1,095 matches
-
de același sfârșit ca al lui Icar („Dar pe loc cădeau/ Și unde picau/ Trupu-și despicau”). Interesant, semnificativ și, într-un fel, paradoxal este faptul că nu cel care a inventat și folosit cu succes sistemul de zbor, nu Dedal - tehnocratul genial (cu minte) și pilotul precaut (cuminte) - a devenit paradigma omului care zboară, ci Icar - cel a cărui încercare a eșuat în mod lamentabil, cel care a plătit cu viața candoarea și îndrăzneala de a visa mai mult decât i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
consultat sistematic și avea cuvântul decisiv când venea vorba de mari proiecte sociale care presupuneau costuri ridicate. Istoria Chinei învederează o relație privilegiată dintre împărat și ministrul său de finanțe. Jonathan Fenby vorbește cu referire la zilele noastre despre "prezența tehnocraților extrem de competenți în organismele statale"182. China nu mai este imperiu, dar dimensiunile ei și prefacerile pe care le cunoaște fac din birocrația statală un instrument de neînlocuit. Că această țară se raportează altfel la activitatea specialiștilor din administrație și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
produse demagogice ale inteligenței virusate care ascund cu greu amprenta mahalalei sub glodul unei pretinse erudiții. Nu rigoarea logică face, de cele mai multe ori, succesul unui discurs. Sofistul Antichității s-a machiat pentru contemporani și, respectând cerințele modei actuale, a devenit „tehnocratul competent”. Mesajul poetic și deopotrivă, cel publicitar, se insinuează într-o zonă a intimă a necesității de securizare intelectuală. Această securitate se întreține prin promisiunile camuflate pe care le presupune mesajul public imago-vizual. Acest tip de mesaj poate fi citit
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și În răspândirea asistenței medicale la sate, precum și ca autor al „canonului” bibliografic românesc: lucrarea Biopolitica. Moldovan nu era explicit nici rasist, nici antisemit, nici șovin În abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic eu). Dar, după cum argumentează pertinent autoarea acestei cărți, Moldovan nu a criticat pornirile rasiste și antisemite ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opoziție cu politicile centralizatoare ale guvernului liberal 55. Elementul cheie al reformei administrative Îl reprezenta, În opinia lui Moldovan, Înlocuirea personalului curent, În cea mai mare parte clienți politici cu calificări cel puțin incerte și fără simțul responsabilității civice, cu tehnocrați. Avantajele angajării acestor specialiști ar fi fost, În opinia lui Moldovan, nu doar capacitatea lor de a-și Îndeplini Îndatoririle și de a lua decizii informate, ci și independența lor față de jocurile clientelismului politic 56. Discuția autorului Într-o secțiune
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opinia lui Moldovan, nu doar capacitatea lor de a-și Îndeplini Îndatoririle și de a lua decizii informate, ci și independența lor față de jocurile clientelismului politic 56. Discuția autorului Într-o secțiune ulterioară despre aplicarea legii reflectă această speranță că tehnocrații aveau o șansă mai bună de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți adepți ai ideilor eugeniste nu păreau să fie Înclinați către folosirea coerciției pentru a impune noua
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fermitate față de aceste subiecte Într-un moment când statul Își consolida o parte din putere tocmai prin abilitatea de a manipula temeri vagi În rândul etnicilor români arată că Moldovan nu se potrivea Întocmai rolurilor de intelectual responsabil și lider tehnocrat, pe care el Însuși credea că le Îndeplinește. Moldovan a fost mai coerent În susținerea necesității de a organiza o structură modernă și competitivă a statului, pe baza legilor eredității și a preocupării pentru menținerea și Îmbunătățirea capitalului biologic al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sfârșeau prin a se comporta oportunist, pentru că siguranța pozițiilor pe care le ocupau depindea de loialitatea față de partid, și nu de performanța În Îndeplinirea responsabilităților slujbei. Clientelismul Înlocuise ceea ce, În opinia eugeniștilor, ar fi trebuit să fie o rețea de tehnocrați responsabili și nepartizani 19. Eugeniștii considerau că structura politică și birocratică nu era singurul factor fundamental care contribuia la crearea acestei probleme endemice, ci și faptul că opinia publică valida statutul social Înalt al politicianului. De aceea, eforturile lor se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
politicianului. De aceea, eforturile lor se Îndreptau În mare măsură În direcția expunerii impactului esențial disgenic al acestor indivizi asupra națiunii ca Întreg și ofereau ca alternativă o elită a tehnicienilor cu calități biologice superioare. În opinia eugeniștilor, astfel de tehnocrați, datorită naturii profesiei lor, de medici, antropologi sau ingineri, aveau mai mult respect față de adevărul științific obiectiv și față de bunăstarea națiunii decât ar fi avut orice ideolog politic. Din acest motiv, realitățile particulare ale României de după 1918 par să fi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
