptică după vaccinarea împotriva rujeolei , parotiditei epidemice și rubeolei . Deși s- a
Ro_835 () [Corola-website/Science/291594_a_292923]
-
aceștia interacționează (calea spre ulcerație). A. Factori predispozanți: Factori care reduc rezistența țesuturilor la agresiune - Macroangiopatia - Microangiopatia - Neuropatia autonomă Factori care cresc probabilitatea agresiunii - Neuropatia motorie - Neuropatia senzitivă - Reducerea mobilității articulare - Alte complicații ale diabetului zaharat B. Factori precipitanți - Leziunile tegumentare - Traumatismele 2.1. Factorii etio-patogenetici A. Factorii predispozanți. 1. Factori care reduc rezistența țesuturilor la agresiune. 1.1. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare. Arteriopatia cronică obliterantă aterosclerotică a membrelor inferioare (ACO) este cea mai formă de interesare vasculară
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
izolarea socială, veniturile scăzute și vârsta înaintată, pot produce creșterea riscului pentru ulcerații și amputații (44). B. Factorii precipitanți. Ulcerațiile picioarelor la pacienții cu diabet zaharat nu se produc spontan ci sunt consecința acțiunii unor factori precipitanți, cum sunt leziunile tegumentare, produse de cele mai multe ori de o încălțăminte nepotrivită sau de suprasolicitarea prelungită a unei zone insensibile, și a unor traumatisme accidentale. Mersul obișnuit produce un stress de mică intensitate însă repetitiv la nivelul plantelor. PW Brand a emis ipoteza conform
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
reproductibilitate în mai multe studii (62, 69). Monofilamentul s-a dovedit a fi suficient, ca unică metodă de identificare a "pierderii sensibilitatii protective" (69). Aceasta a fost definită ca acel grad de pierdere a sensibilității care permite producerea unei leziuni tegumentare fără ca pacientul să o resimtă ca dureroasă (71). Neperceperea atingerii cu monofilamentul aplicat pâna la curbare timp de aprox. o secundă poate fi interpretată ca pierdera sensibilitatii protective in acea zonă. Sensibilitatea metodei este de 66-91%, iar specificitatea el de
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
arterelor membrelor inferioare și osteoartropatia diabetică. Diagnosticul osteoartropatiei Charcot se face în primul rând pe criterii clinice. Tumefierea unilaterală a piciorului, roșeață, creșterea temperaturii locale, distrucțiile osteo-articulare și semnele de neuropatie periferică, la un pacient cu diabet și fără leziuni tegumentare, sunt criterii suficiente pentru diagnostic (80). La 75% dintre pacienți poate fi prezentă și durerea cu o intensitate variabilă. Problema cea mai dificilă de diagnostic o pune faptul că la unii pacienți debutul osteoartropatiei este prin ulcerații, ceea ce impune diagnosticul
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
cu diabet, infecția la nivelul picioarelor începe cu un traumatism al tegumentului sau o ulcerație, care sunt urmate de invazia și multiplicarea microbiană la nivelul țesuturilor, distrucții tisulare și răspunsul inflamator (99). Datorită abundenței florei microbiene la nivelul oricărei leziuni tegumentare, diagnosticul infecției este în primul rând clinic și nu microbiologic. Prezența semnelor sistemice de infecție, a secreției purulente sau a cel puțin a două semne locale de inflamație ( roșeață, căldură, tumefiere, durere), sunt criterii suficiente pentru a diagnostica infectarea unei
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
scut osos) este prevăzută cu o creastă longitudinală, care, împreună cu crestele plăcilor vecine, formează crestele longitudinale ale corpului: 3 perechi laterale și o creastă medio-ventrală pe trunchi; iar în regiunea cozii, 2 perechi de creste laterale. Unele specii au prelungiri tegumentare de-a lungul corpului, capului și botului. Capul este alungit. Pe fiecare parte a capului se află 2 nări. Botul este lung, tubular (în formă de tub). Gura mică, lipsită de dinți, este situată terminal la vârful botului. Cu ajutorul botului
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
opistosomei, după o masă bogată sau când femela este fecundată, de exemplu. Totuși, aceasta nu prezintă o problemă, opistosoma se poate extinde în lateral și între tergite. Suprafața cuticulei prezintă mai multe tipuri de tuberculi, fisuri, perișori și alte proeminențe tegumentare. Unele specii (de exemplu, genul "Ricinoides") sunt în întregime acoperite cu tuberculi, în timp ce altele (de exemplu, unele din genul "Pseudocellus") sunt aproape lipsite de ei . După fiecare năpârlirea, tuberculii migrează spre marginea carapacei. Prosoma este acoperită cu o carapace divizată
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
