725 matches
-
ruse ar fi permis să se țină piept bulgarilor, pentru a apăra astfel calea de aprovizionare pe Dunăre, au produs în România o stupoare și indignare profunde. Acest abandon a fost considerat ca una dintre cauzele principale ale foametei, sursa tifosului. În cursul lunii decembrie, generalul Berthelot n-a încetat să facă presiuni asupra Comandamentului rus, cerându-i o atitudine ofensivă sau cel puțin o defensivă viguroasă, care ar fi îndepărtat pe germani de frontiera Moldovei [...]. În acest context de foamete
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
decembrie, generalul Berthelot n-a încetat să facă presiuni asupra Comandamentului rus, cerându-i o atitudine ofensivă sau cel puțin o defensivă viguroasă, care ar fi îndepărtat pe germani de frontiera Moldovei [...]. În acest context de foamete și epidemie de tifos, apare o nouă amenințare. La mijlocul lui ianuarie 1917, generalul Sakarov a făcut un demers la Rege, pentru a obține acordul ca toate unitățile române și cele în curs de reorganizare să treacă Prutul și să se reconstituie în parte în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
21 august 1919, ceferiștii abordau chestiunea serviciilor medicale care lăsau de dorit, a famililor aflate în nevoie și a pensiilor mici. Mesajul indică reale valențe protectoare: „Văduvele și orfanii rămași de pe urma tov. ceferiști morți din accidente, în război și din cauza tifosului exantematic, se găsesc într-o stare de plâns, cu toate plângerile făcute de acești nenorociți. Noi, am intervenit la dl. Scutariu (reprezentantul conducerii - n. ns., S.P.), care ne-a promis că îi va ajuta, și va grăbi trimiterea pensiilor lor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Primară Nr. 1 de Băieți s-a instalat Secția de chirurgie, condusă de dr. N. Naumescu, medic-colonel în rezervă. În cazarma de peste calea ferată, a funcționat un spital pentru contagioși, condus de dr. N. Bălteanu. Un spital pentru bolnavii de tifos exantematic era în barăcile din pădurea Dobrina. Din 1917, în aceste spitale au lucrat și câțiva medici francezi. Dintre medicii care au îngrijit atunci, cu prețul vieții lor, răniții, amintim pe dr. Mihail Kernbach și dr. Eugen Rezmeriță, ajuns apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aparatele și instrumentele de preț, o parte din rufărie, pansamente etc. și personalul cel tânăr mobilizat, precum și pe cercetașii atașați la spital, care își făceau datoria cu un entuziasm tineresc. După multă vreme aflarăm trista știre a morții lui de tifos exantematic, care a făcut atâtea victime în Mol dova printre medicii noștri de frunte, ca Botescu. Tot pradă acestui flagel în Moldova a fost și chirurgul francez Dufrêche; el condusese la noi al doilea serviciu la etajul de sus. Era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le dete despre o pace separată cu Rusia. Trebui în urmă să le citesc comunicatele germane ca să le potolesc.] (Ediția a II-a, 1996, p. 78.) De la spital mi aduse o scrisoare jalnică de la Lili Fălcoianu: 35 de cazuri de tifos exantematic. Mor bolnavii pe capete. Abia înviorasem pe maici, și sosi altă echipă de spital care amplifică încă succesele germanilor, dând mai multe amănunte: Rusia primea Moldova, ungurii Oltenia, bulgarii întreaga Dobroge, noi, Bucovina. Regele fusese chiar „să vază cum
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Lia își făcea, mai ales la început, numai sânge rău din așa-zisele victorii fulgeră toare anunțate regulat, cu păcile separate ca corolar. Mai cerusem colonelului ajutoare medicale pentru populația bântuită de friguri tifoide, credeam noi, dar în realitate [de] tifos exantematic. A promis cu aceeași sancțiune ca de obicei. la cernica Pe la mijlocul lui mai, vremea fiind frumoasă, am pornit, însoțite de trei maici și o țigancă cu un coș, la mănăstirea Cernica. Drumul prin pădure era de șase kilometri, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încartiruit la d-na Anica Filipescu când, la înmormântarea ei, se puse în capul convoiului și amărî astfel pe întreaga familie și prietenii, deja prea încercați de a o pierde în momente atât de tragice.](Ibidem, pp. 172-173.) părintele moșoaia. tifosul exantematic Tot în acea zi sosi părintele Moșoaia de la Biserica Popa Chițu. A cerut să mă vadă și mi-a vorbit cu emfază de întoarcerea triumfală a lui Ionel, deoarece germanii sunt bătuți. Am fost cam rece cu el, instinctiv
