14,671 matches
-
azurul, stelele devin apropiate, intime, pe măsura micilor lucruri. Calea pe care o urmează Arghezi este inversă celei a lui Eminescu. Acesta pleca de la elementul limitat și-i conferea nemărginire. Arghezi pleacă de la marele orizont pentru a-i restrânge în jurul terestrului. O prezență măruntă, o priveliște familiară reduce dintr-odată vastele perspective. Poetul se simte în cer "acasă" ca "într-o odaie", "într-un bordei". Într-un "crâmpei" el vrea să încapă cerul și nesfârșitul. Într-unul din psalmi, desfășurarea spațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
femeie, iubita din majoritatea pânzelor sale. Și coborând, nu prin hazard, ci cu perfectă logică în Faust, erotica domină în bună parte acțiunea, sacrul apărând în final ca o licență poetică, și nu ca o suiș firesc al întregii piese, terestrul îmbinându-se cu chemarea la munca materială; ca atare, așa cum s-a observat, tragedia goetheană marchează, începutul decăderii spirituale a Europei. Și iată că, nu prin hazard, ci dincolo de Watteau și Boucher, de "poeziile condamnate" din Florile răului, ajungem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu umilință a căutat-o, și totuși zeii mi-au adus suferință și mizerie în loc de fericire și bună stare". Având în vedere toate acestea, în Cântul harpistului se spune: Nu este cineva care să nu coboare sub pământ. Durata răgazului terestru ține doar cât un vis". Din acest motiv, "Fă-ți o zi fericită. Respiră balsamul și parfumul cel mai fin și oferă ghirlande de lotus pe brațele și gâtul soției tale... Aruncă departe grija, gândește-te să te bucuri până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
polarizând către sacru, și radicala eliberare metafizică. Neliniștea morții are drept antidot natura, precum în mod repetat în poezia O, Mamă. Și așa cum va avea loc și după trecerea poetului dincolo, în postviață, însoțit de-a lungul eternității de natura terestră și astrală, revelație izbucnind în cele patruzeci de variante ale poeziei Mai am un singur dor. După Poemele luminii, Lucian Blaga parcurge o perioadă intens întrebătoare în volumele Pașii profetului, In marea trecere și Lauda somnului, cu refuzul final al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Eminescu a trecut nu numai "deasupra existenței", cum cerea Nietzsche, ci deasupra diadei polare sclavizante fire-nefire, care funcționează într-o interacțiune eternă. Noțiunile de "ne-lume" și de anterioritate absolută în raport cu existența și nonexistența deschid un nou plan, dincolo de cel terestru și de cel astral, dincolo de spațiu și timp, dincolo de orice experiență a simțurilor și a intelectului, empirică sau transcendentală. Salvarea de o lume a amăgirii, a distrucției și a suferinței este întoarcerea în neînceput în neexprimat. În increat. Dincolo de posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
relații spațiale și cauzale, de a realiza analize, sinteze, comparații și clasificări. În felul acesta apar reprezentări și noțiuni geografice noi, sunt însușite cu mai multă ușurință geografia județului, a țării, a continentului și, în cele din urmă, a globului terestru, contribuind astfel la educația pentru globalizare. 1.1 Curriculum opțional la decizia școlii Proiect de opțional Denumirea opționalului: Orașul Targu Frumosspațiu intercultural Aria curriculară: Om si societate Număr de ore pe săptămână: 1 oră Argument Curriculum-ul opțional Geografie locală
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu este o ironie a sorții să cauți fericirea nu prin tine însuți, ci prin celălalt? Semn al celor aleși, ori al neputincioșilor? Platon imaginase o explicație mitică: nostalgia sufletului după întregul originar și dorința parcurgerii drumului de la un eros terestru la un eros celest. Nu cumva înțelepții caută fericirea în sine tocmai fiindcă prin celălalt nu durează decât o singură clipă (ultima)? Ce fel de bucurie există în renunțarea înțelepților? Superioară satisfacție spirituală, ori un fel de orgolioasă autarhie existențială
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
omenesc? Din nefericire, ea are prieteni mai periculoși, poate, decât adversarii; e vorba de acei oameni ai sistemului care și-au pus în ea speranțe extravagante și care își imaginează că ea ne va conduce la un fel de paradis terestru, unde nu vor mai fi dispute între națiuni. Acei entuziaști proclamă că, de aici înainte, rolul diplomației a luat sfârșit. La ce ar servi ea oare, dacă delegații tuturor națiunilor se vor întâlni, în fiecare an, la Geneva, în sala
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
