13,755 matches
-
Inadaptarea și criza existențială sunt, astfel, evidente la trei nivele: ca stil de viață, televiziunea oferă simulacre ale realității chiar mai presus de imaginație, în timp ce societatea subjugă economic ("ne risipim/ între programe zapăm corporațiile își dispută/ puterea noastră de cumpărare", "televizorul s-a golit și acum trăim în el"), celibatul femeii îi este indus de către prejudecățile comunității ca o slăbire a identității de gen ("trădătoarea speciei/ sucombată pe altarul stării civile"), în fine, cultura nu face decât să mascheze, să întârzie
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
a scrie unele, care ar putea fi neplauzibile pentru acea epocă. Pe de altă parte, evenimentele epocii respective au fost bruște și spectaculoase. Deci ai nevoie de ceva cunoștințe istorice pentru a înțelege logica protagoniștilor și derularea incidentelor. Dar la televizor se găsește ceva cu mult mai bun decât cele două filme pe care le-am discutat până acum: 451 de grade Fahrenheit, în regia lui Truffaut (1966). Nu e una dintre peliculele care i-au adus celebritatea, pentru că subiectul nu
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
care iese afară zilnic. Merg la bisericuță, la spovedanie cu popă. Merg la doctor. Stau atîrnați de geamuri pentru a tranzacționa cafea, țigări, pleisteișănuri, izmene, cd-uri, felicitări pentru o iubită, pentru a se ține în formă. Chiar se uită la televizor și ne văd pe noi" (p. 18). Dincolo de zidurile închisorii se află o altă lume, inaccesibilă celor mai mulți dintre noi, ai cărei locuitori cresc pisici și hamsteri, cultivă flori, beau coca-cola și folosesc drept monedă de schimb unanim recunoscută în tranzacțiile
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Lumea se spovedește, se purifică, se roagă și se cuminecă. Fiecare se coboară cât mai adânc în sinele păcătos, se mărturisește, printr-un efort enorm de sinceritate. Parcă n-ai mai citi ziare, nici nu te-ai mai uita la televizor, obosit de reclame, indiscreții și agresivitate, fără vreo consolare în toată sărăcia colorată și mizeria imposibil de înlăturat, fără să nu te înrăiești definitiv, fără să nu te sălbăticești și să te pierzi într-atâta singurătate și autoanulare voioasă. l
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
Dumitru Hurubă Mi se pare mie, sau din ce în ce mai rar vedem la televizor câte-un reportaj de la ședințele Parlamentului ? Poate și pentru că pustietatea sălilor ne arată osârdia cu care aleșii noștri se ocupă de probleme de-ale electoratului în teritoriu 1)? Așa credem noi, telespectatorii, și e bine. Dar nu este un bine
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
Dumnezeu și cu venituri lunare mici, după cum se poate verifica din reportajele în cauză. Din nefericire, respectiva stare gravă de lucruri nu este astfel rezolvată. Adoptanții, oameni neavând (mulți dintre ei) prea multă știință de carte, aparate de radio sau televizoare (unii nici măcar curent electric), deși au plătit un timp abonamentele î caz unic în lume, măsură aplicată de dl ministru Dan Nica sub formă de filigran pe prospera pauperitate națională î au aflat mai târziu, tot de la tv, că situația
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
Ioana Pârvulescu Seara de sâmbătă nu anunța nimic spectaculos la televizor, așa că hotărîsem să o dedic altor ocupații. Mă gândeam la o formulă pe care o auzisem, la momentul adevărului, pe nu știu care post de televiziune străin: "În vremea tinereții mele " spunea un domn de o vârstă respectabilă, cu voce ticăită, dar
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
Însă ăn acest punct culminant, în care așteptai cu o anume satisfacție ce mai lipsea din enumerare, moderatorul a schimbat cu rapiditate vorba. Un telefon mi-a întrerupt șirul gândurilor critice: niște prieteni mă invitau, tocmai la un film la televizor, dar, ce-i drept, pe un canal pe care eu nu-l prind, HBO. Și am văzut unul dintre filmele acelea care îți rămăn toată viața în memorie. Se numește Suflete pierdute în Atlantida, (-2001) și e după un roman
Hearts in Atlantis by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12885_a_14210]
-
dacă ne gândim la curățenie. Oricum, vorba că « omul sfințește locul » este foarte înțeleaptă. Mă gândesc cum ar fi arătat România dacă ar fi fost locuită de canadieni sau de nemți. Probabil la fel ca Germania sau Canada. Privind la televizor, poți să-ți faci o ideie despre viața socială, culturală și politica a unui popor, mai ales dacă înțelegi limba. Și eu o înțeleg, chiar dacă mă surprinde cu expresii și cuvinte împrumutate din alte limbi, printre care cele pe care