națiunii 22. Retorica eugenistă a detașat noțiunile de bine și rău de fundamentele lor religioase și le-a transpus Într-o nouă ordine morală, puternic secularizată și presupus științifică, În care sănătatea era o virtute, iar boala reprezenta răul. Noii tehnocrați urmau să Înlocuiască vechii gardieni, clerul, și să Își asume rolul de avangardă a noii ordini. Din perspectiva eugeniștilor, tehnocrații erau singurii care posedau abilitățile necesare pentru a identifica diferențele subtile, dar importante, dintre afecțiunile pe termen lung și cele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o nouă ordine morală, puternic secularizată și presupus științifică, În care sănătatea era o virtute, iar boala reprezenta răul. Noii tehnocrați urmau să Înlocuiască vechii gardieni, clerul, și să Își asume rolul de avangardă a noii ordini. Din perspectiva eugeniștilor, tehnocrații erau singurii care posedau abilitățile necesare pentru a identifica diferențele subtile, dar importante, dintre afecțiunile pe termen lung și cele pe termen scurt, pentru a evalua efectele lor asupra națiunii și a aplica obiectiv măsurile corective necesare. Astfel de noțiuni
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sângele românesc este cea mai disgenică influență care afectează rasa noastră 66. Într-un discurs care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul anterior al analizelor eugenice pe Înlocuirea politicienilor de profesie, români sau nu, cu tehnocrați, În procesul de creare a elitei naturale, În favoarea pledoariei pentru necesitatea de a purifica elita existentă de membrii ei neromâni, În special de intrușii romi. În opinia sa, sursa corupției și a degenerării nu era În interiorul sistemului, ci În persoana
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
30 și Începutul anilor ’40. Eugenia a Încetat să mai fie o teorie a unei dinamici a schimbării, care Încuraja asumarea unor responsabilități sporite de către elitele de profesioniști și o creștere a instituțiilor statului, ca rezultat al activității grupului de tehnocrați de elită. În locul preocupării anterioare pentru creșterea potențialului biologic pozitiv al societății românești, eugeniștii s-au deplasat către o retorică a pericolului iminent, care punea accentul pe nevoia de a apăra sănătatea comunității, prin purificarea corpului național de grupurile „nedorite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În sensul adoptării unei versiuni sovietice a eugeniei au reușit să traverseze cu succes tranziția către noul regim. Guvernul comunist a dirijat reorganizarea din temelii a instituțiilor de sănătate publică, operând schimbări masive de personal, care aveau ca scop Înlocuirea tehnocraților „burghezi” cu aparatciki credincioși. Chiar și În aceste condiții, unele dintre politicile noului regim, În special cele care acordau o finanțare semnificativă programelor de medicină preventivă și care introduceau forțat practica medicală la sate, Împlineau, de fapt, aspirații eugeniste, cu toate că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mediocri să Își impună voința asupra celor superiori și să submineze, astfel, principiul evoluției prin selecție dirijată. În locul democrației, eugeniștii susțineau guvernarea responsabilă a unui grup selectat din rândurile elitei ereditare. O astfel de conducere ar fi fost formată din tehnocrați care cunoșteau și Își propuneau să aplice principiile eredității biologice În acțiunile sociale și politice. Însuși limbajul cu care eugeniștii Își explicau teoriile se Întretăia cu analiza critică a democrației parlamentare și a politicii liberale. Adepții eugeniei și-au formulat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
funcționarea unor astfel de Întreprinderi private. Alegând această categorie profesională pentru poziția de executanți direcți ai sancțiunilor legale, eugeniștii Își reafirmau opinia că, datorită expertizei deținute În domeniul sănătății publice și sentimentului puternic de responsabilitate ce Îi caracteriza, medicii erau tehnocrații cei mai calificați să conducă modernizarea statului și societății românești. Reformele legislative inițiate de eugeniști au Încercat să reconceptualizeze nu doar drepturile și limitările acestora În cazul corporațiilor publice sau private, ci În special În cazul indivizilor asupra corpurilor lor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se vor substitui „puterilor”, iar „direcția” „comenzii” (Saint-Simon, 1966, p. 86 și pp. 150-151). În secolul XX, în perioada interbelică, se va răspândi ideea că are loc o disociere a capitalismului financiar de intelighenția tehnică. În Statele Unite a apărut grupul „tehnocraților”, al căror purtător de cuvânt a devenit Howard Scott (1933). Acesta își propunea să le formeze inginerilor conștiința de clasă care le lipsea pentru a pune mâna pe pârghiile de comandă ale economiei. În paralel cu