2,929 matches
-
e doar o carte, Pagină eu, pagină tu Pustie lume desparte. Tic, tac e glasul unui copil, Țipăt de stâncă pleșnește, Tic, tac e jocul nevinovat Drumul spre tine topește. Tic ,tac adun amintiri, O oază se vede în zare Tic, tac sunt eu,tic, tac ești tu Totul dispare în mare. Tic, tac se-aude un orologiu acum Timpul pe noi ne desparte, Tic, tac sunt eu , și tic, tac ești tu Totul e scris într-o carte. Referință Bibliografică
TIC , TAC SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349529_a_350858]
-
Pagină eu, pagină tu Pustie lume desparte. Tic, tac e glasul unui copil, Țipăt de stâncă pleșnește, Tic, tac e jocul nevinovat Drumul spre tine topește. Tic ,tac adun amintiri, O oază se vede în zare Tic, tac sunt eu,tic, tac ești tu Totul dispare în mare. Tic, tac se-aude un orologiu acum Timpul pe noi ne desparte, Tic, tac sunt eu , și tic, tac ești tu Totul e scris într-o carte. Referință Bibliografică: Tic , tac sunt eu
TIC , TAC SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349529_a_350858]
-
tac e glasul unui copil, Țipăt de stâncă pleșnește, Tic, tac e jocul nevinovat Drumul spre tine topește. Tic ,tac adun amintiri, O oază se vede în zare Tic, tac sunt eu,tic, tac ești tu Totul dispare în mare. Tic, tac se-aude un orologiu acum Timpul pe noi ne desparte, Tic, tac sunt eu , și tic, tac ești tu Totul e scris într-o carte. Referință Bibliografică: Tic , tac sunt eu / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TIC , TAC SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349529_a_350858]
-
jocul nevinovat Drumul spre tine topește. Tic ,tac adun amintiri, O oază se vede în zare Tic, tac sunt eu,tic, tac ești tu Totul dispare în mare. Tic, tac se-aude un orologiu acum Timpul pe noi ne desparte, Tic, tac sunt eu , și tic, tac ești tu Totul e scris într-o carte. Referință Bibliografică: Tic , tac sunt eu / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
TIC , TAC SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349529_a_350858]
-
topește. Tic ,tac adun amintiri, O oază se vede în zare Tic, tac sunt eu,tic, tac ești tu Totul dispare în mare. Tic, tac se-aude un orologiu acum Timpul pe noi ne desparte, Tic, tac sunt eu , și tic, tac ești tu Totul e scris într-o carte. Referință Bibliografică: Tic , tac sunt eu / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Maria Bocai : Toate Drepturile
TIC , TAC SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349529_a_350858]
-
tac sunt eu,tic, tac ești tu Totul dispare în mare. Tic, tac se-aude un orologiu acum Timpul pe noi ne desparte, Tic, tac sunt eu , și tic, tac ești tu Totul e scris într-o carte. Referință Bibliografică: Tic , tac sunt eu / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1306, Anul IV, 29 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ana Maria Bocai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TIC , TAC SUNT EU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349529_a_350858]
-
emoție, și eu am rămas cu gura căscată, cu ochii la secretară care era frumoasă și foarte tânără și-și făcea mereu vânt cu un evantai din pene de struț. Conu Iorgu era un ramolit puțin grebănos, care avea un tic, facea mereu cu ochiul stâng, eu am crezut că face pe șmecherul și-mi face mie cu ochiul și m-a bufnit râsul. El s-a înfuriat și i-a spus ceva în franțuzește păpușicii lui, însă și pe ea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
faptul negat sau deformat) necerute și astea... de fapt, cerute de conștiință lui! Vorba aceia: "vorba mincinosului adevăr grăiește!" -referință ce țintește! Vine, te minte, neagă din start, însă la fel ca acea explicație neceruta, tot face referite că un tic nervos la evenimentul negat, de parcă vrând inconștient să te tragă de mânecă precum că: "vezi tu, totuși, nu a fost precum ți-am spus..." -mincinosul cu 'arsenalul' sau, am văzut că mai uita deseori, chiț că le-a și uzitat
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344515_a_345844]
-
de a face un gest la persoana ce minte, în mod special de a duce mâna la nas (de unde și zicală că -'mă, iti crește nasul! însă, sunt și acei care cunosc acest fapt și stăpânesc artă disimulării, contracarând acest tic: strâng un deget, ori ceva invizibil - limba spre exemplu; -mai este dilatarea pupilelor, desi mincinosul nu poate fi îndrăgostit în permanență de tine și în consecință simțind nevoia permanentă de a te "minți frumos' (pupilele se dilată mai puternic, mult
