12,390 matches
-
fac parte din Triunghiul Magic rămas de pe vremea dacilor. Sunt așezate pe o linie invizibilă ce face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmizegetusa, Cetatea Piatra Roșie, Sanctuarul de la Racoș, Templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și Piramidele de la Sona.” Oltenii, pădurenii, dobrogenii, transnistrenii... le spun tumuli sau gorgane. „Populațiile neolitice, formate din oameni a căror viață publică și privată era întemeiată pe religiune, aveau un deosebit cult pentru cei decedați
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
ducă mai departe evanghelizarea fără scumpul lor frate în credință, Teodosie! Cu timpul, numărul credincioșilor din cetate crescuse mult, căci mai veneau și alții de prin satele învecinate. Așa că, în locul acela unde era zidit mormântul lui Teodosie, se construi un templu, prima biserică creștină zidită în acel ținut îndepărtat al Etiopiei! Poate cititorul ar vrea să știe ce s-a întâmplat cu manuscrisul apostolului... De bună seamă, nu a fost ținut ascuns „sub obroc” în vreo ladă a unui templu, sau
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
un templu, prima biserică creștină zidită în acel ținut îndepărtat al Etiopiei! Poate cititorul ar vrea să știe ce s-a întâmplat cu manuscrisul apostolului... De bună seamă, nu a fost ținut ascuns „sub obroc” în vreo ladă a unui templu, sau în chilia unui pustnic. Mai întâi, ucenicul cel tânăr, Hokim, fiul stăpânului cetății, îl lua cu el oriunde pleca în evanghelizare prin satele apropiate. Apoi, acel manuscris, dar și copiile sale, au circulat prin alte sate și alte ținuturi
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
în drumul lor spre mare, acea mare cu valurile ei legănate, ce se vedea maiestuoasă în zare. Dincolo de golf - stâncile de granit alb, apoi cerurile, alte ceruri albastre acoperind întinsa Mediterana. Ca o încununare a acestui Sabat minunat, cei din templu avuseseră parte de vizita celor doi misionari, Lucas și Nicolas, reveniți în localitate după o îndelungă misiune în alte sate. Dar cel rău, parcă pentru a nesocoti această zi minunată de Sabat, își năpusti toate forțele sale furibunde, spumegând de
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
și Nicolas, reveniți în localitate după o îndelungă misiune în alte sate. Dar cel rău, parcă pentru a nesocoti această zi minunată de Sabat, își năpusti toate forțele sale furibunde, spumegând de răutate, să prindă pe toți credincioșii adunați la templu, în frunte cu conducătorii lor, adică Lucas și Nicolas. Unii dintre credincioși aflați în templu, mai iuți de picior, reușiră să fugă, să se facă nevăzuți în desișul de lângă tufișurile care înconjurau biserica. Printre aceștia fusese și Nicolas, prezbiterul bisericii
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
parcă pentru a nesocoti această zi minunată de Sabat, își năpusti toate forțele sale furibunde, spumegând de răutate, să prindă pe toți credincioșii adunați la templu, în frunte cu conducătorii lor, adică Lucas și Nicolas. Unii dintre credincioși aflați în templu, mai iuți de picior, reușiră să fugă, să se facă nevăzuți în desișul de lângă tufișurile care înconjurau biserica. Printre aceștia fusese și Nicolas, prezbiterul bisericii. Lucas nu avusese parte de acest noroc, căci fusese prins și legat, apoi luat în
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
și Nicolas, prezbiterul bisericii. Lucas nu avusese parte de acest noroc, căci fusese prins și legat, apoi luat în primire de oșteni, care-l aruncară într-un car, ca pe un snop, alături de alți nefericiți. Mulți fuseseră prinși atunci în templu și duși până la primăria orașului Genova, unde fuseseră aruncați în temniță. La o parte dintre ei, la copii, femei, sau cei mai umili, fără funcții însemnate în templu, li se dăduse drumul să plece acasă. Câțiva fuseseră lăsați să plece
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
ca pe un snop, alături de alți nefericiți. Mulți fuseseră prinși atunci în templu și duși până la primăria orașului Genova, unde fuseseră aruncați în temniță. La o parte dintre ei, la copii, femei, sau cei mai umili, fără funcții însemnate în templu, li se dăduse drumul să plece acasă. Câțiva fuseseră lăsați să plece după ce au abjurat, adică după ce negaseră credința lor cea nouă, considerată eretică de clerul catolic. Însă Lucas fiind considerat o captură prea importantă pentru autorități, nu avuse nicio
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
