944 matches
-
în frază, ca și în existență, acele „ocoluri”, dar și „reveniri” ideatice care reușesc, după un timp, să producă acele motive, teme obsesive în jurul cărora se poate structura o operă. Cultul „răbdării”, în existență, dar și în operă, acel calm temperamental, organic ce trebuie să se opună „neastâmpărului” actual, fuga după originalitate cu orice preț, excesivul cult al „noului” ce se face printr-o extravaganță tehnică, tot mai absurdă, tot mai panicată - izvorâtă din „metodele și spiritul” suprarealismului, el însuși aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fii competitiv. Te agiți, câștigi și pierzi, devii irascibil. Te enervează obstacolele, te enervează bogăția altora, te enervează tot: faci scandal, mocnești resentimentar, porți ranchiună. Din când în când, resursele tale de uma nitate își iau distanță față de asemenea devieri temperamentale. Îți dai seama că ceva nu e în regulă și te apucă tristețea. E păcatul numărul cinci. Tristețea e starea care survine neîntârziat după un acces de furie, după o pagubă, după o dorință contrariată. Dar există și tristeți fără
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Pușkin (din care transpune, totuși, Florile cele târzie), modelul său fiind G. R. Derjavin (din care prelucrează poezii ca Visul sau Cătră moarte). O altă trăsătură, în afară de didacticism, este decepționismul, de sorginte livrescă, dar ținând probabil și de o predispoziție temperamentală. Cuvinte mari, ca „soarta”, „fericirea”, „viața și moartea”, „dreptatea”, revin în versurile sale, de tentă meditativă, poetul mărturisindu-și tristețea în fața curgerii de neoprit a timpului, jalea pentru tinerețea apusă, teama de moarte, dar și resemnarea dinaintea providenței. S., care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
acestui incident și că va redeveni același angajat productiv dinainte. Dacă ar rămâne la serviciul actual, va verifica și răsverifica absolut tot ce va avea de făcut. Tipul de funcționar gen Evelyn este de obicei angajat de șefi puternici și temperamentali. Ei sunt atrași de acele persoane care par a controla bine treburile firmei și par a fi foarte sigure încotro merg. Într-o oarecare măsură, aceștia îi consideră pe șefii puternici drept proprii protectori. Reversul medaliei este că personalitatea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
sau o bătaie cu pumnul în masă pentru a da fiori acestui tip de angajat. Din perspectiva șefului lui Evelyn, incidentul nu are absolut nici o importanță. „Pur și simplu m-am enervat”, a spus el. „Angajații mei știu că sunt temperamental și, de obicei, nu mă pun la încercare. Însă greșeala lui Evelyn m-a făcut să pălesc”. Cu siguranță șeful lui Evelyn nu înțelege tirada sa ca fiind o agresiune verbală, ci ca pe o simplă versiune amplificată a stilului
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în colegiul șambelanilor cezaro-crăiești, alcătuit până la acea dată numai din înalți nobili austrieci, cehi, unguri sau poloni. Odată cu retragerea sa din viața publică și cu înaintarea în vârstă, documentele care să-l amintească devin tot mai rare. În același timp, temperamentalul Balș de altădată, cel plin de energie și gata de acțiune, cu timpul, a devenit tot mai liniștit. Principala preocupare a sa a devenit păstrarea stării de sănătate. În acest scop, a întreprins adesea călătorii în Moldova, la moșiile nepoților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Resemnarea din actul III era, de asemenea, convingător jucată, pentru ca în actul IV să cadă răpusă nemilos de pumnalul geloziei, mânuit până la demență de penultimul iubit, Don Jose. A avut norocul să fie ajutată în travaliul dramatic de toți tenorii temperamentali cu care se confrunta în dezlănțuirea dialogului din ultimul act. Aceștia trebuie menționați și ei, fiind vorba de valoroșii Ion Iorgulescu, Traian Uilecan, Rudi Ledeanu, ca să ne referim doar la cei ieșeni. Nu putem să nu mai amintim, de asemeni
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
că a fost receptivă și și-a însușit aceste mijloace de exprimare scenică. Iată că pentru dificilul rol (Leonora) la acest spectacol întregul bagaj a fost folosit cu succes. Venea să se exprime public în acest rol după experimentata și temperamentala soprană Mioara Cortez cum se întâmplase și la Tosca și nu putea rămâne indiferentă. Nu era vorba de competiție, ci de onorarea unui blazon. Examenul a fost trecut cu succes! Vocea calitativă, exprimarea vocală îngrijită, emisia relaxată, redarea sensurilor care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
încântă și azi. Aș menționa câteva colaje remarcabile realizate cu Nicolae Tzone și Yigru Zeltil, cu Dorina Sisu, Ana Sofian. La regrete? Faptul că am ratat educația muzicală, practica ei, jazzul mai ales, care mă atrage și mi se potrivește temperamental. A.B.Un gând pentru cititorii acestui interviu Când scriu aceste rânduri este foarte frig la Galați, minus 12 grade. Dar în suflete păstrez amintiri calde. De pildă din Noiembrie Decembrie 2012, când Casa de Cultură a Sindicatelor din Galați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