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
sau mai puțin indiferent ca om politic, deși mulți dintre prietenii mei americani îl regretă ca om politic (e adevărăt că o fac prin comparație cu George W. Bush). Deunăzi am avut ocazia să îl văd pe Bill Clinton la televizor cu ocazia cinei "unității" Partidului Democrat, unde toate personalitățile de marcă ale partidului s-au adunat să își anunțe sprijinul pentru candidatura la președinție a senatorului de Massachusets, John Kerry. Bill Clinton, alături de Jimmy Carter și de fostul guvernator de
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
la București, dar se prindeau rușii și moldovenii. La televiziunea moscovită l-am văzut pentru prima oară pe Gorbaciov ținând un discurs în fața delegaților la nu mai știu care congres al PCUS. Eram la bunici (tata refuza să mai țină televizor în casă, drept pentru care sâmbăta la prânz fugeam la bunici ca să văd cele zece minute de desene animate) și mă uitam plictisit la Gorbaciov. Deodată, bunicul meu a exclamat încântat " Ăsta e un adevărat conducător al partidului. Uită-te
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
și eu pe deșteptul zicându-i: -Chestiile cu existențialismul și nihilismul le-am înțeles, da’ n-am priceput faza cu pomicultura, adică altoirea aia de arborele televizionistic... -Vai de mine, vecine! S-a minunat Haralampy. Se poate ? Ia privește la televizor... Tot nu pricepi ? -Nu. -Bine, îți explic, fiindcă fenomenul e complex și prezintă inflamări în mai toate domeniile umaniste - filozofie, estetică, psihologie, filologie etc., etc., sau chiar în domeniul medicinii, la intersecția sociologiei cu patologia... Așadar: stimate domn vecin, trecând
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
care și-au clădit o casă “de piatră” respectând instrucțiunile ofițerului stării civile ajustate cu urările majorității nuntașilor, să ajungă la situații conflictual-ialteze. Așa cum s-a întâmplat cu soții Haralampy: doamna vroia Big Brother, iar domnul, Gregorian Bivolaru; în consecință, televizorul a rămas în sufragerie împreună cu doamna, iar Haralampy la mine împreună cu o arătură de unghii pe obrazul stâng. După ce l-am consolat și ne-am omenit ardelenește cu slană, ceapă de Turda și-o juma’ de trăscăuă*), Haralampy a constatat
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
sau acordate în funcție nu de competență, ci de clientelism politic. Aroganța de nedescris a potentaților politici, opulența inimaginabilă, afișată ostentativ, în care se scaldă protipendada de partid PSD nu sunt de natură să ne sporească prestigiul. Am văzut la televizor sosirea în țară a reprezentanților Puterii locale care au fost împreună cu domnul Adrian Năstase în vizită oficială la Paris; văzându-le atitudinea și ținuta, auzindu-le vocabularul și limba română, nu puteai face altceva decât să bagi capul în pământ
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
un contingent de prinți, prințese și prințișori” (p. 63). Privirea acidă a prozatorului nu ratează nimic și nu iartă pe nimeni. Relatarea seamănă cu un reportaj jurnalistic. Ficțiunea se topește în masa ușor recognoscibilă a realității (oricine a urmărit la televizor derularea acelei vizite își va aminti ușor momentele descrise de Radu Paraschivescu), impresia de autenticitate este maximă, iar proza se naște din unghiurile din care este privită viața reală și din micile broderii de ficțiune cusute pentru a întări contururile
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
Dumitru Hurubă Am vizionat cu adâncă emoție, și cu aroganța depășindu-mi cutia toracică, reportajul tv despre noul sediu al Senatului. Priveam la televizor fascinați, atât de fascinați, încât lui Haralampy îi mai rămăsese un singur cuvânt din vocabular, pe care îl repeta ca un patefon cu arcul defect: -Superb! Superb! Superb! Aceasta în timp ce eu, cu sentimentul părtașului la o conspirație nelegiuită dar patriotică
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
tv. ... Iar în timp ce pe mine mă frământau aceste probleme de mare răspundere civic-legislativă, auzeam vocea lui Haralampy scandând: Superb! Superb! Superb! Până m-am enervat și i-am zis: -Mai dă naibii cu patefonul ăla de perete și privește la televizor! Sigur că e superb, da’ tu îți dai seama ce încovrigături financiare, diplomatice și administrative a trebuit să facă ai noștri pentru inducerea în eroare a monitorizanților țării? Vezi în reportaj marmura aia? Știi că în mod intenționat nu s-
