2,085 matches
-
stai liniștită. Încerc să stau liniștită, dar șoriceii îndoielii începeau să-mi ronțăie din liniște. Peste câteva ore îl întreb ce face. Sunt pe drum spre gară. Într-un sfert de oră sunt în tren. Neliniștea mă îndeamnă să mai telefonez după treizeci de minute. Trecuse de opt și nu înțelegeam ce tren o fi ăla. Stai, mă, liniștită și nu mai telefona! Sunt în tren, m-apropii de Ploiești, la zece sunt în Galați. Mă agit, telefonez la Informații CFR
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
Sunt pe drum spre gară. Într-un sfert de oră sunt în tren. Neliniștea mă îndeamnă să mai telefonez după treizeci de minute. Trecuse de opt și nu înțelegeam ce tren o fi ăla. Stai, mă, liniștită și nu mai telefona! Sunt în tren, m-apropii de Ploiești, la zece sunt în Galați. Mă agit, telefonez la Informații CFR. Nu se potriveau deloc spusele lui cu informațiile. Mama se supără pe mine că sâcâi omul, mă cert cu ea și îi
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
îndeamnă să mai telefonez după treizeci de minute. Trecuse de opt și nu înțelegeam ce tren o fi ăla. Stai, mă, liniștită și nu mai telefona! Sunt în tren, m-apropii de Ploiești, la zece sunt în Galați. Mă agit, telefonez la Informații CFR. Nu se potriveau deloc spusele lui cu informațiile. Mama se supără pe mine că sâcâi omul, mă cert cu ea și îi dau din nou telefon: nu există trenul cu care ai plecat tu! Că habar n-
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
va trebui să-și găsească de lucru. Singura persoană pe care o cunoșea și care ar fi putut să-i întindă o mână de ajutor, era Președinta Asociației de Locatari din care făcea parte. După ce a dat mâncare copiiilor, a telefonat la asociație. O oră mai târziu s-a auzit soneria și doamna Oprescu președinta asociației și-a făcut intrarea în sufragerie. -Bine ați venit! Olga a pupat-o pe Emilia Oprescu, apoi a continuat : o cafea, un ceai, ce să
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
Importanță Avifaunistica pe lângă cele 44 existente, care ocupă 2,4% din suprafața țării. Împreună, acestea vor acoperi 7,6% din suprafața României, iar până în 2006, conform obiectivelor progrmului Natură 2000, suprafața ariilor protejate din țară va crește până la 15%. Am telefonat, mi s-a confirmat că sunt preocupați de acest subiect, dar le-am promis că voi transcrie convorbirea, ceea ce se întâmplă chiar acum, după cum urmează: Stimați reprezentanți ai ocrotirii vieții pe pământ, Trăim într-un teritoriu binecuvântat de Dumnezeu, cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
va trebui să-și găsească de lucru. Singura persoană pe care o cunoșea și care ar fi putut să-i întindă o mână de ajutor, era Președinta Asociației de Locatari din care făcea parte. După ce a dat mâncare copiiilor, a telefonat la asociație. O oră mai târziu s-a auzit soneria și doamna Oprescu președinta asociației și-a făcut intrarea în sufragerie. Citește mai mult A stat multă vreme în fotoliu, când s-a trezit, a privit în jur descumpănită și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
va trebui să-și găsească de lucru. Singura persoană pe care o cunoșea și care ar fi putut să-i întindă o mână de ajutor, era Președinta Asociației de Locatari din care făcea parte. După ce a dat mâncare copiiilor, a telefonat la asociație. O oră mai târziu s-a auzit soneria și doamna Oprescu președinta asociației și-a făcut intrarea în sufragerie.... Abonare la articolele scrise de ionel cârstea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
Ultima oră”. În plus, fiindcă afirmau că nici o televiziune mainstream nu vrea să-i mai primească pe post, i-am sfătuit să meargă la poliție și să facă plângere împotriva celor ce i-au agresat. A doua zi mi-au telefonat și mi-au spus că nu li se primește plângerea, astfel că i-am îndemnat să se refere și la acest episod. Textul a apărut sub semnătura unuia din ei, Mihai Oancea, și este și acum în ”Ultima oră”, după cum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92867_a_94159]
-