de cuget o credință eretică, depărtată de preceptele credinței catolice. După ce a amăgit câțiva oameni rătăciți cu duhul, după ce a răspândit erezia în câteva cătune din ținutul Genovei, el, împreună cu prozeliții săi, a avut îndrăzneala să improvizeze niște așa zise temple, un fel de case de rătăcire ale oamenilor. Acum, noi cei din senatul orașului Genova, îndrumați de cinstiții clerici ai episcopiei și de prea plini de încredere judecători, am hotărât ca acest om, valdenzul Lucas, capul răutăților eretice din ținut
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
lor și rugul, cu totul! Trebuie să spunem că, înainte de a lua decizia sa de a se preda în mâinile persecutorilor, Nicolas, pribeag de câteva zile prin păduri și povârnișuri stâncoase, avusese remușcări cumplite pentru că fugise în timpul atacului soldaților asupra templului, părăsindu-l pe Lucas, pe care soldații îl prinseseră și-l legaseră. În acele momente, poate din instinct, Nicolas se gândi doar la ființa sa. Acum, după câteva zile de frământare a conștiinței, știindu-și prietenul de misiune prins de
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
deplin Domnului Isus Hristos. Putem pierde viața pe acest pământ, dar vom câștiga viața veșnică! - Dar copiii, ce-o să fie cu ei? - Domnul se va îngriji de ei, sărăcuții! Dacă ai știi cât am regretat că am fugit în pădure din templu, atunci când oștenii au năvălit asupra credincioșilor din biserică! Nu mai pot îndura remușcarea că l-am lăsat singur pe Lucas să fie prins, să îndure schingiuirile! Ce urmaș al lui Hristos sunt eu ? - Nu cumva ai de gând să te
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
anume, Să fii vis și mângâiere, purtătoare de lumină, Brațele să-ți fie leagăn, să faci clipă mai senina. Glasul tău duios alină, ochii tăi fântâni cerești, De zâmbesc sau varsă lacrimi, tot cu patimă iubești. Sufletul îți e un templu, de-anotimpuri parfumat, De ții dorurile-ascunse, porți speranța necurmat. Din a trupului vioară, cresc lăstarii noii vieți, După truda unei zile porți cununi în dimineți. Cu smerenie, bunătate, pentru toți cei dragi alergi Și în orice-mprejurare cauți pe toți
BINECUVÂNTATĂ FEMEIE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377234_a_378563]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > UN FLAUT FERMECAT... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Doar firele de iarbă au mai rămas din tot ce-a fost iubire; ruine dintr-un templu, iar zeii noștri au fugit, lăsându-ne vânduți cenușilor, în „noaptea de înviere”... * Eu dorm sub praguri de cuvinte și nu pot să te strig, iubite, s-aprinzi iar cerul cu sălbăticia unui joc, să-i ceri pământului să-ți
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
-ne vânduți cenușilor, în „noaptea de înviere”... * Eu dorm sub praguri de cuvinte și nu pot să te strig, iubite, s-aprinzi iar cerul cu sălbăticia unui joc, să-i ceri pământului să-ți cânte dorul tău. Ruine dintr-un templu au rămas; din „praznicile” lumii, niciun glas... * Doar timpul gârbovit, tresare când și când, și iarba înrourată se scutură de gânduri, ca de un zeu lepros, ce fără milă ne-a lăsat uitării, în piatră tăinuind ... un flaut fermecat, ... un
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
au crescut din adâncimi izvoarele au răbufnit și ne-ai pus în uimire când doar vreo doisprezece ani aveai ne-ai închis în vederile noastre pe toți cărturarii neștiind ce să-ți răspundem dar ni te-au luat părinții din templu și am rămas în noi fiecare când ai secat Iordanul tu însuți înlocuindu-l cu tine ne-ai furat mințile la toți cu apele tale limpezi cu care-ai umplut Ierusalimul și-ntreagă țara am fugit să ne ascundem în
UȘA OILOR-ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382123_a_383452]
-
neștiuți muritorilor de rând, dincolo de ghețari și crevase care se deschid amenințător, de seracuri care se rup cu zgomot nemilos și de cornișe ascuțite... O călătorie de orice fel este o poveste în sine! Dacă închid ochii acum, văd un templu în apus de soare... sau o stradă îngustă, plină de farmec medieval... un felinar ... zâmbetul pe jumătate ascuns al unui băștinaș dintr-un cătun de departe...mersul neînduplecat al cămilelor în caravana lor nesfârșită... unduirea nisipoasă a umbrelor în deșert
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
Păunescu -, este această „Coloană a Infinitului”, a veșniciei coborând în straie de sărbătoare din „Miorița”, când, de atâtea ori, din moarte înviate erau cuvintele. Ca un vin vechi, ademenitor, sunt versurile lui George Sion, luminând ferestre de noapte într-un templu al așteptărilor: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim //...// Limba, țara, vorbe sfinte/ La strămoși erau,/ Ei ar plânge în morminte,/ Când ne-ar asculta,/ Al lor geniu ne șoptește/ Din mormânt mereu
