1,264 matches
-
deveneau tot mai grele, ca niște bucăți de piatră. Pleoapele inerte. Iar buzele parcă se transformaseră În două suluri de pâslă zgrunțuroasă, care atunci când se mișcau scoteau un foșnet tare neplăcut. - În trup, sufletele sfârâie ca niște clătite-ntr-o tigaie, adăugă pe un ton ce se voia voios vizitatorul. O mână nevăzută le aruncă În aer și le Întoarce când pe față, când pe dos, ca să se rumenească bine. Urli, țipi ca apucatul și Încerci să scapi de chin, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bine. Dacă Încerca să argumenteze la cel mai scăzut nivel, Carla respingea toate Încercările lui de a se apăra, iar supărarea se declanșa, din te miri ce. De aceea i’o reteză scurt. „Tu Înțelegi...? Mie foame...Te rog, trimete tigaia la datorie, Între timp eu, Încep să pregătesc mujdeiul de usturoi... „Bine, bine... nesuferitule. Ai mare noroc, după cum ști-i foarte bine, eu te iubesc...!” Peștele Însă, holbă ochii la Carla dându-i de Înțeles, În mod sigur, nu se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
un pește idiot n’am mai pomenit...!” Tony Pavone acționă energic apucându-l de urechi și aplicându-i câteva lovituri de ciocan În partea capului, il predă fetei care imediat Îl tăie În bucăți simetrice, după care Îl puse În tigaie la prăjit. Intradevăr infometat, Tony Pavone Înghiți odată În sec, monologând. „Sunt lihnit de foame...Abea aștept...” Ca o bună gospodină ce era, Carla scoase dela prăjit prima serie pe care le așeză ornamental pe un special platou, oferindu-l
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se Învârteștea invers.” Facu un efort de voință să n’o strângă de gât or să strige În gura mare toată dejnădejdea sa...! Nando interveni: „Doamnă, n’ați Înțeles: Afurisitul de pește a fost viu, Încă se mai mișca În tigaie...” „Da, da... bine ziceți! Carevasăzică, a fost proaspăt...? Destul de curios... Dacă ar fi fost stricat... Dar așa...? De când lucrez În acest laborator, n’am mai auzit un caz asemănător. Dacă-i adevărat...” „Ce propuneți...?” o Întrerupse Nando exasperat. „Efectiv, nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-se ca să strige „Sieg Heil“. Lui Sammler niciodată nu-i plăcuse distracția asta. Ducea, curând, la amintirile lui Bruch de la Buchenwald. Toate acele chestii groaznice, comice, lipsite de vreo Însemnătate și de sens. Cum brusc, În 1937, s-au oferit tigăi de vânzare prizonierilor. Sute de mii, noi, de la fabrică. De ce? Bruch cumpărase cât de multe tigăi putuse. Pentru ce? Prizonierii Încercau să-și vândă unii altora tigăi. Apoi un om căzuse În tranșeul latrinei. Nimănui nu i se dăduse voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
amintirile lui Bruch de la Buchenwald. Toate acele chestii groaznice, comice, lipsite de vreo Însemnătate și de sens. Cum brusc, În 1937, s-au oferit tigăi de vânzare prizonierilor. Sute de mii, noi, de la fabrică. De ce? Bruch cumpărase cât de multe tigăi putuse. Pentru ce? Prizonierii Încercau să-și vândă unii altora tigăi. Apoi un om căzuse În tranșeul latrinei. Nimănui nu i se dăduse voie să-l ajute și el se Înecase acolo În timp ce ceilalți prizonieri stăteau pe vine neputincioși pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de vreo Însemnătate și de sens. Cum brusc, În 1937, s-au oferit tigăi de vânzare prizonierilor. Sute de mii, noi, de la fabrică. De ce? Bruch cumpărase cât de multe tigăi putuse. Pentru ce? Prizonierii Încercau să-și vândă unii altora tigăi. Apoi un om căzuse În tranșeul latrinei. Nimănui nu i se dăduse voie să-l ajute și el se Înecase acolo În timp ce ceilalți prizonieri stăteau pe vine neputincioși pe scânduri. Da, sufocat În fecale! — Bine, Walter, bine! spunea Sammler sever
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
finalul: — Ești o ticăloasă! La etajul al doilea, am găsit-o pe doamna Taylor stând la baza scărilor care urcau la mansardă. S-a întors când m-a văzut și m-a fixat cu privirea ei formidabilă de ou în tigaie. Zău, a zis ea, chiar nu e cazul să vii. Nu avea nici un rost să mă cert cu ea; pur și simplu am început să urc scara. Era mai periculoasă decât mi-am închipuit. Scara era foarte abruptă și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să mă spăl cu săpunul lor mare de casă, pe față, pe mâini și după urechi și-apoi cum trântea mămăliga pe fundul rotund ce trona peste masă, cum scotea brânza cea grasă de la burduf și cum se prăjeau în tigaie ouă și câțiva cartofi. Parcă și acum îmi mirosea a festin. Ceva îl speriase pe Badea Vasile și neliniștea lui se răspândise la toți cei din jur. Mă supăra fiindcă povestea se lega cumva și de mine. Tăceam privind la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