MINCIUNA SE POATE ASOCIA CU IUBIREA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344517_a_345846]
-
consumat droguri, dar trupul îmi era chinuit din cauza dependenței. M-am lăsat de droguri fără ajutorul unei instituții de ajutorare. Fumam încontinuu. Starea mea era o stare depresivă. Oamenii nu mă suportau pentru că tot timpul vorbeam despre problemele mele. Aveam ticuri nervoase din cauza drogurilor. Însă au fost și oameni gata să mă ajute. Reporter: Cum sunt vânzătorii de droguri? Îi recunoști după ochi, după haine? Se uită la tine altfel? Titel Malnași: O persoană care nu consumă droguri nu poate să
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348056_a_349385]
-
are puțin sens. Chiar și Pascal l-a particularizat, crezându-l legat de divinitate. Și atunci, omul nu a pregetat să se autodefinească enorm. Generație după generație și-a etalat cu voluptate rafinamentele și abjecția, disperarea și lipsurile, îngâmfarea și ticurile. Creația spirituală l-a transformat într-un adevărat nou univers. Și cum să nu fie așa, când omul se întinde de la Caliban până la Iisus Christos. Cum să îmi explic oare că, dintre toate făpturile, omul nu ține la perfecțiunea sa
EL, OMUL... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347535_a_348864]
-
lătrând ursuz la clanță Se vâră adânc în mine tristețea din copaci ce și-au pierdut culoarea ca pozele bunicii miroase întomnarea a prânz de vârcolaci și-a fugă necurmată de lupii lungi ai fricii prin calendarul minții cu-un tic tremurător mă răsfoiesc prin toamne ce parcă nu au fost aș ascuți din nou uitatul meu topor dar gândul mi-l întorc știind că n-are rost prietenii și leatul copiii-și duc la școală și frații mei mai mici
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
-ncerc să mă avântși-ascult dulăii vremii lătrând ursuz la clanțăSe vâră adânc în mine tristețea din copacice și-au pierdut culoarea ca pozele buniciimiroase întomnarea a prânz de vârcolaciși-a fugă necurmată de lupii lungi ai friciiprin calendarul minții cu-un tic tremurătormă răsfoiesc prin toamne ce parcă nu au fostaș ascuți din nou uitatul meu topordar gândul mi-l întorc știind că n-are rostprietenii și leatul copiii-și duc la școalăși frații mei mai mici toți luptă să și-i
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
prost. Zicea: Bine-ne că te-am găsit pe tine, Tobit, că altfel mă rătăceam și pe aici îmi rămâneau oasele. Băăă, băiete, băăă, eu vin direct de la Odesa, băăă, acolo a fost prăpăd, nu alta... Vorbea rar, avea un tic, repeat mereu, băăă, băăă, învățat cu vorba lui de acasă. Al doilea n-a vrut să rămână să se odihnească, a luat-o pe câmp și s-a pierdut prin zăpada care se făcuse cam de o jumătate de metru
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
instinct de împotrivire organică”. Ecaterina Logadi, fiica lui Caragiale, spune, amintindu-și de tatăl său, de felul cum lucra, cum își găsea inspirația: „Avea o mare curiozitate pentru oameni, și de la ei își găsea sursa de inspirație pe viu. Un tic, o vorbă izbitoare, le nota în memoria lui perfectă, cu intenția de a le utiliza cândva. Totuși, multe din acestea le întrebuința doar în povestirile lui orale. Predilecția lui era pentru oamenii simpli și le căuta compania cu o curiozitate
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
Cele mai multe dintre poreclele atât de pitorești folosite în satul meu natal, și în ge-ne- ral - în Loviște, provin din tendința naturală a lovișteanului de a caracteriza cât mai suges- tiv o anumită persoană, ținând seama de par¬ti¬cularitățile fizice, ticurile verbale, com¬por¬¬ta- mentul, obiceiurile, apucăturile sau defec¬tele sale. Alte porecle au apărut în diverse situa¬ții, unele comice, altele conflictuale, une¬ori chiar tragice. De exemplu - Pâclă, porecla lui Ion Teșcuț, fratele bunică-mii Hobzoaica, provine de la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
a făcut parte din Poliția Militară, pentru ca după aceea să devină mare comu- nist); Buzărnea (Vasile Ureche) - avea buzele mutilate din război; Cacarela (Năstase Dache) - latrinei din fundul curții îi spunea cacarelă; Cam sau Cămulete (Niculaie D. Cojocaru) - avea un tic verbal, spunea foarte des „cam... cam...”; Childirușa (Florica Teșcuț) - femeie mignonă, care obișnuia să poarte mai multe fuste încrețite, lungi și largi, una peste alta, și se odihnea des stârcind jos pe unde apuca (după ce am devenit student, o asemănam
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
