1,581 matches
-
acum în lume, din păcate, opera fiind deosebit de frumoasă. Într-o regie neoclasică, coerentă și funcțională, a lui Giancarlo del Monaco, sub bagheta sigură și înțeleaptă a lui Daniel Oren, prezent adesea la Paris, au evoluat trei artiști bine aleși: tenorul Marcelo Alvarez, într-o formă vocală excepțională, conferind rolului acea noblețe și generozitate cu totul speciale; soprana Micaela Carosi, mai puțin cunoscută, dar o bună stilistă, care a înțeles eleganța și spiritul de sacrificiu al Maddalenei di Cogny; și baritonul
Însemnări pariziene by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6456_a_7781]
-
ai da o lecție soției sale geloase Junona. Laurent Pelly a regizat spectacolul cu multă fantezie, folosind toate nuanțele și paletele comicului, fiind servit de o întreagă echipă omogenă de soliști, excelent de bine condusă. Am remarcat talentul și mobilitatea tenorului Paul Agnew în interpretarea partiturii titulare. Soprana Mireille Delunsh a realizat o creație în adorabila sa arie în rolul Thaliei. Spectacolul are o poezie, este antrenant și dinamic. O singură rezervă mi-o pot exprima privind concepția regizorală: folosirea corului
Însemnări pariziene by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6456_a_7781]
-
iar pe scena vor cânta artiști precum Vunk, Antonia, The DaDa, Mojo Band, DJ Kormak și dansatorii din trupa The Irish Ways. Pe 19 martie, Cerul Militar Român va găzdui un concert de gală susținut de soprană Patricia Brady și tenorul Florin Ormisan, acompaniați de Orchestră Cercului Militar. Spectacolul va începe la ora 19.00, iar intrarea va fi gratuită în limita locurilor disponibile.
Ducu Bertzi, despre legătura dintre celți și români. Descoperirile arheologice contrazic izvoarele istorice by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64761_a_66086]
-
oglindită în cronici - în care la început mai apar și observații despre unele stângăcii, risipa de voce -până la maturitate, când comentatori avizați subliniază tocmai pătrunderea adâncă a partiturii, puterea de a construi și trăi personajul; comparații entuziaste cu marii tenori ai lumii; ritmul frenetic de muncă impus de o cariera internațională intensă; geografia prezenței sale pe scenele lumii etc. Un capitol aparte este dedicat unui moment crucial din viața sa, întâlnirea cu Herbert von Karajan în spectacolul și înregistrarea cu
Un premiu pentru o carte de excepție by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/6394_a_7719]
-
Carmen Avram "recidivează" și aduce telespectatorilor din România o nouă poveste fabuloasă despre un român extraordinar și cu o carieră impresionantă. Duminică, de la ora 21:00, la Antena 3, "În premieră cu Carmen Avram" îl prezintă pe cel mai faimos tenor român, dar pe care țara sa nu l-a mai vrut, condamnându-l la moarte. N-am să reneg niciodată România Rememorând perioada care a succedat condamnării sale, Vasile Moldoveanu amintește și mesajele crunte pe care le primea de acasă
Povestea celui mai faimos tenor român, condamnat la moarte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64032_a_65357]
-
a succedat condamnării sale, Vasile Moldoveanu amintește și mesajele crunte pe care le primea de acasă, de la prieteni: „Vasile să nu vii, pentru că securistul Operei s-a lăudat că te împușcă cu mâna lui”. Cu toate acestea, cel mai faimos tenor român, a îndrăznit să se întoarcă acasă după patru decenii, nutrind aceleași sentimente pentru tot ceea ce înseamnă România: „De aici am plecat și n-am uitat niciodată și n-o să reneg niciodată. Sentimentele le am aceleași, de dragoste pentru Patrie
Povestea celui mai faimos tenor român, condamnat la moarte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64032_a_65357]
-
am uitat niciodată și n-o să reneg niciodată. Sentimentele le am aceleași, de dragoste pentru Patrie, pentru Operă, pentru tot”, mărturisește Vasile Moldoveanu. Duminică, de la ora 21.00, Antena 3 prezintă povestea lui Vasile Moldoveanu, unul dintre cei mai mari tenori ai lumii, pe care Romania l-a recompensat, condamnându-l la moarte.