făcu cruce și rămase gânditoare, sprijinindu-și bărbia în palma dreaptă. După aceea păru că o frământă o grabă mare. Lasă tu asta, Onule, și du-te fuga de întărește focul din căsuță. Vin și eu numaidecât, să pun o tigaie cu niște carne afumată, ca să gătim ceva în pripă pentru prietinii aceștia ai noștri. Am adus de devale niște pâne albă. Abia mâni vom putea coace de-a noastră. Am mai adus și de altele. Vezi de scoate cu rânduială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
privirea. —O, doamne, n-ai prins nimic din asta. Îl cheamă Bradley, credeam că e marea iubire, dar n-o să crezi ce mi-a făcut acest bărbat. Ornesto avea un ghinion crunt în dragoste. Întotdeauna îl înșelau sau îi furau tigăile scumpe cu fund dublu sau se întorceau la nevastă. Ce se mai întâmplase acum? M-a bătut. —Serios? — Nu vezi că am ochiul vânăt? Mi l-a arătat cu mândrie. Tot ce-am putut să văd era o urmă ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
altă parte, Ornesto mergea întruna la mediumuri, care îi tot spuneau că bărbatul visurilor lui trebuie să apară. Nu-i spuneau niciodată că bărbatul visurilor lui e deja însurat sau că are obiceiul să-l lovească sau să-i fure tigăile bune. Poate cineva de la serviciu să știe...? Dar Teenie n-o să știe - știam instinctiv că ar adera la grupul cu „e o porcărie“. Iar Brooke ar fi oripilată - oamenii ca ea, din clasa albă privilegiată, nu cred în nimic. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
era adevărat! Spusesem odată că îmi place la nebunie terciul, și Aidan întrebase: Terciul e totuna cu păsatul? — Cred că da, zisesem, și în dimineața următoare îl găsisem în picioare lângă plita noastră prea puțin folosită, amestecând ceva într-o tigaie. —Terci, zisese. Sau păsat, dacă preferi. Pentru că nu poți să mănânci când iei prânzul cu acele doamne fioroase de la rubrica de beauty ca nu cumva să-și strice părerea despre tine. Așa că mănâncă acum. Am dreptate, nu-i așa? Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
îngrijire intensivă, n-apucau să se vadă îndeajuns, zice el. Ornesto a avut un prieten minunat, un australian pe nume Pat. Părea că relația merge foarte bine, mai ales că Pat nu dădea în Ornesto și nici nu-i fura tigăile, dar apoi a venit factura telefonică. Și era de peste o mie de dolari și s-a dovedit că Pat sunase zilnic la fostul lui prieten în Coober Pedy. Ornesto a fost devastat - din nou - dar și-a găsit alinarea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nefastă. S-a dezlănțuit o furtună cu tunete și fulgere, au izbucnit incendii, iar soldații au jefuit casele și au ucis... Se spune chiar că le-au siluit pe vestale! - întoarse sturzii cu atâta mânie, încât vreo doi săriră din tigaie și aterizară în cratița lui Listarius. Ați prefera să fie tot Nero? izbucni paharnicul. A risipit munți de sesterți în timpul domniei lui. Severus a spus: „Din câte am aflat, cu banii pe care i-a risipit, Nero i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Îi mituise până nu le mai rămăsese nimic să-i dea. Cam pe atunci, foamea devenise atât de chinuitoare că părea un animal uriaș care-i dădea târcoale. În mintea ei, vinetele creșteau enorme, mov și tari, iar apoi, în tigaie, se înmuiau și aproape se topeau. Bamele erau asezonate cu tamarin și coriandru. Puiul se fierbea cu trifoi și nucșoară. Se gândea la tocat, fiert în clocot, prăjit, feliat, amestecat și ras. — Ce naiba face? zbiera domnul Chawla, privindu-și soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
flori de condurul-doamnei în tulpina palidă de bambus scobit, ciuperci cu lamele galbene sau roșii, cu puncte pe ele, sau dungate. Sampath era cuprins de poftă așteptându-și mesele. Norii de arome împinși înainte și capacele zăngănind ale ceaunelor și tigăilor anunțau măreția mesei ce avea să vină, speriind păsările din copacii din jurul său. Kulfi își servea fiul cu o privire nerăbdătoare, privindu-i chipul ca pe un barometru. Cu buzele îndreptate a binecuvântare către cer, sau, alteori, privind în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
