1,167 matches
-
DECIZIA CONSILIULUI din 3 martie 1975 privind participarea Comunității la Comisia interimară constituită pe baza rezoluției nr. III din Convenția pentru prevenirea poluării marine de origine telurică (75/438/CEE) CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special art. 235, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Parlamentului European1, întrucât, în conformitate cu rezoluția nr. III, anexată Actului Final al
jrc269as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85404_a_86191]
-
în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special art. 235, având în vedere propunerea Comisiei, având în vedere avizul Parlamentului European1, întrucât, în conformitate cu rezoluția nr. III, anexată Actului Final al Convenției pentru prevenirea poluării marine de origine telurică din 21 februarie 1974, se recomandă înființarea unei Comisii interimare formate din reprezentanți ai semnatarilor Convenției; întrucât, prin Decizia nr. 75/437/CEE2, convenția menționată s-a încheiat în numele Comunității, întrucât ar trebui așadar desemnat reprezentantul Comunității în Comisia interimară
jrc269as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85404_a_86191]
-
Convenției; întrucât, prin Decizia nr. 75/437/CEE2, convenția menționată s-a încheiat în numele Comunității, întrucât ar trebui așadar desemnat reprezentantul Comunității în Comisia interimară, DECIDE: Articol unic Până la intrarea în vigoare a Convenției pentru prevenirea poluării marine de origine telurică, Comisia este autorizată să reprezinte Comunitatea în grupul de lucru numit "Comisia interimară", constituit pe baza rezoluției nr. III anexată la Actul Final al convenției. Adoptată la Bruxelles, 3 martie 1975 Pentru Consiliu Președintele J. KEATING 1 JO C 127
jrc269as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85404_a_86191]
-
și aeronave, precum și protocolul referitor la cooperarea în domeniul combaterii poluării Mării Mediterane cu hidrocarburi și alte substanțe nocive în caz de situație critică prin Decizia 81/420/CEE5 și protocolul referitor la protecția Mării Mediterane împotriva poluării de origine telurică prin Decizia 83/101/CEE6; întrucât protocolul referitor la zonele special protejate ale Meditaranei prevede posibilitatea adoptării de măsuri cu privire la comerțul, importul și exportul de specii animale și vegetale vizate de măsuri de protecție și întrucât, în consecință, pot fi
jrc881as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86019_a_86806]
-
DECIZIA CONSILIULUI din 20 decembrie 1985 privind adoptarea, în numele Comunității, de programe și măsuri referitoare la evacuarea mercurului și cadmiu în temeiul convenției pentru prevenirea poluării marine din surse telurice (85/613/CEE) CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special art. 235, având în vedere recomandarea Comisiei1, având în vedere avizul Parlamentului European2, întrucât pe 3 martie 1975 Comunitatea a aprobat Convenția
jrc966as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86105_a_86892]
-
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special art. 235, având în vedere recomandarea Comisiei1, având în vedere avizul Parlamentului European2, întrucât pe 3 martie 1975 Comunitatea a aprobat Convenția pentru prevenirea poluării marine de origine telurică 3; întrucât Comunitatea a devenit, de asemenea, parte contractantă la Convenție; întrucât Comisia de la Paris, care administrează Convenția, a negociat programe și măsuri privind evacuarea mercurului și cadmiu și i s-a cerut Comunității aprobarea lor în scris până la 31
jrc966as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86105_a_86892]
-
întrucât Tratatul nu a prevăzut competențele necesare în această privință, cu excepția celor de la art. 235; DECIDE: Articol unic 1. Consiliul aprobă în numele Comunității programele și măsurile referitoare la evacuarea mercurului și cadmiu în cadrul Convenției pentru prevenirea poluării marine de origine telurică. Textele programelor și măsurilor menționate sunt anexate la prezenta decizie. 2. Președintele Consiliului este autorizat prin prezenta să numească persoana sau persoanele autorizate să notifice Comisiei de la Paris în legătură cu această aprobare, până la 31 decembrie 1985. Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie
jrc966as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86105_a_86892]
-
PARCOM 85/1 PROGRAME ȘI MĂSURI din 5 iunie 1985 privind valorile limită și obiectivele de calitate pentru evacuarea mercurului din sectoarele industriale diferite de cel al electrolizei clorurilor alcaline COMISIA CREATĂ PRIN CONVENȚIA PENTRU PREVENIREA POLUĂRII MARINE DE ORIGINE TELURICĂ, SEMNATĂ LA PARIS, LA 4 IUNIE 1974, având în vedere dispozițiile Convenției, în special art. 18 alin. (3), ADOPTĂ PREZENTELE PROGRAME ȘI MĂSURI: Articolul 1 1. Orice emisie de mercur din sectoarele industriale diferite de cel al electrolizei clorurilor alcaline
jrc966as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86105_a_86892]
-
