1,011 matches
-
până astăzi. Unii cercetători evaluează abilitățile cognitive, alții se axează pe trăsăturile de personalitate, iar alții cercetează relația dintre inteligență și caracter (Cox, 1926; Knapp, 1962; Simonton, 1976a, 1991d; Thorndike, 1950; Walberg et al., 1980; White, 1931). Probabil, cele mai temerare sunt investigațiile în care se aplică metodele psihometrice la datele istorice. De pildă, R.B. Cattell (1963) a adaptat Chestionarul celor 16 factori de personalitate la date biografice în scopul elaborării unui profil standard al savantului genial. În mod similar, numeroși
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se entuziasmeze Într-atît de o idee, Încît poate fi ușor amăgit/indus În eroare. Sau poate că fiecare este prea serios În raport cu ceva anume, neadmițînd nici un compromis (este naivitatea credinței absolute În ceva: un principiu, un ideal, etc.). * „Nimic mai temerar decît prostia.” (Menander) Pentru că În mare suferință este anticiparea: prostul crede că numai ceea ce face el e bine!... * „Prea adesea ironia nu-i decît o formă a lipsei de inteligență.” (Johan Oxenstiern) „Ironia” Însăși se cere a fi folosită cu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să profităm din plin. De aceea se și spune că numai În puține cazuri norocul se oferă: de cele mai multe ori, pentru a fi Întâlnit, el trebuie căutat cu insistență. (Este cunoscută, În acest sens, zicala: „Norocul Îi Însoțește pe cei temerari și curajoși”.) Μ Dacă omul este prin natura lui egoist, cum susțin unii, cum se explică atunci faptul că tot el este capabil să aline, adesea, suferințele unui semen, ajungând până la a-i stoarce chiar o lacrimă de fericire? Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
numere), sub îndrumarea profesorilor Dumitru Ciovlica, Maria Nina Stănescu și Nicolae Dumitrescu. Colectivul redacțional este alcătuit din elevi ai claselor terminale. Redactor-șef: Mircea Nedelciu. Secretar de redacție: Vasile Mihai. Publicația își propune să încurajeze avântul creator al „albatroșilor, acestor temerari tineri scriitori”. Rubrici: „Impresii de călătorie”, „Traduceri”, „Cronica cinematografică”, „Culegere de folclor”, „Pagină de știință”, „Curiozități” etc. Cuprinzând versuri, proză, însemnări de drumeție, traduceri (din Esenin, Prévert, Horatius), A. este în cea mai mare parte creația lui Mircea Nedelciu și
ALBATROSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285220_a_286549]
-
Mihail Pascaly, director de scenă. Plecând mai târziu de la Teatrul Național, își înjghebează o trupă, cu care colindă prin țară. După o călătorie în Apus, joacă din nou pe scena din București. În 1891, cu trupa Naționalului, el efectuează un temerar turneu la Viena. Bolnav de cancer, e trimis la Paris pentru a fi operat. Cu jocul său cerebral și pasionat deopotrivă, susținut de o mare combustie lăuntrică, M. - care și-a încununat cariera cu o magistrală creație în Hamlet - a
MANOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287987_a_289316]
-
G. Barițiu. Literatura română datorează Școlii Ardelene singura epopee încheiată, Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, scriere de o factură modernă accentuată, care include, transpuse în ficțiune sau purtate în „sertarele” textelor din subsolul poemului, și dezbateri de idei, exprimând cele mai temerare atitudini din cuprinsul i. românesc. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’ époque des Lumières, Sibiu, 1945; Romul Munteanu, Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Al. Piru, Literatura română premodernă
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
cu semnificație transcendentă, care urma să expună în versuri istoria omenirii, de la crearea și „căderea” omului până la imaginea unei societăți viitoare, utopica „Sânta Cetate”, în care vor domni armonia, rațiunea, „spiritul”, simbolizând „victoria omului asupra zeului Forța”. Este o încercare temerară, neizbutită, în care reminiscențele din Biblie, din Paradisul pierdut al lui Milton, din Infernul și Paradisul lui Dante, din Legenda secolelor a lui Victor Hugo și din utopiile lui Jules Michelet și Pierre Leroux nu se contopesc într-o creație
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Manolescu semnează articolul Tipuri de romane în literatura noastră, în care abandonarea de plano a realismului socialist se răsfrânge în recuplarea curajoasă a literaturii contemporane la tradiția interbelică. În Poezia și realismul (47/1964) Nicolae Manolescu procedează la o altă temerară demolare a „idolilor”, încercând punerea în legătură a conceptului de lirism obiectiv cu marile experiențe poetice universale. Lupta dată de literatura română cu „îngerul” său roșu, în stare să mânuiască secera și ciocanul ca pe niște arme apocaliptice, se dovedește
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
