521 matches
-
i-a făcut să râdă pe toți învățații” (5). Unul dintre învățații care, pe la 1700, au luat în derâdere această teorie a fost Gottfried Wilhelm Leibniz. Dar, până la urmă, a căzut el însuși în aceeași capcană. „Se pare că [limba] teutonă - a susținut Leibniz peste câțiva ani - a păstrat într-o mai mare măsură un aspect natural și (pentru a vorbi ca Jakob Böhme) adamic” (Nouveaux essais sur l’entendement humain, 1704) (4, p. 85). Teozoful german a folosit, cred, primul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele mai cunoscute: între anii 1380-1384, Petru Mușat ridică la Hârlău curtea domnească „Margareta”. Domnitorul Alexandru cel Bun atestă Iașul ca târg în anul 1408. în anul 1422, locuitorii de pe teritoriul județului Iași au luat parte la lupta împotriva cavalerilor teutoni, iar mai târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cele mai cunoscute: între anii 1380-1384, Petru Mușat ridică la Hârlău curtea domnească „Margareta”. Domnitorul Alexandru cel Bun atestă Iașul ca târg în anul 1408. în anul 1422, locuitorii de pe teritoriul județului Iași au luat parte la lupta împotriva cavalerilor teutoni, iar mai târziu în 1475 la Podu Inalt-Vaslui, remarcându-se prin faptele de vitejie. Țăranii, nemai putând îndura nedreptatea și lăcomia boierilor și a birurilor pentru Poartă, s-au răsculat în nenumărate rânduri: în 1563-1564, în 1591 când atacă conacele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Slütter este sacrificat, ca un personaj din A farewell to arms, pe altarul acestui zeu crud ce-și devoră victimele. Le va fi dat unchilor Pandorei, ofițeri în marina australiană, să dea satisfacție propriei națiuni ce reclamă executarea acestui corsar teuton. Plimbarea în larg de Pacific a Pandorei are la capătul ei despărțirea de ceea ce ar fi putut fi dragostea. Balada... se închide, așa cum a debutat, cu o notă de visare rimbaldiană și cu vuietul apelor în căutare de țărmuri de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
probabil drept profesori universitari de fizică, continuă prin a ne Împovăra cu o galimatie de neînțeles despre aliajele de metale prețioase, smalțurile din Orientul Îndepărtat și o teorie revoluționară despre pistoane și vase comunicante, toate acestea parte din necunoscuta știință teutonă care susținea linia glorioasă a acelui Înainte-stătător al tehnologiei grafice. În favoarea sa trebuie să spun că, deși probabil că aveam o Înfățișare de mațe-fripte, vînzătorul ne-a lăsat să mînuim stiloul cît am voit, l-a umplut cu cerneală pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
avu ca efect trimiterea noastră la culcare. A doua zi dimineața, am mers un pic pe jos spre nord în Jakob’s Platz, unde vizavi de o biserică frumoasă se înalță o fortăreață construită de un vechi ordin al cavalerilor teutoni. În punctul său sud-estic, ea include un edificiu sub formă de dom care este Elisabeth-Kirche, în timp ce în punctul sud-vestic, colț cu Schlotfegergasse, se află vechea cazarmă, acum sediul poliției. Din câte știam eu, nu mai exista în toată Germania un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fel de petrecere e mai bună decât serviciul de pază noaptea târziu în noiembrie. Am intrat pe o ușă masivă din stejar și am pătruns în holul imens. Toate castelele germane ar trebui să fie atât de gotice. Fiecare senior teuton al războiului ar trebui să trăiască și să umble țanțoș într-un asemenea loc; fiecare bătăuș inchizitorial arian ar trebui să se înconjoare cu la fel de multe embleme ale tiraniei nemiloase. În afară de covoarele imense, grele, de tapiseriile groase și de tablourile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Tolea, are relee speciale, nu se sperie de bietele nevroze funcționărești, e stăpân pe situație. Până una-alta, chiar de mâine, va începe să reamintească tuturor amănunte dintre cele mai dezavantajoase ale biografiei sale: fratele îmburghezit în Argentina, cumnata aristocrată teutonă, tatăl cosmopolit și exploatator, sora reintrată în Biblie, da da, chiar și asta. — Te-am întrebat ceva, puișor. Te întrebasem ceva, gâsculiță. Te întrebasem ce zi e azi. Ce zi e azi, puișor? Deci, martie. Perfect! Sfârșit de martie, zodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