fi fost produsă prin mărunțire fină și fără îndepărtarea sterilului, fapt care i-ar fi afectat caracterul permanent. De asemenea, se considera că pulberea fină ar fi fost utilizată în acuarele și cerneluri. Verdele de Paris pătrunde în organism pe cale tegumentara și prin inhalare. Efecte acute. Contactul cu pulberea verdelui de Paris: iritația ochilor (conjunctivita, fotofobie, hiperemie și chemoză), iritația pielii (leziuni cutanate și supurația rănilor deschise) și iritația tractului respirator superior. După ingerarea verdelui de Paris apar după un timp
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
bine delimitată de elasmobranhiate ("Elasmobranchii"). Ei se caracterizează printr-o asociere de caractere primitive și caractere de specializare restrânsa, apărute în legătură cu adaptarea la o viață abisală. Caracterele lor principale sunt: craniul autostilic, slaba dezvoltare a corpurilor vertebrale, prezența unor cute tegumentare care acoperă fantele branhiale externe, dinți de formă lamelară, slaba diferențiere a intestinului și absența cloacei. Spre deosebire de strămoșii lor din era mezozoică, care aveau corpul turtit dorsoventral, holocefalii actuali (himerele) au corpul fusiform alungit mai îngroșat și mai obtuz în
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
un altul, mai mic și ascuns sub piele. Suboperculul are și el un țep, dar mai mic, care este ascuns în piele și îndreptat înainte. Cele două înotătoare dorsale sunt foarte apropiate, chiar unite la bază printr-o mică cută tegumentară. A doua înotătoare dorsale este considerabil mai înaltă și mai lungă ca prima înotătoare dorsală. A doua înotătoare dorsală e mai lungă și înaltă decât înotătoarea anală. Înotătoarea anală este opusă celei de a doua înotătoare dorsală. Înotătoarele pectorale sunt
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
36 ani. Partea superioară a corpului acoperită cu negi (tuberculi verucoși) de mărimi diferite, adesea spinoși; partea inferioară a corpului granuloasă. În dosul ochilor are câte o glandă parotoidă mare, ovală sau în formă de semilună. Glandele parotoide și glandele tegumentare a negilor secretă substanțe veninoase (bufotoxine) cu care se apără de dușmani. Spatele brun-cenușiu, brun-roșcat sau brun-închis, cu sau fără pete închise. Abdomenul alb murdar, de obicei pătat brun-cenușiu. Irisul ochiului roșu-arămiu sau roșu-auriu.
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
venoasă și care împiedică recalotarea. Dacă strangularea persistă se produce ocluzia arteriala cu posibilitatea dezvoltării unei necroze a prepuțului sau glandului. Parafimoza se produce datorită unei inflamații cronice, care duce la stenozarea fantei prepuțiale (fimoza) și la formarea unui inel tegumentar îngust, atunci când prepuțul este retractat înapoia glandului. Parafimoza poate apărea după o decalotare forțată, după o erecție sau masturbare la un pacient cu fimoză sau datorită automutilării. Strangularea peniană accidentală mai poate apărea la copii sau la pacienții în vârstă
Parafimoză () [Corola-website/Science/337528_a_338857]
-
decât corpul, cu un pliu cutanat îngust de-a lungul marginii inferioare. Coada poartă spre vârful său 2 înotătoare dorsale, prima mai mare decât a doua, situate parțial sau total deasupra bazei înotătoarelor pelviene. Pe laturile cozii câte o expansiune tegumentară lată. Înotătoarea caudală mare, aproape triunghiulară. Înotătoarea anală lipsește. Pielea foarte moale, netedă, complet golașă, lipsită de solzi și de spini. Pe spate se află două organe electrice reniforme, bine dezvoltate și puternice, care mărginesc capul pe toată lungimea sa
Torpedinide () [Corola-website/Science/330477_a_331806]
-
Corpul este alungi. Picioarele sunt destul de scurte. Capul este mare. Urechile bine dezvoltate cu vârfurile rotunjite. Ochii sunt relativ mari. Botul foarte lung și ascuțit în porțiunea terminală. Formula dentară ca la gimnur. Femelele au 2 perechi de mamele. Glandelor tegumentare anale din regiunea anală sunt slab dezvoltate și produc secreții urât mirositoare. Au o blană cu păr des și moale. Blana pe partea dorsală este de culoare cafenie sau brun-închisă, cu o tentă gălbuie sau cenușie, iar pe partea ventrală
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]
-
Gâtul nedistinct din exterior. Pe fiecare latură a capului între narine și baza urechilor prezintă câte un șir de peri rigizi, probabil cu rol tactil. Coada rudimentară este foarte scurtă sau absentă. Pavilioanele urechilor sunt rudimentare, reduse la o cută tegumentară pe marginea conductului ascunsă în blană. Ochii sunt mici, acoperiți de piele și nu sunt vizibili la exterior. Mușchii oculari și nervul optic slab dezvoltați sau absenți. Membrele sunt pentadactile (cu cinci degete) și subegale; ele sunt foarte scurte, însă
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]