frumoasă, / viață vie, luminoasă, / eu secundul, / timp uscat / ce-a trecut și s-a secat. // N-are timpul, / timpul nare / vise, doruri călătoare / Și nici ochi / ca să pătrundă-n / frumusețe /de secundă, / stă în colțul de iatac / și tot bate / tic și tac / și privește ziua toată / cu privirea lui / netoată / cum sub umbră de copac / tu faci tic / și eu fac tac.// Rămas „numai cu dorul“, sufletul său nu dezarmează, ci își croiește, încet-încet, „rădăcini / pentru timpul ce vine“, dar
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
timpul nare / vise, doruri călătoare / Și nici ochi / ca să pătrundă-n / frumusețe /de secundă, / stă în colțul de iatac / și tot bate / tic și tac / și privește ziua toată / cu privirea lui / netoată / cum sub umbră de copac / tu faci tic / și eu fac tac.// Rămas „numai cu dorul“, sufletul său nu dezarmează, ci își croiește, încet-încet, „rădăcini / pentru timpul ce vine“, dar cum nu a scăpat complet de „praful amintirilor grele“, se metamorfozează instantaneu, decis mai mult ca oricând să
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
a fascinat superba simfonie. Dar m-au atras șueta, anecdota - Nu mi-au cerut nici stil, nici fantezie: Le-au oferit toți cu mărinimie - În scrisul lor găsit-am toată dota. E ca în jocuri de copilărie Care surprind caracteristici, ticuri Și izbutesc cu mare bucurie Din vorbe, din cadențe, din nimicuri, Turnate într-o simplă geometrie, O poezie fără șiretlicuri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Parodia / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 369, Anul II, 04 ianuarie 2012
PARODIA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361677_a_363006]
-
cele mai transitive și metaforice cu putință. Contează așadar ce spune Poetul și nu cum spune. Ca și când ceea ce spune n-ar depinde câtuși de puțin de modul în care spune. De-alungul vremii despărțirea conținutului de formă a constituit dintotdeauna un tic al gândirii comune, rupture dintre idee și stil nefiind decât o consecință sau, mai exact, o variantă a lui.Se mai afirmă că stilul este doar un înveliș, o anvelopă și că ar exista un stil al ideii. Regretabil este
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]
-
prăfuit. M-ai implorat atunci să-ți mai las o ultimă bătaie, un ultim tic-tac ți-am lăsat numai tac-ul pentru o ultimă partidă de biliard nu ai știut cum să le așezi(bilele sau clipele), pentru că îți lipsea tic-ul... am știut că nu vei fi nimic înjumătățit, cu o inimă amputată. clipele se vor împrăștia haotic și atingerea tac-ului va fi imposibilă. asta am vrut: să fii neputincios și să nu știi de ce. Aș mai fi sângerat
TIC-TAC-UL E LA MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351821_a_353150]
-
și duminicile ca pe un respiro revigorant, ca pe o oază binecuvântată de Dumnezeu în care sâmbăta juca rolul de vioara întâi. Anii au trecut dar reflexul Pavlov odată implantat, a prins rădăcini devenind fără voia mea o componentă a ticurilor mele comportamentale. Săptămânile treceau atât de repede, că nici nu-ți dădeai seama. Uneori după orele de program mai urmau și ore suplimenatre impuse de cine știe ce urgență neprevăzută sau vreo informare pentru ministru cu care trebuia și el să se
ĂLA MICU , APRINDE LUMINA! de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350828_a_352157]
-
să își pună întrebările potrivite și să își dea răspunsurile și soluțiile potrivite. Psihoterapeutul împreună cu clientul găsesc semnificația simptomelor și cauza lor. În terapiile umaniste nu este importantă simptomatologia (atac de panică, compulsie, obsesie, fobie, depresie, cefalee psihogena, gastrita, enurezis, tic), ci semnificația și cauza simptomatologiei. O terapie eficientă pe termen lung, după mine, nu urmărește că persoana să nu mai aibă simptome, ci să fie eliminate cauzele care dau simptomele. Dacă nu se lucrează pe cauza, ci doar pe simptome
O SOLUTIE LA STRESUL OMULUI MODERN. DIALOG CU CRISTIANA ALEXANDRA LEVITCHI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350807_a_352136]
-
schimbător de sine în păreri. Eu, pur și simplu, mi le revizuiesc. Altfel aș plonja în senilitate. În scleroza vârstei a paișpea. M-aș repeta la infinit. Căzând în păcatul de a gândi, îmi aleg cuvintele. Mă bâlbâi. Nu am ticuri verbale. Nu am formule prestabilite. Am grijă să mă feresc de clișee. Totuși, uneori pic și eu în capcana câte unui clișeu. O clipă de neatenție și... Roni CĂCIULARU: Să recunoaștem că ne place mai mult ceea ce facem fiecare din
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]