egrefinul (Melanogrammus aeglefinus) și plătica (Platichthys flesus). ANEXĂ DECIZIA PARCOM 85/2 PROGRAME ȘI MĂSURI din 5 iunie 1985 privind valorile limită și obiectivele de calitate pentru emisiile de cadmiu COMISIA CREATĂ PRIN CONVENȚIA PENTRU PREVENIREA POLUĂRII MARINE DE ORIGINE TELURICĂ, SEMNATĂ LA PARIS LA 4 IUNIE 1974, având în vedere dispozițiile Convenției, în special art. 18 alin. (3), ADOPTĂ PREZENTELE PROGRAME ȘI MĂSURI: Articolul 1 1. Orice emisie de cadmiu în zona maritimă definită în art. 3a din Convenție sau
jrc966as1985 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86105_a_86892]
-
să susțină și să completeze eforturile desfășurate de statele membre la nivel național, regional și local în favoarea protejării mediului marin, a litoralurilor și sănătății umane împotriva riscurilor poluării accidentale sau intenționate a mării, cu excepția fluxurilor continue ale poluării de origine telurică; riscurile de poluare marină accidentală includ evacuările de substanțe nocive în mediul marin, indiferent de originea lor, provenind atât de la nave, cât și de pe litoral sau din estuare, inclusiv cele legate de prezența materialelor imersate, cum ar fi muniție, cu excepția
jrc4554as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89720_a_90507]
-
în mediul marin, indiferent de originea lor, provenind atât de la nave, cât și de pe litoral sau din estuare, inclusiv cele legate de prezența materialelor imersate, cum ar fi muniție, cu excepția evacuărilor autorizate și a fluxurilor continue de poluare de origine telurică; (b) să contribuie la îmbunătățirea capacităților de intervenție a statelor membre în caz de evacuare accidentală sau de amenințare iminentă cu evacuarea de hidrocarburi sau alte substanțe nocive în mare și să contribuie la prevenirea riscurilor. Conform repartiției interne a
jrc4554as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89720_a_90507]
-
protocoalele care s-au adoptat în cadrul Convenției de la Barcelona și anume Protocolul privind prevenirea poluării prin operațiuni de scufundare(2), Protocolul privind cooperarea în combaterea poluării cu hidrocarburi și alte substanțe dăunătoare 3, Protocolul privind acțiunea împotriva poluării de origine telurică 4 și Protocolul privind ariile de protecție speciale 5; (2) Comisia a participat, în numele Comunității, în cadrul grupului de lucru creat de părțile contractante la Convenția de la Barcelona, la negocierile referitoare la Protocolul privind ariile de protecție speciale și diversitatea biologică
jrc4041as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89204_a_89991]
-
DECIZIA CONSILIULUI din 28 februarie 1983 de încheiere a Protocolului pentru protecția Mării Mediterane împotriva poluării de origine telurică (83/101/CEE) CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special art. 235, având în vedere propunerea Comisiei1, având în vedere avizul Parlamentului European2, întrucât având în vedere declarația Consiliului Comunităților Europene și
jrc805as1983 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85943_a_86730]
-
Convenția privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării și Protocolul pentru prevenirea poluării Mării Mediterane prin evacuarea din nave și aeronave; întrucât Comunitatea a luat parte la negocierile privind încheierea Protocolului la Convenția pentru protecția Mării Mediterane împotriva poluării de origine telurică; întrucât, la 17 mai 1980, Comunitatea a semnat protocolul menționat anterior; întrucât, în vederea atingerii, prin funcționarea pieței comune, a unuia dintre obiectivele Comunității din domeniul protecției mediului și a calității vieții, se dovedește necesară aprobarea protocolului în cauză; întrucât, cum
jrc805as1983 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85943_a_86730]
-
întrucât, cum în Tratatul nu se prevăd competențele de acțiune necesare pentru adoptarea prezentei decizii, este necesară invocarea art. 235 din Tratat, DECIDE: Articolul 1 Se aprobă în numele Comunității Economice Europene Protocolul pentru protecția Mării Mediterane împotriva poluării de origine telurică. Textul protocolului se anexează la prezenta decizie. Articolul 2 Președintele Consiliului depune actele prevăzute în art. 16 alin. (4) din protocolul menționat în art. 1 din prezenta directivă. Adoptată la Bruxelles, 28 februarie 1983. Pentru Consiliu Președintele F. ZIMMERMANN 1
jrc805as1983 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85943_a_86730]
-
denumirea de „Steaua apei”, denumire bazată pe cele Cinci Elemente. Mercur și-a lăsat numele în denumirea zilei săptămânii care urmează după marți, și anume miercuri, din sintagma latină: "Mercurii dies" / "Mercuris dies". Mercur este una din cele patru planete telurice, însemnând că este un corp pietros, ca și Pământul. Este cea mai mică dintre cele patru, cu un diametru de 4.879 km la ecuator. În compoziție are aproximativ 70 % metale și 30 % silicați. Ca densitate Mercur este pe locul
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