se oprise în mijlocul unui câmp să-și revină. La fel de nemișcat ca plantele din jurul lui, absorbind liniștea și verdeața. Oh, dar cu maimuțele era altfel, își zise fără voia lui, privindu-le cum treceau prin bucătăria mamei sale, răsturnând oale și tigăi, dând găleți de-a rostogolul prin livadă, în timp ce zăngănitul discordant de metal umplea aerul. Erau așa de frumoase, așa pline de forță grațioasă. Cu cozile ținute sus deasupra capetelor, dărâmau cutia cu lapte ca laptele să se scurgă în iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
nu parcurseră decât câțiva metri și șoferul frână brusc. Acolo, blocând aleea, împrăștiată pe peste tot, zăcea o colecție uriașă și diversificată de pachete bine legate, paturi de campanie strânse, scaune și mese stricate, oale uzate și o mulțime de tigăi, câteva cuverturi murdare și perne vechi cu umplutura ieșind din ele... Chiar și un pat cu arcuri, vechi și ruginit, și două capre slăbănoage se distingeau în lumina de dinaintea zorilor! Și, mai mult decât atât, se auzeau bufnituri groaznice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
a vrut să mă viziteze el pe mine. Dormitul e o treabă riscantă pe pământul lui Bigfoot. Obișnuiam să-mi pun un sistem de alarmă în jurul taberei - niște sârme întinse peste tot, care făceau să sune clopoței și să zdrăngăne tigăi. într-o noapte m-am trezit și el era acolo. Stătea așa și se uita în jos, spre mine. Trecuse de toate alarmele, nevăzut, neauzit, ca să mă privească mai bine. Atunci am încetat să mai cred că era femeie. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și Elfrida tocmai făceau o încercare curajoasă de a porni o conversație lejeră când speranțele le-au fost spulberate de o larmă teribilă, de un duduit puternic ce se auzea prin peretele sufrageriei. Era ca și când o armată întreagă de oale, tigăi și alte obiecte goale pe dinăuntru ar fi fost azvârlite pe podea, toate în același timp. Zarva oribilă a fost urmată de sunetul unei voci subțirele, care se lansase într-o incantație - poate chiar un cântec -, în acompaniamentul insistent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
devin curvă și așa o să-mi câștig existența. Da, de ce nu, de ce nu? De ce nu? era fraza momentului, se gândi Vultur-în-Zbor. Media, care trăgea cu urechea, auzi discuția și se simți încântată. în bucătăria Casei Fiului Răsare, printre oalele și tigăile părăsite, bărbatul numit Piatră, singurul oaspete al nopții, cel care nu putea fi alungat, mânca. Virgil Jones l-a văzut și a plănuit evadarea. Vultur-în-Zbor a părăsit casa pe ușa laterală și s-a târât pe Drumul Pietruit, prăpădit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a scuturat capul, cu ochii ei albaștri mari și sinceri; Janey era la fel de inocentă ca Mae West, dar n-ai zice asta doar uitându-te la ea. —Ei bine, hmm... deschide ușa mașinii. Sigur. Pentru asta ai onoarea să speli tigăile. Dar tu m-ai pus să-ți zic, am protestat. Nu e corect... Îmi pieri vocea. Janey se juca cu unul dintre multele lanțuri de la gât și-mi aruncă o privire atotștiutoare. Ia stai puțin, am spus. Dacă ai cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
zic, am protestat. Nu e corect... Îmi pieri vocea. Janey se juca cu unul dintre multele lanțuri de la gât și-mi aruncă o privire atotștiutoare. Ia stai puțin, am spus. Dacă ai cumpărat mâncarea de la M&S nu e nici o tigaie, nu? Pe buze îi apăru un zâmbet. — Te-am prins! zise ea. Nu i-am spus lui Janey despre invitația lui Sebastian Shaw. Și nu pentru a nu-i răni sentimentele; Janey nu era genul de lesbiană care să considere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mult. Numai că tu ești prea pipernicit și jigărit...Dar nu e nimic, te mănânc și așa...Totul e să fii gustos.( Bate din palme și vin slugile) Luați-l pe ăsta de aicea și faceți-mi-l fript la tigaie, cu piper negru deasupra și cu sos de unt dedesubt. Slugile: Am înțeles! Cotoșman: Stați, e o greșeală la mijloc! O mare greșeală. Eu sunt sol împăratesc! Uriașul: Pentru mine nu ești sol, ești sos... Cotoșman: Păi ți-am adus
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]