susținând firele electrice de tramvai. Figurația filmelor românești (toate proaste), actorii, scenografii, culorile, sonorul, muzica s-au întors în pixeli. În locul lor, gladiatorii condamnați la moarte, răzvrătiții Romei din filmele Spartacus, Cezar și Cleopatra, urmau călări în spatele căsoaielor, precum și Cavalerii teutoni. În ambele Universuri-Oglindă. Dincolo se înainta un metru pe oră. Aici 1 și jumătate. Erau multe stopuri și treceri de pietoni. Dincolo, ziuă. Aici, deja seară. Pentru că lumina și întunericul nu erau la fel în același timp. Prin apa limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Înainte să... părăsesc marinăria, am condus, de mai multe ori, grupuri de pelerini pe drumul spre Ierusalim. Adesea, la bord, se comenta și se blestema tocmai căderea Damiettei. Cinci erau actorii acestei tragedii care erau chemați În cauză: francezii, lombarzii, teutonii și genovezii. Și apoi Ordinul Templului. Și mereu se ajungea la o dispută legată de care dintre aceștia era cel mai răspunzător pentru cădere. Poate că meșterul Ambrogio a vrut să reprezinte În mozaicul lui tocmai aceste cinci forțe, acordându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
era tot ascuțită, iar chipul era tot acolo, pe umerii săi. Se privi din nou: purta Într-adevăr capul cârlionțat al domnișoarei Filcz. Mai exact, capul de dimineață, fără pelicula subțire de fard care Îi sublinia aerul inexpugnabil de castel teuton. Iolanda pur și simplu, Înainte de a se hotărî să fie cumva pentru Încă o zi. Lenevind sub cearceaf, cu tâmpla lipită de umărul lui, părea un vâsc vermion În care pulsa egal o inimă de Împrumut. Închise ochii. Își pipăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am tras cuvertura s-a dovedit a fi compus din două saltele separate și unite printr-o șipcă de lemn din cauza căreia Întâlnitul la mijloc devenea mai mult un efort decât ceva inevitabil. Totul părea atât de pătruns de spiritul teuton. „Tu o să fii Germania de Est și eu o să fiu Germania de Vest“, mi-l amintesc pe Richard spunând pe când stăteam fiecare Întinși În jumătatea lui de pat, sub lumina becului de pe stâlpul de-afară. Am râs atunci, dar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
trecuse În agenda electronică numărul mașinii mele, am trecut pe lîngă Mercedes și-am pornit-o pe alee. Cu geamurile sale fumurii, limuzina părea În egală măsură o creație a spaimei paranoice și un monstru agresiv, asemenea unei armuri medievale teutone, iar vilele din apropiere lăsau aceeași impresie de nervozitate. Cioburi de sticlă presărate pe partea de sus Împiedicau accesul peste ziduri, iar camerele video de securitate vegheau fără Încetare asupra garajelor și ușilor principale, de parcă o Întreagă armată de spărgători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
micul VW nici nu părăsise bine rampa de montaj a uzinei din Wolfsburg și devenise feblețea tuturor. Era o mașină ca toate celelalte, supusă acțiunii ruginii și a hârtoapelor dătătoare de bătăi În articulații, diferită totuși cumva de rudele sale teutone. De unde acele gropițe În obrajii carosați, de unde acea alungire imperceptibilă a grilei de radiator? Să fi trecut, În momentul concepției sale, o adiere prin matrițe? Dar mai ales, de unde acel misterios cal-putere pe care-l avea În plus față de gemenii
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ca ultimul Începător, cu toate beculețele sticlind disperate pe bord. În acele secunde s-a simțit ca un Wartburg de pensionar redegist, gata să fie prins de fălcile concasorului spre a fi transformat Într-un morman de fiare. Apoi, pedigriul teuton și-a spus cuvântul. Fauvé a simțit cum uleiul Începe să-i clocotească În vine, bujiile i-au oferit pe loc scânteia necesară și s-a năpustit neînfricat În urmărirea fugarei. Noi, oameni În general nesimțitori la tot ce ne
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ci și romanul lui din tinerețe, La Pluie d'etoiles), acest inegalabil Mathila Ghyka îmi spunea că al doilea război mondial, care abia începuse, este, de fapt, un război ocult între două societăți secrete, și anume între Templieri și Cavalerii Teutoni... Dacă un om de inteligența și cultura lui Mathila Ghyka putea gândi astfel, nu e de mirare că tradițiile oculte sunt desconsiderate... Dar văd că nu spuneți nimic, adăugă zâmbind. - Vă ascultam. Mă interesează... - De altfel, nici nu e nevoie
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de pe scut. Răsfoise cărțile vechi, dar nu găsise nicăieri lămuriri pentru acele simboluri. Cu armura lui din zale, cava lerul părea străin de aceste meleaguri. Poate murise pe-aproape, într-una din bătăliile duse de polo nezi ori de cavalerii teutoni cu multe sute de ani în urmă. Poate doar trecuse pe aici și-și găsise moartea altundeva. Ori poate că nici nu murise și căuta încă bătălia care să-i împli nească destinul. Petrache ar fi vrut să-l ajute
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