imediată. Revelatoare pe fundalul artei universale, rezultatele cercetării îndreptățesc intenția completării tabloului comparativ înăuntrul artelor românești. Ideea unui sistem al artelor moderne reverberând în spațiul filosofiei culturii relevă coerența și orizontul unui proiect pe care G. îl susține prin cuprinzătoare, temerare itinerarii. Formulările, mai totdeauna prudente și sobre, evită tonul apodictic. Strădania îndreptată spre acuratețe și eleganță definește și traducerile anglistului. Cu o biografie culturală impecabilă - a fost redactor și apoi director de prestigioase edituri, muzeograf într-un important lăcaș al
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
face disocieri nuanțate privitoare la viața istorică, la comunitatea umană, se oprește la însemnătatea spiritului național în existența statală, în cultură și în limbă, vorbește despre relația personalitate-comunitate. Enunță chiar ipoteza unei „legi a polarizației” în istorie și încearcă o temerară periodizare. Există mult eclectism în gândirea lui, dar, consacrându-se filosofiei istoriei, H. face pionierat în domeniu, prefigurând și aici opera lui B.P. Hasdeu. Tot de la istorie pleacă în încercările literare, care complinesc, ca la toți reprezentanții familiei, cercetările în
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
consacrate limbajului și atmosferei lirice, analizei formale (ritmul, melodia, imaginea intuitivă, tectonica) și așa-numitelor genuri lirice. Considerațiile despre raționalitatea și iraționalitatea poeziei deschid o perspectivă directă către altă lucrare deosebit de semnificativă, Logica frumosului (1946). Aici se întâlnește o tentativă temerară de a regândi întreaga disciplină a esteticii, prin reafirmarea frumosului drept categorie centrală a acesteia și studierea lui în cadrul sistemului de valori spirituale și, mai ales, în relațiile sale cu celelalte două componente ale clasicei trinități axiologice, adevărul și binele
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
se fondează adevăratul act de cultură, în spiritul ei rezidă esența lumii. "În cele din urmă [...] haosul atinge splendoarea. [...] lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri metropole rămân suspendate universul întreg se oprește într-o fotografie adâncă și temerară" (p. 11). (s.m.). Antologia pune în evidență o poetică a superficialului, a exteriorului, secundarului, abundenței, pitorescului, considerate derizorii sau neluate în seamă în sine de moderniști, ci doar în măsura în care erau încărcate cu o semnificație în schimb intens cultivate și sincer
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
hârtia, Metaforele de argint, Luați-mi versurile despre Leea, Și vorbele de alint. Dați-mi în schimb Amurgurile line, Și nopțile de vis, Și zilele senine, Și fluturii din Paradis Luați-mi tot, chiar și harul Să rămîn acel tînăr temerar Ce se-nchină la pământ În fața naturii, cu al ei cânt. PASĂRE MIGRATOARE De cîte ori am fost pasăre În cârdul migrator Neștiutor unde-mi este cuibul Acel pământ al făgăduinței Care își deschide aripile Spre a te primi la
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
amănunțit de reconstituire, în scopul recuperării vastei materii dispersate, conținând numeroase copii-variante, a romanului Străina, manuscris pierdut în 1947-1948. S. devenise cu timpul un bun editor, evidențiindu-se prin acuratețea transcrierii filologice, prin precizia afirmației istoriografice și, câteodată, prin demersuri temerare de retuș amplu argumentat, privind deficiențe de stabilire a textului în edițiile de până la el. Ca traducător, realizează în 1997, în colaborare cu Sanda Diaconescu, transpunerea din limba franceză a unui eseu istorico-juridic al lui Leontin Jean Constantinescu, Chestiunea Transilvaniei
STAMATIADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289849_a_291178]
-
c£ragma. El vede în numărul 666 expresia simbolică a teoriei recapitulării (recapitulatio) tuturor apostaziilor pe care le‑a schițat la începutul monografiei sale anticristologice. În același timp, înscrie demonstrația sa în scenariul „săptămânii milenare”, realizând încă o dată o faptă temerară din punct de vedere teologic și exegetic. Istoria omenirii de la Adam și până la Isus numără șase mii de ani (V, 28, 3): Quotquot enim diebus hic factus est mundus, tot et millenis annis consummatur. Et propter hoc ait Scriptura Geneseos
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
literare, scrieri proprii, urmate de discuții însuflețite, se recitau poezii. Revistele preferate erau „Speranța”, „Foaia literară”, „Părpărița” (o foaie umoristică). În 1868 sosește de la Năsăud tânărul Ioan Baciu, care propune crearea unei secțiuni teatrale pentru diletanți. Sprijinit în acțiunea sa temerară, Ioan Baciu pregătește, peste puțin timp, o reprezentație teatrală cu piesa Ciorobor pentru un topor de Iosif Vulcan, piesă ce fusese tipărită în „Gura satului”. Repertoriul diletanților clujeni se îmbogățește cu „cânticele comice” și alte texte de Vasile Alecsandri, Costache
SOCIETATEA ROMANA DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