să se Înmulțească. Prin acest portal au trecut de asemenea și anumite elemente tehnologice despre care nu putem să vorbim aici și acum. De asemenea, unele cutremure sunt provocate de aici de pe Pământ, deoarece se fac anumite teste asupra scoarței terestre, folosindu-se tehnologia de spargere a atomului. Problema este că voi, În corpul fizic, nu puteți controla aceste evenimente, iar cei care se joacă cu astfel de lucruri serioase nu conștientizează riscurile la care se expun ei și planeta. Elementele
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
este foarte mult de vorbit despre ea. Am Înțeles! O altă Întrebare, ca să nu ne abatem de la tema de astăzi. Ce este Supermoon, sau superluna, apropierea Lunii de Pământ, din cauza căreia, presupun oamenii de știință, au loc cataclisme pe scoarța terestră, În genere pe Pământ? Luna este, dacă vreți - la nivel energetic subtil, nu la nivel fizic -, poarta prin care se intră În vibrația Pământului. Pământul are două luni: una mai mică, care circulă cu mult mai multă viteză În jurul său
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
nu Înseamn? numai „o stare a sufletului", ci un Intreg univers de simboluri, pentru c? poetul pune totul sub semnul unei profunde viziuni filozofice asupra universului pe care Il concepe „În raport cu simbolurile condi?iei sale omene?ți "; astfel, „ viziunea paradisului terestru e În tot momentul proiectat? În oglindă iubirii ?i a mor?îi, cei doi factori fundamentali ai existen?ei romantice" . Luna, codrul, lacul, teiul, floarea albastr?, marea etc. nu sunt, În descrierile eminesciene, simple elemente de peisaj, ci locuri poetice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
metafizice ale acelui sentiment tragic al existen?ei umane" . Din aceast? perspectiv? ontologic?, luna devine simbol al transfigur?rii lirice a realului, relevând nonsensul lumii cu dramele, iluziile ?i dezam?girile ei. Peisajul că stare a sufletului A.Reprezent?ri terestre ale Paradisului pierdut Moto: „Poezia liric? [...] are drept con?inut subiectivitatea, lumea interioar?, sufletul agitat de sentimente, sufletul care, În loc ?? ac?ioneze, persist? În interioritatea să ?i În consecin??, nu poate avea drept form???i scop decât deșt?inuirea subiectului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ideea c? efemeritatea condi?iei umane poate fi dep??it? prin integrarea fiin?ei În dimensiunea infinit? a naturii este sus?inut? artistic ?i În proza eminescian?. Astfel, dup? cum observa criticul literar Eugen Simion, În nuvelă Cezara, „ viziunea paradisului terestru e tot momentul proiectat? În oglindă iubirii, ?i a mor?îi, cei doi factori, fundamentali, ai existen?ei romantice ",iar În fragmentul „ Toma Nour În ghe?urile siberiene", eroul ??i exprim? dorin?a de extinc?ie În imperiul ghe?urilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
subiective ale eu-ului liric (epitetul „pustiu" din ultimul vers sugerând acest „transfer al sentimentului" de singur?țațe asupra peisajului descris). Staticul tablou semnificând viziunea eminescian? a mor?îi că regresie În r?ceal???i imobilitate este dominat, În plan terestru, de ruinele bisericii (surprinse de asemenea Într-o ipostaz? static?), sinistru monument În piatr? al „str?inelor dureri", triste?i ?i deziluzii: „Biserica-n ruin? St? cuvioas?, trist?, pustie ?i b?trân?, ?i prin ferestre sparte, prin u?i ?iuie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
natur?". (Zoe D-Bu?ulenga) Natură, poezia ?i arhitectură devin astfel, În poezia eminescian?, sinonime cu infinitul. Natură prin inepuizabila ei for?? creatoare, poezia -prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane, iar arhitectură (fie c? modeleaz? un peisaj terestru, cosmic, subp?mântean, selenar ori neptunic sau o cetate) prin „transcenderea poetic???i plastic? a materiei În form?" , ce aminte?te de principiul kantian conform c?ruia artă trebuie s? fie spontan? că natura, iar natură este frumoas? când pare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
m-a? Întoarce-n chaos"). În acela?i timp, „gândirea cosmogonic? eminescian?" -cum o define?te Mircea Eliade creeaz? „figuri ?i imagini În care divinitatea, perfec? ia, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durat? infinit?". Spa?iul poetic eminescian (cosmic, terestru, neptunian, subp?mântean ori f?urit În piatr?, marmur? sau granit) se identific? astfel cu o matrice În care se topesc laolalt? inflexiuni mitice, simboluri ancestrale sau de sorginte cosmic?. Încrez?tor În propria-i fantezie, În for? a nelimitatei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i spiritualit??îi, nu reprezenta un semn al interdic?iei: „Zeii Daciei acolo locuiau -poart? solar? În a oamenilor lume sc?rile de stânci coboar?", iar sc? rile, „simbol În vertical? al evolu?iei, punte de comunicare Între cosmic ?i terestru, figureaz? că un intermediar arhitectonic", ele fiind prezente În descrierea palatului Dochiei (f?urit din „stânce sure", având drept stâlpi „mun?i de piatr?", strea?