filozof nu e nici o asemănare. Nu ingeniozitatea rațională sporește savoarea bancului, ci piedica constrîngătoare pe care trebuie s-o încalce. Dacă farmecul bancurilor ar ține de un calapod rațional, atunci efectul lor ar fi minim. Numai că bancurile cer predilecție temperamentală și nu inteligență nativă. Tocmai de aceea nemții fac filosofie și nu spun bancuri, și tocmai de aceea cei doi autori, Thomas Cathcart și Daniel Klein, spun bancuri și nu fac filosofie. Există un singur gen de anecdote care depășește
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
e născut și foiletonist”, el detaliază însușirile pe care trebuie să le dovedească cel ce se încumetă să îmbrățișeze îndeletnicirea respectivă: plăcerea de a povesti și de a emite opinii, capacitatea de dialog cu cultura universală și, mai ales, vioiciunea temperamentală (adică o pledoarie pro domo). În raza sa de interes au intrat mulți scriitori contemporani: Gh. Bogdan-Duică, O. Goga, Cincinat Pavelescu, Emil Gârleanu, Alice Călugăru, Caton Theodorian, Ion Dragoslav, Corneliu Moldovanu, Al. T. Stamatiad ș.a. O atenție specială a continuat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
din Ochii strigoiului (I-III, 1942) ș.a. Fatalitatea este însă justificarea „planetară” a crizei. Pentru a o face mai plauzibilă, prozatorul îi găsește și o justificare specific autohtonă. El vede iradiind și lucrând în insul carpato-pontic, sub forma unui conflict temperamental, milenarul dualism geografic Occident - Orient. Cu cel de-al treilea volum de nuvele și povestiri, Omul din vis (1925), P. surprinde din nou prin schimbarea registrului narativ; de la schițe și povestiri elegiac sămănătoriste și nuvele în directă tradiție maupassantiană trece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
cu predominanța maselor musculare; are un temperament calculat, prevăzător, greoi, este tipul de temperament glischroid, vâscos, epileptoid; d) tipul displastic, în care nu intră nici una din clasificările de mai sus, împrumutând trăsături de la fiecare; acesta este din punct de vedere temperamental apropiat tipului exploziv, epileptic. Fiecăruia dintre tipurile enumerate îi corespund o anumită configurație caracterială și o anumită formă de sănătate mintală. Aceasta ne apare ca o trăsătură temperamentală naturală, dar reprezintă în același timp terenul pe care, în anumite condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai sus, împrumutând trăsături de la fiecare; acesta este din punct de vedere temperamental apropiat tipului exploziv, epileptic. Fiecăruia dintre tipurile enumerate îi corespund o anumită configurație caracterială și o anumită formă de sănătate mintală. Aceasta ne apare ca o trăsătură temperamentală naturală, dar reprezintă în același timp terenul pe care, în anumite condiții favorizante de morbigeneză, se pot dezvolta unele boli psihice. Astfel, picnicii sunt predispuși la boli afective, psihoză maniaco-depresivă, leptosomii la schizofrenie, iar atleticii și displasticii la epilepsie. K.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acțiune, În urma unor evaluări sentimentale, este influențată de sisteme de convingeri și de modele. Unele duc la comportamente disfuncționale sau distructive. Mă voi opri puțin la cele care duc la dependența de droguri. Există, cu siguranță, unele influențe de ordin temperamental, cum ar fi nevoia de emoții noi, impulsivitatea sau neputința de a Înfrunta plictiseala. Și mai sunt altele, dobândite, cum ar fi sentimentul de neputință și neajutorare. Unele convingeri sunt prezente În permanență: „Ar trebui să fiu perfect. Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
fim Înclinați spre fericire sau spre nefericire. Specialiștii În psihologie infantilă care au studiat temperamentul vorbesc despre copii dificili sau copii cu o latură hedonistă negativă. Din fericire, nu este vorba despre un determinism biografic iremediabil. Cu excepția cazurilor patologice, Înclinațiile temperamentale se pot schimba sau, cel puțin, recicla. Studenților mei mai tineri le spun de obicei că inteligența umană seamănă mult cu jocul de pocher. La Începutul partidei, la naștere, primim un set de cărți, datele genetice. Există unele mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Psihologii vorbesc despre dificultatea cu care faci față unui efort sau despre cât de greu Îți este să aștepți recompensa. La copii se observă deja diferențe În ceea ce privește capacitatea de menținere a atenției și perseverența. Este vorba așadar de o caracteristică temperamentală, care În timp se dezvoltă sau se diminuează, fie prin deprinderi, fie prin hotărârea de a reuși. Walter Mischel a elaborat un test care consta În oferirea cu Întârziere a recompensei unor copii de patru ani. Aceștia primeau o bomboană