alte branșe ale studiilor asiatice: doar foarte puțini mari indianiști au fost Într-atât de dezorientați Încât să deplângă, cum o face el tocmai față de Burnouf, timpul consumat cu „efortul zend”1. În schimb, același Wilson se arată atât de temerar apropiat compatriotului său William Moorcroft 2, medic veterinar, ofițer, dar mai ales explorator, căruia Îi va lăuda tocmai calități pe care le avea și Honigberger, dar pe care lui nu a vrut să i le recunoască. Întâlnirii epistolare cu Jacquet
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cenzurii și să depășească și granițele literaturii de consum. Abordează întâmplări extraordinare ale unor exploratori, probe de inițiere și călătorii fascinante, modelul fiind Jules Verne, dar și Tarzan al lui E. R. Burroughs sau Aventurile submarinului Dox. Este povestea unui temerar profesor de geografie, Ion Spineanu, care îi relatează tânărului său asistent o expediție întreprinsă la început de secol XX în jungla africană. Urmând o legendă arabă, maiorul Rosenchamp (din a cărui echipă face parte și Spineanu, acceptat după un concurs
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
Lev Tolstoi, Balzac, Proust sau Huxley, ci și asupra unor gânditori ca Marc Aureliu, Confucius sau Jean-Jacques Rousseau. Demnă de interes este și ancheta lansată de Dan Petrașincu sub titlul Unde merge literatura. Enunțând la început că este „O întrebare temerară și poate... inutilă. Fiindcă unde poate merge literatura decât acolo unde merge toată epoca noastră: spre social”, inițiatorul este încă și mai tendențios la finalul ei, când Rusia sovietică este dată ca un model la care se va putea ajunge
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
de contextualizare. Deși accentele proletcultiste ale vremii nu lipsesc, cercetarea e riguroasă, echilibrată și nu alunecă în encomiastic. O bine aleasă iconografie însoțește textul, prefigurând cealaltă lucrare despre Enescu, editată postum, care vine să rotunjească o tentativă sub anumite aspecte temerară în raport cu linia generală din epocă. SCRIERI: Amor 1926, București, 1937; Moscova (Reportaj despre metropola lumii noui), București, 1948; Enescu, București, 1956; George Enescu. Viața în imagini, București, 1961. Traduceri: Poeții sovietici cântă pacea, București, 1950; Muzica sovietică în plin avânt
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca o fântână somnambulă” (temerară săgeată ad personam). „Crin otrăvit” de „mâlul din jur, drămuit în porții egale”, el năzuiește în zadar să „taie nodul gordian al umilințelor”, să incizeze „in vitro cangrena grețoasă a minciunii, termitiera celor lași și slugarnici”, să scrie „ca și cum te-
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
nemanifestând, aparent, nici o ciudățenie, nici o revoltă. Era un coleg bun, un fiu bun, un celibatar bun. Proza pe care o scria era destinată să fie citită doar fraților mai mici și surorilor ca să-i desfete. Abia prin 1919 câțiva scriitori temerari, aflând aceste pagini manuscrise, înțeleseră că onestul magistrat era purtătorul unui mesaj foarte deosebit. Ei îl publicară, sub numele Urmuz, care ascundea identitatea prozaică a judecătorului Demetrescu. [...] Este Urmuz un suprarealist autentic? Poate că, deoarece nu părăsește niciodată luciditatea sa
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Alice Voinescu, „Bilete de papagal”, 1929, 281; Sebastian, Jurnal, 445-451; Călinescu, Ist. lit. (1941), 832, Ist. lit. (1982), 916; Constantinescu, Scrieri, V, 221-226; Biberi, Lumea, 116-130; Petru Comarnescu, Problemele de bază ale teatrului românesc, RFR, 1946, 5; C. Panaitescu, O „temerară” - d-na Voinescu, RP, 1948, 1 februarie; Florin Tornea, Necesitatea unei verificări sau Poziția ideologică a d-nei Voinescu, FLC, 1948, 1 februarie; Piru, Panorama, 495-496; Alexandru Paleologu, Alice Voinescu, RL, 1970, 10; Virginia Șerbănescu, Alice Voinescu, MS, 1973, 4; Ist.
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
război, prima zi de pace, București, 1985; Noaptea cea mai lungă, I-II, București, 1986-1987; Fiecare om cu clepsidra lui, București, 1988; Revelion ’45, București, 1989; Coșciugul agentului K-05, București, [1991]; Suspecta moarte a lui Mario Campanella, I, București, 1991; Temerarul, București, 1991; Interpolul transmite: „arestați-l”, I-II, București, 1993; Moartea m-a bătut pe umăr, București, 1993; „Spion” prin arhive secrete, București, 1993; Moartea mirosea a Christian Dior, București, 1997; Noiembrie însângerat, București, 2000. Traduceri: Kertapati Rukiah, Scrisori din
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
nevoie de certitudini pentru a dovedi (a-și dovedi) „imposibila întoarcere”. Asumarea militantă a unei noi identități nu este însă o caracteristică larg răspândită. Este, mai degrabă, privilegiul unei minorități caracterizate prin mobilitate cognitivă și afectivă, capabilă de asemenea gesturi temerare. Adesea divulgă o istorie personală controversată, sete de a accede la poziții înalte. Să ne amintim: mulți dintre foștii legionari s-au înscris rapid în Partidul Comunist, s-au înregistrat asemenea conversii și din partea unor categorii sociale care aparțineau grupurilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]