în? „o p?dure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar ?i a domei celeste. Atingând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poezie ?i apoi au fost asimilă?i de retoric?. Astfel, din topica poetic? face parte „frumuse?ea naturii În cel mai larg sens al cuvântului deci peisajul ideal cu decorul ??u tipic", dar ?i „locurile ?i vremurile ideale": elizeul, paradisul terestru, vârsta de aur, al? turi de „puteri ale vie?îi": prietenia, dragostea, caducitatea" teme care, prin faptul c? se refer? la raporturi primordiale ale existen?ei, sunt atemporale. Inc? din Antichitatea târzie Încep s? apar? noi „topoi" care sunt consideră
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura român? o conota?ie aparte, pentru c? În opera marelui poet, „fantasticului i se asociaz? vibră?ia sentimental?" . Eminescu descrie În opera să nu simple peisaje, ci adev?rate „paradisuri terestre" , „...În descrip?ia c?rora Eminescu a pus mult din fantezia liric?, din sensibilitatea lui organizat? În a?a chip, Încât Înregistreaz? iriz?rile de culori ?i melodiile ascunse ale peisajului: simfonia naturii ?i sentimentul culorilor, pe care receptaculele fine
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ideea de spa?iu poetic fascinant, unic prin semnifică?iile sale; pentru aceasta, utilizeaz? termenul „paradis", identificând astfel diferitele ipostaze cosmice ale acestuia. Exist? (dar nu numai In proza lui Eminescu, ci ?i În poezia să) reprezentări ale unui ?paradis terestru": ,În Cezara, viziunea paradisului terestru e În tot momentul proiectat? În oglindă iubirii ?i a mor? îi. "; un ?paradis al ghe?urilor": Nostalgia lui [Toma Nour] de puritate ??se?ta o Împ?care În paradisul ghe?urilor lui Odin, Într-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fascinant, unic prin semnifică?iile sale; pentru aceasta, utilizeaz? termenul „paradis", identificând astfel diferitele ipostaze cosmice ale acestuia. Exist? (dar nu numai In proza lui Eminescu, ci ?i În poezia să) reprezentări ale unui ?paradis terestru": ,În Cezara, viziunea paradisului terestru e În tot momentul proiectat? În oglindă iubirii ?i a mor? îi. "; un ?paradis al ghe?urilor": Nostalgia lui [Toma Nour] de puritate ??se?ta o Împ?care În paradisul ghe?urilor lui Odin, Într-o zon?, deci cristalin? "; un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei care Îl poart?", r?mânând În sfera destinelor umane „peste care plute?te contemplându-le ?i egalizându-le ochiul cosmic al lunii, la a c?rui perspectiv? revine, simetric, discursul liric final". Privit din aceast? perspectiv? metafizic?, spa? iul terestru se desf??oar?, sub ochiul impasibil al lunii, ca o imensitate dominant? de solitudine: „mii pustiuri scânteiaz?", „mi??? toarea m? rilor singur?țațe". De aceea, aceast? „neclintire" superioar? a spa?iului selenar este idealul spre care se Îndreapt? gândurile poetului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
evidența din baza de date.Numele vizitatorului nu apărea. -Ciudat! Nu cred ca este o suprapunere. Când am cumpărat hărțile satelitare,am fost asigurat că nu mai sunt alte tranzacții. -Ba da.Eu sunt proprietarul acestui teren de peste 5 ani...tereștri.Dumneavoastră ați deschis această afacere de un an terestru.Corect?Bon... Ați vândut terenul meu.Cum v-ați permis? Dl.Cobzan avu o sclipire de inteligență. -Cum v-ați dat seama de litigiu? Am găsit terenul împrejmuit cu senzori de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-Ciudat! Nu cred ca este o suprapunere. Când am cumpărat hărțile satelitare,am fost asigurat că nu mai sunt alte tranzacții. -Ba da.Eu sunt proprietarul acestui teren de peste 5 ani...tereștri.Dumneavoastră ați deschis această afacere de un an terestru.Corect?Bon... Ați vândut terenul meu.Cum v-ați permis? Dl.Cobzan avu o sclipire de inteligență. -Cum v-ați dat seama de litigiu? Am găsit terenul împrejmuit cu senzori de mișcare. -Pe Saturn? -Da. -Și cum ați ajuns acolo
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
poate, cu ceva talent. Șoldurile sunt opționale. Harpiste, poetese ratate, artiste conceptuale cu pălării bărbătești, locul vostru e lângă mine. Sunt unul din puținii oameni care posedă un dicționar pali-german și care au băut cu generalul Dudaev în forma sa terestră. Mai am și o colecție de bile de sticlă, despre care voi vorbi la locul potrivit. Atunci însă ieșeam pentru prima oară pe stradă - de dresat mai dresasem indoors - cu o femeie mai înaltă decât mine... Un căluț flamand. Cred
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]