despre mitropolia Vicinei, probabil că aceasta și-a încetat activitatea.34 Viața bisericească în regiunile extra-carpatice Teritoriile respective erau dominate, în secolele X-XIII, de populații nomade, pecenegi și cumani. Împotriva acestora, regii unguri au adus în sud-estul Transilvaniei pe cavalerii teutoni (1211-1225). După îndepărtarea acestora, Ungaria, regii Andrei II și Bela IV au urmărit instalarea dominației proprii, la sud și est de Carpați, inclusiv prin creștinarea cumanilor. Episcopia cumanilor După înfrângerea lor la Kalka (1223), de către mongoli, cumanii supraviețuitori, prin haganul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Păcurariu, op. cit., p. 230-236. 35. R. Rosetti, Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în AARMSI, t. XXVII, 1905, p. 247-332; C. Auner, Episcopia Milcoviei, în Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551; I. Ferenț, Istoria catolicismului în Moldova. Epoca teutonă, în rev. Cultura creștină, Blaj, an IX, 1920, p. 136-154, 193-211; Idem, Cumanii și episcopiile lor, Blaj, 1931, 152 p. ; Const. I. Andreescu, Reacțiuni ortodoxe în contra catolicizării regiunilor carpato-dunărene în prima jumătate a sec. al XIII-lea, în B.O.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al împrumutului instituțional. Oricât de rudimentare, instituțiiile sociale, politice, militare nu pot fi împrumutate de la un alt popor, fiind rezultatul unei cerințe social-istorice, al unei evoluții interne, precum societatea românească din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Aducera cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, în 1211, de către regele Andrei II al Ungariei reprezenta un scut față de pericolul cuman, autoritatea regatului în sudul Transilvaniei încă nu era consolidată. În acești ani de la începutul secolului al XIII-lea, politica papală miza pe creștinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Acestora li s-au alăturat și cumanii, care dominau această regiune. Un nucleu politic cu alte trăsături s-a constituit în sud-vestul Moldovei, extinzându-se și în nord-estul Munteniei, în zona de curbură a Carpaților, aflat în sfera intereselor cavalerilor teutoni, la începutul secolului al XIII-lea. Concret, este vorba despre intervalul prezenței lor în Țara Bârsei (1211-1225), inclusă din 1228 în Episcopia cumanilor-a se vedea și scrisoarea papei Grigore IX din 1234, amintită de noi mai sus. Astfel, ierarhia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XII, XIII, p. 28; DIR C, sec. XIII, II, p. 187, 190-191, 193-194, 309-310; DIR C, sec. XIV, III, p. 134, 137; DIR C, sec. XI, XII, XIII, p. 31-32; Ibidem, I, p. 150-151; Ibidem, p. 208). 49 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei Acest fapt s-a petrecut aproximativ în aceeași vreme a colonizărilor inițiate de regii unguri. Ordinul teutonic a luat ființă în Țara Sfântă, în 1190, în timpul cruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Ordin militar-religios, el era format din "frați
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în timpul cruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Ordin militar-religios, el era format din "frați cavaleri" care aparțineau nobilimii de origine germană și patriciatului urban, din "frați preoți" (călugări) ce constituiau clerul ordinului și din "frați slujitori" care aveau obligații față de nobili. Cavalerii teutoni au fost aduși în Țara Bârsei (colțul de sud-est al Transilvaniei) în scopuri militare, pentru apărarea graniței sudice a regatului împotriva cumanilor, dar și social-politice, pentru consolidarea regalității și feudalității ungare. În plus, cavalerii au fost aduși aici din rațiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apărarea graniței sudice a regatului împotriva cumanilor, dar și social-politice, pentru consolidarea regalității și feudalității ungare. În plus, cavalerii au fost aduși aici din rațiuni de prozelitism: aducerea sub ascultarea bisericii catolice a populației românești ortodoxe din aceste părți. Cavalerii teutoni sau "cruciații ospitalieri ai ordinului Sfintei Marii al teutonilor" au fost chemați de regele Ungariei, Andrei II (1205-1235), în anul 1211, în "țara Bârsei, din Transilvania" (terra Borza... ultra silvas). Această "țară" a Bârsei nu era încă la această dată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secui și nici de la unguri, reprezintă încă un argument pentru existența populației românești în Țara Bârsei, care era obligată la plata unor dări.50 Dar nu a trecut mult timp și un conflict a izbucnit între regele Ungariei și Ordinul teuton, încât dania din 1211 a fost anulată. Însă, în urma intervenției papale, regele Andrei a revenit asupra hotărârii sale, a repus pe cavaleri în drepturile din 1211 și le-a acordat chiar facilități noi, confirmându-le privilegiile pe care cavalerii și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]