c-o păți, se văita ea, eu nimic, hai sictir, cucoană, să-ți fie de bine și am plecat trântind ușa!... La scurtă vreme după aceea, i-am citit necrologul inginerului Donciu în ziar. Dar ce s-a întâmplat? am telefonat nedumerit unei cunoștințe. S-a împușcat accidental cu arma din dotare, a venit răspunsul... Alții presupuneau că Donciu s-ar fi sinucis, fiindcă de curând se închisese și fabrica, de care își legase întreg rostul vieții, rămânând șomer!... Casa zace
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
și doar că nu-mi pupă mîna de fericire că o să simtă și el măcar o dată-n viață ce Înseamnă o petrecere adevărată. Să-ți spun drept mi s-a făcut și milă și silă și a rămas să-mi telefoneze țdeci asta a fost Marcelică nu i-a mai telefonat s-o fi speriat Îmbrobodit cum e ca Ulisse de cîntecul sirenelor ori madam Mali a pus piciorul În prag) ...ce crezi că-mi face? Mă anunță că vine sîmbătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
o să simtă și el măcar o dată-n viață ce Înseamnă o petrecere adevărată. Să-ți spun drept mi s-a făcut și milă și silă și a rămas să-mi telefoneze țdeci asta a fost Marcelică nu i-a mai telefonat s-o fi speriat Îmbrobodit cum e ca Ulisse de cîntecul sirenelor ori madam Mali a pus piciorul În prag) ...ce crezi că-mi face? Mă anunță că vine sîmbătă seara cu un taxi să ne ia de la atelier, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trăgea nasul, clipea din ochi, rușinată de lacrimile pline de fericirea jertfei și a iubirii. Două zile mai târziu s-a întâmplat ca, fiind pe bulevard, în drum spre una dintre suburbii, Sonia să-și aducă aminte că trebuie să telefoneze acasă. Oprim birja nu departe de casa mea și Sonia mă roagă s-o aștept pe stradă. Cobor din birjă și încep să mă plimb în așteptarea ei când, deodată, aproape de colț, cineva îmi atinge mâna. Mă dau înapoi. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
te uită? îl întrebă Sonia, zâmbind cu nasul în păhărel. — Ei, așa, făcu Iag cu mâna o mișcare de parcă ar fi aruncat în palmă un obiect și acuma îl cântărea. Într-un cuvânt, nu știu cum a dres-o Vadim. V-a telefonat, v-a trimis o scrisoare, nu știu, dar eu n-aș fi fost în stare de nimic după așa o noapte. Sonia, care ținea paharul la gură și sorbea din lichior, făcu un „mmm“ de protest, dădu din mână de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
în fulgi deși, încât, la un moment dat, încep să mă simt ca un lift care urcă pe odgoanele de zăpadă nemișcate. Alteori, mă plimb pe coridor, deschid ușa de la intrare, ies pe scara rece și, gândindu-mă cui să telefonez, deși știu prea bine că nu am cui, cobor la cabină. Acolo, lângă scara principală, își are locul său Matei cel roșcat, îmbrăcat într-o scurtă de stofă albastră plisată la spate, cu o șapcă cu fund auriu și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
aurul pe care și-l dorise atât de mult. Odată toate acestea duse la bun sfârșit, se va întoarce la bază aducând cu el containerul metalic care trebuia încărcat în vagonul ce aștepta cuminte pe linia de cale ferată. Va telefona la gara din Baia de Sus, anunțând că garnitura este gata de drum și, odată trenul pus în mișcare, nici el nu mai trebuia să rămână pe loc. Pentru oricine ar fi pus întrebări, era plecat să supravegheze încărcarea cherestelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o zi grea... Domnilor, permiteți-mi să vă atrag atenția, afară s-a crăpat de ziuă.“) CÎnd X Închidea cartea - acum deja subliniată și Însemnată pe margini - afară se făcuse ziuă. În pofida oboselii, nu putea adormi. Așteptă ora zece ca să telefoneze domnului Graves, corespondentul ziarului Times. 11. În luna august a anului 1921 cotidianul londonez Times - același care În urmă cu aproape un an era uluit de forța de anticipație a Conspirației, Întrucît prevăzuse „totul“, așadar același Times, din spirit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Patru picături amărâte de apă nu sunt de ajuns ca să-i sperie pe votanții din partidul meu. Secretarul, către care se uitau toți așteptând, optă pentru a prezenta o sugestie practică, Cred că n-ar fi o idee proastă să telefonăm la minister ca să cerem informații despre cum decurge actul electoral aici și în restul țării, am afla dacă această întrerupere de energie civică e generală sau dacă suntem singurii pe care alegătorii n-au venit să-i lumineze cu voturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