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că de mai ține războiul vor întoarce puștile contra „die grossen Herrn“. [Influența Rusiei era apropiată.](Ibidem, p. 197. Ne citea chiar scrisorile. Familiile acasă o duceau greu. Alt soldat pomeranian ne povesti cum toți copiii lui erau bolnavi de tifos și nevasta deznădăjduită, singură de trei ani. „De ce nu ceri un concediu? îl întrebai. Ai dreptul.“ „Da, am, dar nu mi-l dau. Aș vrea să mă fotografieze cineva așa, cum umblu după două doamne care nici nu ar avea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dus prea departe, noi nu eram decât în preajma păcii de la București. Deodată cu broșura înălțătoare pentru neam, în care guvernul Brătianu demisionat explica cauzele intrării noastre în război și răspundea acuzărilor partidului lui Marghiloman, Costache mai primi una cu tratamentul tifosului exantematic prin apă fiziologică clorată. A dus-o îndată doctorilor Grozovici și Zamfirescu ca să o aplice bolnavilor din spitalele Eforiei, care aveau sute de cazuri. doamnele primitoare ale germanilor Altă misivă clandestină, pornită însă din oraș într-un plic mare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost cel care a descoperit fenomenul de lizogenizare la bacterii, fenomen important în genetica generală, bacteriologie și în clinica bolilor contagioase. Profesorul M. Ciucă a adus contribuții valoroase și în cunoașterea altor boli contagioase: în epidemiologia difteriei maligne, în scarlatină, tifos exantematic, variolă și febrele tifo-paratifice. Înființarea și dezvoltarea bazei clinice de boli contagioase se identifică cu activitatea sa, călăuzită de concepția în conformitate cu care învățământul igienei nu poate fi despărțit de condițiile practice ale terenului. Înființarea circumscripției-model (Tomești) pentru studiul morbidității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
liceului din Galați), Cornelson a ocupat catedra de igienă din Iași între 1946 și 1960, la o vârstă la care capacitatea creatoare este maximă, într-o epocă semnificativă ca durată (14 ani) și ca etapă istorică a patologiei: epidemia de tifos exantematic, alte epidemii și endemii aflate în plină expansiune, în condițiile precare ale anilor de după război. Dispărut prematur, la mai puțin de șaizeci de ani, în 1960, Dumitru Cornelson a rămas o figură centrală a școlii ieșene de igienă, școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acțiunilor întreprinse în Moldova între 1946 și 1960. Ca director al Institutului de Igienă și ca șef de sector al Filialei Academiei, prof. Cornelson a adus contribuții de mare importanță în multe boli care ocupau tabloul morbidității; cum au fost tifosul exantematic, leptospirozele, tularemia, febra tifoidă, diferitele forme de tuberculoză, rujeola; a desfășurat, de asemenea, o activitate prodigioasă în trasarea principiilor de alimentare cu apă în Moldova, în sistematizarea localităților, în organizarea acțiunilor de profilaxie la nivel de dispensare și policlinici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
elev al marelui histolog Nageotte, apoi împreună cu Marinescu, la Lyon, ca elev al lui J. Policard, unde rămâne între 1925 și 1930. Studiile sale au avut un mare ecou în știința timpului: modificarea tiroidei la alienați, citologia lichidului cefalorahidian în tifosul exantematic și, cu deosebire, modificările medulare în poliomielită au fost lucrări care l-au consacrat. Ca și alți cantacuziniști, cultiva calitatea, având oroare de inflația de lucrări care creează valută științifică falsă. De aceea, cu relativ puținele lui publicații, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a îmbolnăvit și el. Dar cum nu avea decât 33 de ani, totul, în cazul său, i s-a părut doar o încercare. Și-a dus boala pe picioare, umblând pe la căpătâiul bolnavilor, iar după cam 40 de zile febra tifosului i-a cedat iar doctorul care refuzase să se retragă dintre pacienții săi pentru o necesară convalescență, și-a intrat în obișnuitul zilelor de trudă... Amintirea celor care l-au asistat sau cunoscut la muncă în acele zile relevă trăsături
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
substanța poetică a volumului « Pârgă », pregătindu-l pe autor pentru marele sale realizări viitoare »... 4 Revenit în capitală nu are timp să se ocupe de familie și este trimis să participe la o mare campanie de stingere a epidemiei de tifos exantematic. Undeva în județul Dâmbovița. După îndeplinirea misiunii, la începutul toamnei anului 1919, când nu peste multă vreme avea să-i vină și al cincilea copil, revine în București, să se stabilească definitiv. Ion Voiculescu, fiul scriitorului V. Voiculescu, într-