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
Espresso, publicate în două volume, ambele traduse și la noi (Minunile Sfîntului Baudolino și Pliculețul Minervei, Editura Humanitas), Umberto Eco spunea că, dacă este normal să te duci pe stadion la un meci de fotbal ori să-l privești la televizor, ține de perversiune să discuți la nesfîrșit ce au scris ziarele despre un meci pe care nici măcar nu l-ai văzut. Mă aflu de două ori în dezacord cu autorul Operei deschise (sau, pentru fanii lui de dată mai recentă
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
primar. Și dacă Internetul, care favorizează în unele dintre spațiile sale ortografia grăbita și superficială, e deocamdată un mediu de comunicare - la noi - relativ restrîns, iar scurtele mesaje telefonice (SMS) ajung de obicei la un singur destinatar, în schimb ecranul televizorului afișează, democratic, în fața unui număr extrem de mare de persoane, enormitățile greșelilor de ortografie elementare. Mai multe posturi de televiziune românești au adoptat noi moduri de interacțiune cu spectatorii - prin benzile de mesaje care se scurg în partea de jos a
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
la toti”, “pupici pe năsuc”), substantivarea că epitet a adjectivului dulce (“ești o dulce”), folosirea că marca de superlativ, dar și ca adverb de întărire, a lui super (“piticule fă ceva că mă super supăr”). Ridicol și înduioșător, pe ecranul televizorului alunecă texte din cele pe care pînă acum le găseam în mod tipic scrijelite pe bănci, mîzgălite pe pereți, caligrafiate în caietele de amintiri: “pe banca de la scoala am gasit o portocală Și pe coaja ce scria? Te iubesc nu
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
aruncate în obrazul altora, de obicei cei mai vulnerabili, mai fragili, mai incapabili de a răspunde pe măsură sau uneori, măcar de a se apăra. Pînă cînd? Și pentru ce?, te întrebi, din ce în ce mai dezolat, revoltat și nevolnic totodată. Urmărești la televizor scene apocaliptice, citești în ziare despre fel de fel de nenorociri inevitabile, imprevizibile, despre amenințările care planează dintotdeauna asupra condiției umane: boala, sărăcia, moartea. Afli despre un bun prieten din copilărie cum a murit pe un pat de spital, doborît
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
poate deschide orice poartă - gîndurile noastre nu încetau să întrebe: de ce s-a sinucis Aglaja... de ce s-a sinucis... de ce... parcă fiecare citea fraza aceea ieșind din cadru și revenind în cadru ca fîșia de cuvinte din josul ecranului de televizor la un talk-show: “dacă găsești ceva înseamnă că nu ai căutat destul...” Aglaja Veteranyi s-a sinucis la Zürich în noaptea de 3 spre 4 februarie 2002... probabil că-i fusese frig și apa lacului i se păruse mai rece
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
fotoliu: "ea s-a acomodat cu poemele fără rimă și cu noul/ stil de viață al pietonilor grăbiți bunica auzise/ în luna decembrie și povestea cu bomba atomică/ nu-i pasă că toate din lume cad pradă revizuirilor/ de câte ori deschidem televizorul nostru cel sfânt/ bunica se așează în fotoliu și privește cuminte/ debarcarea elefanților anul trecut." (Dacă cititorul își amintește, bomba atomică fusese aruncată în august). Vremuri care se încalecă își solicită nu istoricul, ci clovnul. Dacă fiecare poem este un
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
nu mai era decât un spectru" (întâlnire cu trupul meu). O adiere străpunge însă jelania tristei condiții a veteranului, virtualitatea o transformă în tempesta Regelui Lear: "Foști navigatorii pe smârcuri insondabile/ împăiați peste noapte în ateliere aristocrate/ predică din cușca televizorului/ unul este expert în domeniul oceanografiei politice/ altul violoncelist pe estrada economicului/ și altul ginecolog cu polonicul răsucit/ în uterul istoriei// fiecare caută soluții pentru salvarea patriei/ a dulcei noastre patrii căzută pradă/ relelor provocate de postmodernism// înainte de finalul pedagogiei
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
ei de a-l privi pe ultima inovație a științei. Cristian s-a însurat, a făcut copii, a alergat să-i căpătuiască, s-a zbătut să prindă bilete bune pentru concedii, a făcut eforturi să-și cumpere mobilă frumoasă, frigider, televizor, apoi o plasmă mare. în sfârșit, anii au trecut încununați de mici satisfacții, cu idealuri legate în primul rând de realizarea copiilor. De tinerețe nici nu-și mai aducea aminte, iar moartea lui Midi era doar un punct îndepărtat, rămas
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]