reflecția asupra evoluției capitalismului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În anii care au urmat, lui Burnham i s-a reproșat că și-a prezentat teza într-un mod mult prea schematic și că n-a făcut decât să înlocuiască, în mod simplist, clasa muncitoare, revoluționară, din vulgata marxistă, cu tehnocrați (Fougeyrollas, 1950, pp. 31-32). Nu-i mai puțin adevărat că argumentele lui Burnham au făcut obiectul a numeroase dezbateri. Liderul socialist Léon Blum a acceptat să prefațeze traducerea franceză a lucrării The Managerial Revolution și a declarat că această carte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fiecărui sector de activitate au și ele rolul lor. În fiecare caz, efectele dispunerilor și cele ale poziționărilor se combină pentru a crea un habitus specific, ce orientează concepțiile și acțiunile. Este firesc să ne așteptăm să găsim mai mulți „tehnocrați” potențiali în sânul elitelor economice decât în altă parte. Elitele politice vor fi mai sensibile la necesitățile „guvernării oamenilor” decât la constrângerile „administrării lucrurilor”. Dacă mentalitatea „clasei timpului liber” persistă, probabilitatea de a o întâlni va fi cu siguranță mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
altă definire a problemei-cauză, soluția fiind expansiunea militară. În întreaga perioadă a tranziției, considerarea „neocomuniștilor și a securiștilor” drept cauză a eșecurilor tranziției pare să fie de același tip. În lupta politică împotriva FSN/PSDR/PSD, partid compus din mulți tehnocrați, lucru care, de altfel, era valabil și pentru celelalte partide, tema „neocomuniștilor/criptocomuniștilor/securiștilor” a fost utilizată din plin. Această analiză a factorilor explicativi ai dificultăților tranziției am dezvoltat-o pe larg într-un alt studiu (Zamfir, 2004). Pe de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un nou sistem, modificând treptat „gândirea instituțională” (Douglas, 1987, p. 4) existentă. Acești actori au ales să se identifice cu elementele ideaționale, cu valorile propuse chiar de regimurile comuniste, reușind să creeze loialități și solidarități alternative, construite în jurul acestor valori. Tehnocrați, manageri, inteligenția dizidentă au adoptat, în spiritul lor, valori precum raționalitatea, democrația, participarea în procesul democratic, care aveau deja o anumită legitimitate și o prezență instituțională chiar în interiorul regimurilor comuniste, și s-au opus aplicării lor practice distorsionate și corupte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Securitate dau seamă de un curs contorsionat al biografiei, cu accidente În cariera de membru de partid sau cu recompense. Modelul omului care și-a croit independent destinul În conformitate cu obiectivele sale strict determinate și aspirațiile proprii este reflectat de cazul tehnocratului. În contratimp cu aceste dovezi de adaptare la mediu este povestea lui Horia Homănă, tipul inadaptatului și revoltatului social, care ne informează despre universul concentraționar comunist de la Gherla, comportamentul torționarilor, solidaritatea victimelor, comunicarea orală și transmiterea culturii interzise prin memorie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și mai ambițios. Termenul potrivit pentru această aspirație pare să fie cel de „modernism extrem”. Ca și credință, acesta era Împărtășit de adepții unui spectru larg de ideologii politice. Principalii săi susținători și exponenți se aflau În avangarda inginerilor, urbaniștilor, tehnocraților, managerilor, arhitecților, oamenilor de știință și vizionarilor. Dacă ar fi să ne imaginăm un panteon al figurilor de marcă ale modernismului extrem, acesta ar include cu siguranță nume precum Henri Comte de Saint-Simon, Charles-Edouard Jeanneret (Le Corbusier), Walther Rathenau, Robert
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
specialiști și noile posibilități tehnologice, mai ales enormele rețele electrice, făceau posibilă o nouă ordine social-industrială care era atât centralizată, cât și autonomă la nivel local. În perioada În care, din cauza războiului, era nevoie de o coaliție Între firmele industriale, tehnocrați și stat, Rathenau a conturat o societate progresistă pentru vremuri de pace. Având În vedere că problemele tehnice și economice impuse de reconstrucție erau evidente și că ele necesitau același tip de colaborare În toate țările, credința raționalistă a lui
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai mare, pe care o exercitau asupra unei populații străine tratate ca un obiect. Astfel se explică de ce aici realizările În materie de inginerie socială au fost mai importante. Pentru o abordare science-fiction a Încercării de a crea „un om-obiect tehnocrat”, independent de „natură”, vezi C.S. Lewis, That Hideous Strength: A Modern Fairy Tale for Grown-Ups, Mcmillan, New York, 1946. Există și cazul problematic și interesant al grădinii „sălbatice”, În care forma precisă pe care o capătă „dezordinea” este minuțios proiectată. Este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]