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Spitalului de răniți, transformat pe urmă în spital de contagioși din Bârlad. Dintr-un memoriu adresat de dr. Vasile Voiculescu Ministerului Apărării naționale, la 30 octombrie 1940, în vederea asimilării cu gradul de colonel: „În timpul anului 1917 m-am îmbolnăvit de tifos exantematic , de febră tifoidă și de icter, îngrijind bolnavii de aceste boli. Pentru acest fapt am fost decorat cu „Steaua României cu spade”: pentru că „fiind bolnav”, a refuzat concediul spre a îngriji pe bolnavi”, cum scrie chiar pe brevet. În
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
respectării cu sfințenie a jurământului lui Hipocrate și a largului său umanism: „Avem conștiința datoriei, animat de dorința de a sluji dezinteresat celor mulți și umili, oamenilor nevoiași” (Ion N. Oprea). Cu aceeași dăruire a contribuit la stingerea focarelor de tifos exantematic, a îngrijit răniții pe front sau în spitalele din localitățile unde a fost mobilizat, punânduși în pericol propria sănătate. Puterea de jertfă i-a fost răsplătită cu Ordinul „Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară”, urmată de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
umeziți. Cu Îndeletniciri băbești În aceste câteva luni și până În pri măvară, petrecute cu oblojitul rănilor războiului și ale retragerii, cu despăducherea, spălatul cu pucioasă și Întremarea oamenilor plini de păduchi, de râie sau anemiați de frigurile recurente și de tifosul exantematic, participarea mea la război aș putea spune că se Încheia fără sacrificii și fără glorie, la fel cu a lui Grigore N. Filipescu, fiul unic al ma relui patriot mort În toiul dezastrului țării - acuma șef al gunoierilor din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la tine țuica! și i-a răspuns Turcu Ion ostășește, În felul lui Cambronne la Waterloo: — Du-te-n aia mă-tii cu țuica ta cu tot! Îngrijise apoi În spital și se molipsise de la un ofițer bol nav de tifos exantematic, de care fugeau toți sanitarii, dar s-a făcut bine ofițerul, cât și fratele lui de suferinți, Turcu Ion. Până la această Întâlnire a mea cu brancardierul Turcu Ion - punct crucial În formațiunea și orientarea mea sufletească de după război -, avusesem
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la suflet ca Îngerii cei neștiutori de carte; credincios și Închi nat trebilor sale mărunte, dar cu ecouri și semnificații Îndepărtate; culegând răniții sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe rătăcite, de care nu se temea, fiindcă nu-și buzu nărea răniții; și fără a se dosi de Moartea cu surâsul contagios, fiindcă nu avea timp să se gândească
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mulți alți copii din generația mea, copii ai regimului de teroare roșie instaurat de către Rusia bolșevică în blânda noastră Basarabie încă acum 59 de ani, la 28 iunie 1940; copii ai războiului fascisto comunist din anii 1941-1945; copii ai tifosului exantematic din 1946-1947; copii ai deportărilor și ai colectivizării din anii 1940, 1941 și 1949; copii dezmoșteniți din anul 1949... Ascultai pe-o clipă versurile iubitului poet din aceeași generație schingiuită a anilor 1930—1940, Grigore VIERU: A fost război
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
am scris eu cu gândul la dumneata, mama lui Ilie... Cunosc foarte bine ce înseamnă durerea de mamă, dorul după copil. Am crescut de mic și eu fără tată, a murit în Germania, în 1945, la sfârșitul războiului. Am îndurat tifosul, foametea, curățirea podurilor (postavca), deportările, secerea colhozurilor ș.a., dar am răzbit prin viață. Greu de tot ,maică, dar n-am căzut cu duhul. Vă urez, măicuță, mulți ani, sănătate și puteri. Să vă dea Dumnezeu tărie și nădejde să vă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mai exact a vacilor pentru lapte. Avea abonați la lapte, de aceea străbătea toată zona pe jos, cu bidoanele de lapte în spate, de multe ori flămândă. Astfel în toamna anului următor, mama s-a îmbolnăvit de o boală nemiloasă, tifos exantematic. În perioada în care a fost internată la spital, presimțind că i se apropie sfârșitul, i-a cerut surorii mele, HenrietteSieglinde, ca după moartea ei să nu mă abandoneze. La numai un an și jumătate am rămas orfan. Sora
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și servicii sanitare ale celor 5 orașelor; personalul medical în orașul Dorohoi era foarte redus, cuprindea: 1 medic, 3 agenți sanitari, 6 moașe, 3 infirmieri, în condițiile în care, problemele grave de sănătate a populației erau generate de epidemii de tifos exantematic, scarlatină, variolă, febră tifoidă 25. În anul 1920 Serviciul sanitar veterinar al județului Dorohoi funcționa cu 2 medici, 2 agenți veterinari 26, iar serviciul sanitar veterinar al orașului Dorohoi funcționa cu un medic veterinar (P.Gheorghiu) și un agent
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]