Povestea celui mai faimos tenor român, condamnat la moarte by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64032_a_65357]
-
să nu uităm aspectul principal: lectura unor versuri traduse reprezintă un act poetic, care se bazează pe încredere... OGNEAN STAMBOLIEV, critic, traducător, ziarist bulgar. A publicat: Carte nouă despre operă, Carte despre operetă și teatrul de revistă, Incomparabilul Kiril Krastev, Tenorul însorit Nicolai Zdravkov. Editează o serie de cărți cu traduceri de poezie, proză și dramaturgie de: Lucian Blaga, Ion Luca Caragiale, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Mircea Dinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Matei Vișniec, Jean-Paul Sartre și alții, traducător
Ce înseamnă să traduci poezie by Ognean Stamboliev () [Corola-journal/Journalistic/4773_a_6098]
-
dezvolta dotarea muzicală, a te forma ca artist pe scenă, înseamnă a-ți pune întreaga ființă în acțiune, înseamnă a avea o biologie robustă, un psihic puternic, dar și să ai, deasupra capului, steaua norocului (despre care vorbea ades marele tenor Dinu Bădescu). Aceste gînduri mi-au fost inspirate de recitalul de înalt profesionalism și de fermecătoare grație realizat de studenți și masteranzi ai Departamentului Canto și Artele Spectacolului Liric de la Universitatea Națională de Muzică din București, clasa maestrei (profesor universitar
Daruri muzicale: un recital al tinerilor interpreți by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4717_a_6042]
-
care ar putea face față cu succes unei reale scene lirice. Multiplele valențe ale acestei tinere soprane le-am putut urmări cu plăcere în finalul recitalului, cînd a cîntat și a dansat cu multă dăruire alături de colegul său de an, tenorul Iulian Ignat (de la clasa doamnei lector universitar doctor Claudia Codreanu), într-un duet comic din opereta Lisistrata de Gherase Dendrino (interpretat, cîndva, de cuplul marilor noștri artiști lirici de comedie Virginica Romanovski și George Hazgan). Cu un real profesionalism dublat
Daruri muzicale: un recital al tinerilor interpreți by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4717_a_6042]
-
impact psihologic. Energia muzicii împinge personajele spre destinul lor fatal cu un suflu epic de mare intensitate, într-o dramă „aproape shakespeariană”, cum a fost definită de exegeți. Cel mai convingător exemplu este marele duet din actul II - soprana cu tenorul -, o succesiune de explozii emoționale în fraze clar delimitate, coagulate prin susținerea orchestrei; pasionalitatea liniilor melodice, impulsul energetic, evoluția stărilor personajelor fac din această pagină un model de duet verdian. Partiturile vocale sunt dificile și cer soliștilor o tehnică solidă
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
și cer soliștilor o tehnică solidă și o implicare maximă. Poate nu atât voci mari cât mobilitate și capacitatea de a susține tensiuni divers distribuite între vehemență și râs, grație și furie, pasiune și mister etc. În centrul acțiunii stă tenorul Riccardo - personaj romantic, profund pasional, generos, capabil să își înfrângă sentimentele ca să nu își trădeze prietenul, având și o ușoară alură de playboy (se preocupă de organizarea balului, se amuză pe socoteala vrăjitoarei, circulă deghizat prin oraș etc.). În interpretarea
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
Riccardo - personaj romantic, profund pasional, generos, capabil să își înfrângă sentimentele ca să nu își trădeze prietenul, având și o ușoară alură de playboy (se preocupă de organizarea balului, se amuză pe socoteala vrăjitoarei, circulă deghizat prin oraș etc.). În interpretarea tenorului Daniel Magdal nu am regăsit aceste trăsături, ci doar un cânt vehement cu voce aspră, tăioasă, cu acute puternice, totul în forță. În tabloul vrăjitoarei - piatră de încercare pentru tenor -, acesta trebuie să sclipească prin virtuozitate, eleganță, lejeritate, ironie (celebrul
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
pe socoteala vrăjitoarei, circulă deghizat prin oraș etc.). În interpretarea tenorului Daniel Magdal nu am regăsit aceste trăsături, ci doar un cânt vehement cu voce aspră, tăioasă, cu acute puternice, totul în forță. În tabloul vrăjitoarei - piatră de încercare pentru tenor -, acesta trebuie să sclipească prin virtuozitate, eleganță, lejeritate, ironie (celebrul Scherzo); Magdal ne-a rămas cu totul dator, după cum nici în marile elanuri sentimentale ale personajului nu s-a arătat preocupat de expresie, păstrându-se în limitele unei citiri monotone
Un Bal mascat fără stil by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/4410_a_5735]
-
modificări pagina din Istoria critică pe care am consacrat-o tânărului de 20-30 de ani. Autor al scrisorii de solidaritate cu E. Lovinescu, atacat de naționaliști, publicată în „Viața” în 1943, Ion Negoițescu, Nego pentru prieteni, a fost unul din tenorii mișcării cunoscute sub numele Cercul literar de la Sibiu. Cerchiștii erau studenții lui Blaga, în vremea refugiului Universității clujene la Sibiu. Ei vor scoate în 1945 „Revista Cercului Literar”, în puține numere, după câțiva ani în care au militat pentru o
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
motive politice, astăzi, din motive financiare - un bilet la un spectacol interpretat de una din marile vedete ajunge la sume astronomice. Momentul real al apropierii de operă l-a reprezentat, ca pentru mulți alții, seria de concerte ale celor trei tenori (Carreras, Domingo, Pavarotti) inaugurate în 1990. Rolul lor în promovarea operei a fost imens. Dacă pot face o comparație, el e similar fenomenelor declanșate în România de succesul în tenis al lui Ilie Năstase ori, în gimnastică, al Nadiei Comăneci