locuibilă decât Pământul. Cu cât un corp cerest este masiv, cu atât atracția gravitațională este mai tare, ceea ce ar-putea conduce la o atmosferă mai groasă. Niște studii indică că există o limită naturală de , sub care aproape toate planetele sânt telurice, compuse în principiu de piatră-fier-apă. În general, obiectele având o masă inferioară la au, foarte probabil, o compoziție similară cu cea al Pământului. Peste acesta limită, densitatea planetelor scade, planeta devine o planetă ocean, și un gigant gazos. Masa importantă
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
o idee privitoare la compoziția unui corp ceresc prea rece pentru a emite propria sa lumină, măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase, care au un albedo puternic, de planetele telurice, care au un albedo slab. Astronomii au afinat această definiție distingând pe de o parte albedoul lui Bond, care corespunde reflectivității globale a unui astru pentru toate lungimile de undă și toate unghiurile de fază confundate, și pe de altă
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
a cărei denumirea provine de la Marte, zeul român al războiului. Uneori mai este numită și „planeta roșie” datorită înfățișării sale văzută de pe Pământ. Culoarea roșiatica se explică prin prezența pe suprafața sa a oxidului de fier. Marte este o planetă telurica (de tip terestru) cu o atmosferă subțire; printre caracteristicile suprafeței se numără și craterele de impact ce amintesc de Luna, dar și vulcani, vai, deșerturi și calote glaciare polare ce amintesc de Pământ. Pe Marte se gaseste cel mai înalt
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
și acțiunii plăcilor tectonice. Faliile geologice, peșterile, filoanele minerale etc. cresc efectele nocive ale rețelei Hartmann asupra ființelor vii. De asemenea, influența radiațiilor Hartmann este crescută în apropierea transformatoarelor de tensiune electrică. În afară de rețeaua Hartmann sunt cunoscute și alte rețele telurice care poartă numele celor ce le-au descoperit și le-au studiat: Curry, Peyré, Palm, Romani, Wismann, Airaudi. Zonele geopatogene erau cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, oamenii își alegeau cu grijă locurile unde își construiau case, cultivau plante
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
excepții. Care să fi fost justificarea Editurii Princeps în opțiunea de a-l publică pe Leo Butnaru? - se vor întreba unii. Fără-ndoială, argumentul constă în faptul că Leo Butnaru e autorul unei poezii fără complexe. Deși rareori „înhămat” la teluric, pegasul poetului nu duce lipsă de povară. Să se fi avut în vedere o lecție oferită de nu știu care neoromantic, sau chiar de Chagall? Oricum, prezența apariție aduce (și readuce) fragmente din confesiunea unui autor înclinat spre filozofare, cu mijloacele caracteristice
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
sau pentru posteritatea lui Marin Preda, tîrÎt de roiul de admiratori Înspre un final neglorios, „comandat”. Evident, Cezar Ivănescu vede În poezie (necrezînd În evoluția genului) un discurs fundamental, un act liturgic prin care ne salvăm ( În spirit) de infernul teluric. Recuperată, spuneam, că arta tradițională, poezia că rugăciune (prepolifonică), cantabila, ca exercițiu exorcizant (Îmbrățișînd senzualismul estetizat) dezvolta de fapt o suferință poetizata, trăită - cu calm contemplativ - Între granițele imaginarului thanatic, temperînd combustia temperamentala. Fiindcă rodul Înseamnă „Înaintarea În moarte”; iar
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
în propriul joc. După ce au publicat o carte cu această teorie a conspirației, unele cercuri încep să creadă în ea. Confom teoriei inventate de protagoniști, secretul templierilor era că aceștia descoperiseră, în timpul cruciadelor, cum să controleze niște energii secrete, „"curenții telurici"”. La destrămarea ordinului ei se împart în 6 grupuri, în diferite colțuri ale Europei, fiecare grup fiind în posesia unei părți din secret. La fiecare 120 de ani, un grup își transmitea partea de secret altui grup, astfel că după
Pendulul lui Foucault (roman) () [Corola-website/Science/311465_a_312794]
-
oferte abracadabrante masculilor necunoscuți, își închipuie că va trezi în vreunul gustul pentru extraordinar, cu expulzare violentă din banal. Are de-a face însă cu trei cazuri disperate - ceea ce o disperă și pe ea, mai ales că în lupta dintre teluric și celest, bărbații devin pedeștri și ea va suporta, drept consecință neașteptată, grosolănii de tot soiul grefate pe indiferentism mitocănesc, asezonat cu ricanări batjocoritoare de cea mai joasă speță." (Valentin Silvestru, România literară, 27 martie 1986) O DRAGOSTE NEBUNĂ, NEBUNĂ
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
cu același titlu, este un protest al „tinerilor furioși” împotriva unei lumi ieșite din matcă, debusolate, care își consumă energiile haotic, într-o enormă dezlănțuire de forțe. imaginea „omului profilat pe cer”, reprezentând infernul existenței umane, este a unei ființe telurice uriașe, emanație a adâncurilor conștiinței, hrănită din toate atrocitățile veacului. Ca și în alte poeme, apocalipsul pe care îl anunță poetul nu este întâmplător, el constituie reacția lui intimă în fața unui univers compact, de o grea materialitate. Există și reacția
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]