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
superioară este vorba de geniu, constatat la schimbări de paradigmă, în cazul unor soluții extrem de valoroase. În evoluția societății, aceasta trebuie să selecteze talente și să le creeze condiții pentru dezvoltare și manifestare deplină în centre de excelență. 3. Trăsăturile temperamentale nu sunt influențabile pentru creație, dar prin educație și autoeducație, tipurile de temperament (melancolic, coleric, sancvinic, flegmatic), fiecare poate contribui cu idei originale. Însă există o legătură între umor și creativitate, iar Septimiu Chelcea consideră că . 4. Voința și alte
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
română, „Vestitorul”, în care se arată ostil insurecției bolșevice. Va scoate și o broșură, Românii în ghearele bolșevicilor (1919), în care istorisește, parcă dintr-o suflare, tot calvarul (anchete, arestări ș. a.) îndurat în țara intrată sub teroarea roșie. Un publicist temperamental se dovedește a fi N. în luările lui de poziție pe teme politice sau în alte felurite „chestiuni palpitante” care țin afișul, cum ar fi urgența reformei agrare și electorale. E, chiar dacă nu recunoaște, o fire pătimașă. Se aprinde repede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât ele se află într-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. Cele mai recente cercetări converg spre recunoașterea rolului crescând al acestor factori în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
factori în domenii diverse ale creației. Elementele motivaționale cuprind: trebuințele (de explorare, de cunoaștere, de realizare, de auto realizare, de independență, etc.), curiozitatea, interesele, nivelul de aspirație ș.a.. Atitudinile creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul afectiv, introversiune-extroversiune, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eu lui, etc.. Factorii caracteriali însumează tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, egocentrism, ambiție, meticulozitate, etc.. 2) Factori sociali: condițiile economico-sociale și contextul psiho-social în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de predare la nivelul gândirii și pregătirii anterioare a elevilor. Principiul accesibilității nu presupune eliminarea dificultăților ci luarea în considerare a particularităților individuale ale elevilor, pornind de la premisa că un elev se deosebește de altul prin trăsături energo - dinamice și temperamentale, precum și prin achiziții câștigate în medii educaționale diferite, prin care elevul a trecut înainte de venirea la școală. d) Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor presupune alegerea atentă a cantității de informații ce urmează a fi transmisă elevilor, transmiterea acesteia
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
e invenția lui, ci se întâlnește la Simion Bărnuțiu, I. Heliade-Rădulescu, B.P. Hasdeu, iar cea a „formelor fără fond” e împărtășită și de Ion Brătianu), bazele filosofice ale pesimismului eminescian (și, corelativ, caracterul reducționist al schemei pesimism versus optimism), „dragostea temperamentală pentru trecut”. Cum observă și Mircea Anghelescu, contribuția cea mai rezistentă a eminescologului rezidă în editarea poeziilor eminesciene și în comentariile adiacente. Principalul merit al editorului este de a fi grupat la un loc antumele și postumele, reconstituind ordinea cronologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
numita „bătălie Arghezi”, A. se află într-o campanie permanentă, începând cu anul premergător apariției volumului Cuvinte potrivite, când scrie articolul Un nou Eminescu, și continuând cu seria de riposte adresate lui Ion Barbu și altora. Mai cu seamă confinii temperamentale îl trimit spre Camil Petrescu (în opera acestuia vede, indiferent de genul literar, „măști” ale aceluiași suflet), în timp ce, cu o admirație contrariată, ușor iritată, se îndreaptă spre romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, pe care le apreciază însă subiectiv și nejudicios. Scrie elogios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
și apreciat de numeroși matematicieni români și străini, afirmându-se în mediile științifice internaționale cu ale căror reprezentați a colaborat sau a păstrat o strânsă legătură de-a lungul întregii sale vieți. Acest lucru a fost posibil datorită structurii sale temperamentale, dar și datorită faptului că a îmbrățișat importante și variate domenii de cercetare, desfășurând o activitate științifică de mare complexitate și de mari proporții. O intervenție adresată de Unione Matematică Italiană în 6 mai 1959 către Rectorat, prin care Prof.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]