eu, da, tot acolo ești, de ce n-ai venit încă să votezi, că plouă știu eu, încă am manșetele pantalonilor ude, da, e adevărat, scuză-mă, am uitat că ai spus că aveai să vii după prânz, sigur, ți-am telefonat pentru că pe aici lucrurile sunt complicate, nici nu-ți imaginezi, dacă ți-aș spune că până acum n-a venit nimeni să voteze, n-o să-ți vină să crezi, bine, atunci te aștept, te sărut. Închise telefonul și comentă, ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
rănire, crucea de război, medalia inima de purpură sau orice altă invenție similară. Ambulanțele se duseră în față, personalul medical și de asistență alergă iute să dea ajutor răniților, confuzia era imensă, deplorabilă sub toate aspectele, caravanele se opriseră, se telefona cerându-se informații despre ceea ce se întâmpla pe celelalte trasee, cineva solicita, strigând tare, să se pună capăt situației și, pe deasupra, acele șiruri de case luminate ca niște pomi de crăciun, mai lipseau doar focurile de artificii și călușeii, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și acum nu aveau pe cine să combată. Încă un pic năucit de lovitură, dar deja cu plasturele lipit pe bărbie și după ce refuzase cu stoică nerăbdare injecția antitetanică, prim-ministrul își aminti brusc că prima sa obligație era să telefoneze șefului statului, să-l întrebe în ce stare era, să se intereseze de sănătatea persoanei prezidențiale și că trebuia s-o facă chiar acum, fără a mai pierde timpul, ca nu cumva, din șiretenie politică malițioasă, acesta să i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
dar efortul de a pune masa, de a încălzi mâncarea, de a spăla farfuriile după aceea, i se părea astăzi supraomenesc. Ieși și se duse la un restaurant. Era deja așezat la masă și în timp ce aștepta să fie servit, îi telefonă soției, Cum merge treaba, o întrebă, Fără prea multe probleme, și tu ce faci, Bine, doar puțin neliniștit, Nu te întreb de ce, cu situația asta, E ceva mai mult, un fel de freamăt interior, o umbră, ca o prevestire rea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Cel puțin veți fi aici. Murdar de funingine, cu fața neagră de sânge coagulat, primarul o luă, anevoie, spre casă, îl durea tot corpul, de alergătură, de tensiunea nervoasă, de stat atâta timp în picioare. Nu avea rost să-i telefoneze soției, persoana care i-ar răspunde de acolo ar spune cu siguranță, Îmi pare rău, domnule primar, doamna doctor e în operație, nu poate veni la telefon. De o parte și de alta a străzii erau oameni la ferestre, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a explodat o bombă în stația metroului de suprafață sector est, încă nu se știe câte decese a provocat, dar totul arată că vor fi multe, răniții sunt în număr de vreo treizeci sau patruzeci, Sunt informat deja, Dacă vă telefonez doar acum este pentru că am fost prezent tot timpul la fața locului, Ați făcut foarte bine. Primarul respiră adânc, apoi întrebă, Nu aveți nimic să-mi spuneți, domnule ministru, La ce vă referiți, Dacă aveți vreo idee în legătură cu cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cum vreți, Domnule ministru, ceea ce s-a petrecut aici a fost o crimă hidoasă, Presupun că aveți dreptate, așa se obișnuiește să se numească, Cine a pus bomba, domnule ministru, Păreți tulburat, vă sfătuiesc să vă duceți să vă odihniți, telefonați-mi din nou când va fi ziuă, dar niciodată înainte de zece dimineața, Cine a pus bomba, domnule ministru, Ce vreți să insinuați, O întrebare nu e o insinuare, insinuare ar fi dacă eu v-aș spune ceea ce gândim amândoi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
lăsase convins nu numai de repetatele asigurări de fidelitate față de regim și de curățenie ideologică a fugarilor, ci și de afirmațiile insistente precum că guvernul știa de retragere și o aproba. Totuși, ca să scape de îndoielile care-l asaltaseră deodată, telefonă la două dintre posturile apropiate, de unde colegii au avut bunătatea să-i amintească faptul că ordinele date armatei, de la începutul blocadei, erau de a nu lăsa să treacă nici un suflet, chiar dacă era pentru a-și salva tatăl de la spânzurătoare sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]