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
Cu expresivitate în registrul mediu, cu sensibilitate muzicală și consistență vocală, soprana Adelina Manea din anul III a interpretat în recital aria Medorei din opera Corsarul de Giuseppe Verdi și arietta Melancolie („Malinconia”) de Vincenzo Bellini, cunoscută atît din repertoriul tenorului Luciano Pavarotti cît și din cel al sopranei Joan Sutherland. Seara din 30 mai de la Casa Universitarilor a fost seara sopranelor. Din rîndurile lor se desprind, conturate excepțional, două masterande. Monica Dinca, din anul I, o excepțională voce de belcanto
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
de pe acum o artistă în cel mai deplin sens al cuvîntului. Aria Giuliettei din opera Capuletti și Montecchi de Vincenzo Bellini, captivantă, a fost descifrată cu înalt profesionalism de tînăra soprană. În acest recital încîntător, surpriza serii au alcătuit-o tenorul și baritonul. Laureat, în acest an, al Festivalului și Concursului Național de Interpretare a liedului „Ionel Perlea”, baritonul Adrian Prelucan este dăruit cu o pronunțată personalitate carismatică și scenică, cu un psihic stenic și inteligență artistică, pasionat de meseria pentru
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
lui Guglielmo din opera Così fan tutte de Wolfgang Amadeus Mozart, dar și întrunul din cele nouă cîntece compuse de Vaughan Williams pe versuri de Robert Louis Stevenson precum și întro arie din musical-ul lui Richard Rodgers, South Pacific. Tînărul tenor Andrei Plesca, aflat în anul III, dotat cu un glas amplu cu timbrul seducător, a cîntat în voce naturală două arii semnificative pentru evoluția oricărui tenor, în felul său particular, cuceritor: dificila arie a cavalerului Des Grieux din opera Manon
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
Louis Stevenson precum și întro arie din musical-ul lui Richard Rodgers, South Pacific. Tînărul tenor Andrei Plesca, aflat în anul III, dotat cu un glas amplu cu timbrul seducător, a cîntat în voce naturală două arii semnificative pentru evoluția oricărui tenor, în felul său particular, cuceritor: dificila arie a cavalerului Des Grieux din opera Manon Lescaut de Giacomo Puccini și aria lui Lenski din opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski. Ar fi de subliniat agilitatea vocii sale și în registrul
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
Grieux din opera Manon Lescaut de Giacomo Puccini și aria lui Lenski din opera Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski. Ar fi de subliniat agilitatea vocii sale și în registrul mediu, mișcarea scenică, firescul interpretării, dotarea excepțională a acestui tînăr tenor despre care va trebui să auzim mai des. În general, recitalul a cuprins lucrări revelatoare pentru tehnica vocală, care exprimă aspectele principale ale unui spectacol de acest fel, cele muzicale, cele ale jocului de scenă, precum și acelea de stil, specific
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
fi mare și a avea simțul necesității sunt două lucruri strâns legateh (trad. Simion Dănilă). Mi-am reamintit toate acestea în timp ce parcurgeam interviul . semnalat și în articolul meu anterior, O seară la operă . luat de Mărie dfOrigny marelui tenor Jonas Kaufmann. Născut în 1969, el aparține unei extraordinare generații de cântăreți de operă care domină, de vreo zece ani, scenele lumii. E unul din cei care, alături de Anna Netrebko, Rolando Villazon, El.na Garan.a, Dorothea Roschmann, Juan Diego
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4561_a_5886]
-
a fi mare și a avea simțul necesității sunt două lucruri strâns legate” (trad. Simion Dănilă). Mi-am reamintit toate acestea în timp ce parcurgeam interviul - semnalat și în articolul meu anterior, O seară la operă - luat de Marie d’Origny marelui tenor Jonas Kaufmann. Născut în 1969, el aparține unei extraordinare generații de cântăreți de operă care domină, de vreo zece ani, scenele lumii. E unul din cei care, alături de Anna Netrebko, Rolando Villazón, Elīna Garanča, Dorothea Röschmann, Juan Diego Flóres, Angela
Seara târziu, după spectacol by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4562_a_5887]
-
Roma pentru a-și cunoaște ginerele și familia acestuia, o familie în cel mai pur stil italian, cu un excelent interpret de operă la duș, nedescoperit încă - de asta se va ocupa Jerry -, în cazul soțului, Max, intepretat chiar de tenorul Fabio Armiliato, și o femeie strașnică, temperamentală, în cazul soției. Un workaholic ieșit la pensie, Jerry va transforma în plusvaloare capitalistă vocația lui Max montând spectacole de operă avangardiste având ca decor singurul loc unde acesta pare să se simtă
Dragoste în stil italian by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4357_a_5682]
-
asigurând o coordonare perfectă între voci și orchestră sub raportul interpretării rolurilor la nivelul unei exigențe majore, aș putea spune că cei doi interpreți principali au fost la cea mai înaltă cotă. Johan Botha este, fără îndoială, cel mai reprezentativ tenor wagnerian al momentului. Vocea sa impecabil și inteligent condusă se pliază perfect pe vocalitatea solicitată de rol. Este dramatic sau tandru, sensibil și diafan atunci când e nevoie. În ciuda fizicului său masiv, mai puțin fericit, el se impune nu prin mobilitatea
La Covent Garden by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/5687_a_7012]