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
cu iambii florentini/ Și i-am jertfit puzderie de crini,/ Cum a făcut pe vremuri Sulamita.// îl poartă-n lume pașii cristalini,/ în umbra lor iubirea înflorit-a,/ Cu-această vină, tulburând ursita,/ Cărarea-i se strecoară printre spini.// Spre templul său din clare diamante,/ Construcție pe endecasilab,/ M-au însoțit Petrarca și cu Danti,// Dar sufletu-mi cucernic și prea slab/ S-a dizolvat în strofa lui divină/ Și a zidit un înger de lumină." Fără acea mică lăbărțare într-
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
și Statele Unite (1932), Frida, într-o rochie elegantă, roz este în centrul imaginii, ținând în mână un mic steag mexican. O jumătate de tablou descrie un peisaj industrial dominat de furnale și fum. Cealaltă prezintă o civilizație milenară, cu un templu uriaș aflat sub oblăduirea soarelui și a lunii, cu mici statuete în stilul Jalisco sau Nayarit. Mai important, cu flori și legume colorate ale căror rădăcini expuse sug energie dintr-un pământ plin de sevă în timp ce "dincolo" vezi doar proiectoare
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
nouă culegere nu diferă mult de prima. Piesa de deschidere, din 1961, "Zboruri de dragoste" (devenită ulterior "Asonanțe") aduce, parcă, o mai marcată preocupare pentru formă: De-atâtea zboruri, zarea se mutase lin aplecându-se sub arcuri vii, cu arbori, temple, râuri, case, iar noi umblam pe frunze străvezii pe-un drum pornit și el spre miază-zi. Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care văzul meu te bănuia. Am eliminat din versiunea inițială niște "schele" realist-socialiste, înlocuindu-le cu "temple" ; în versul următor, am scos "ruginii", ameliorând vag asonanța prin "străvezii" / miazăzi. Nu țin să comentez mai mult o poezie de care nu mă rușinez (prea tare) nici azi. În schimb, următoarea, ŤVegheť, pleacă de la un vers al lui Giuseppe
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
și dedicată uneia dintre virtuozele claveciniste, Elisabeth Chojnacka - cea căreia i se datorează impunerea clavecinului modern în viața de concert, construit special pentru ea de către Anthony Sidey. Concepută pe cinci niveluri: primul, asemănător unui portic prin care se pătrundea în templele din antichitatea greacă, cel de-al doilea, ca un joc de intensități acordice, al treilea, schițând volute în jurul diferitelor înălțimi sonore, al patrulea, bazat pe rezonanțe și filigrane clavecinistice și al cincilea, imaginând o „coborâre implacabilă în tenebrele haotice”, partitura
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
procurării acelor hidoase otrăvuri va ocupa, cu siguranță, un loc aparte. Devenisem, împreună cu Adriana Babeți, amicii de bază ai chelnerițelor și vânzătorilor care ne ajutau să obținem pe sub mână, la prețuri de speculă, desigur, prețioasele cutii cafeniu-închis. Străveche vestală în templul cafelei, Adriana nu se mulțumea cu efectul revigorator (discutabil, de altfel) al "ness"-ului, ci își procura din farmacii diverse energizante. Experiența de atunci, cred c-ar califica-o drept un redutabil expert în orice brigadă antidrog. Astăzi, nu cunosc
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
decât excursiile turistice, printr-o reflecție mai consistentă decât o reflectare fidelă (de altfel, imposibilă). Printre statuile ciobite, albite de ploile și vânturile mileniilor, printre coloanele prăbușite ale Parthenonului există locuri, spații, momente speciale și durate de intensitate pentru acele temple pe care "ni le construim singuri". Elada, ca și Spania lui Don Quijote, nu se trăiesc prin procură; nici cu pașaportul și biletele de avion în buzunar. Lecția Mitologiilor subiective și a unei bune părți din opera lui Octavian Paler este
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
cu absorbția unor elemente și valori pe care spiritul comun le vede exclusiv în opoziție. Lethe și Styxul, Apolo și Dionysos, Icar și Anteu, piramidele deșertului și clipele pulsatile ale vieții, statornicul și efemerul, esența și aparența lucrurilor, fiarele și templele, zeii și monștrii, râsul omenesc și surâsul inuman al olimpienilor sau al Sfinxului, preștiința destinului și experiențele pe care le stoarcem de toată seva lor: aceste bipolarități, și altele încă, sunt puse în conjuncții inițial adversative, treptat făcute posibile. Cultura
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]