1,204 matches
-
goale izvora din lăuntrul sălașelor, alcătuind un adevărat alai. Nu răspundeau la nici o întrebare încît pînă la urmă am avut impresia că nu ne înțeleg limba. Sub acoperișele din paie și puzderii, colibele nu aveau decît o singură încăpere; din tinda fără tavan te aburcai direct în pod. Uneori și aceasta lipsea. Școala se deosebea prin acoperișul ei de tablă ruginită, cîrpit cu carton gudronat. Am intrat într-o colibă. Pe laița cu cîrpe colorate, așezată pe pari înfipți în pămînt
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
căzătura de Gogoașă sărutând locurile pe care tocmai călcaseră papucii ei. Eu trec din când În când pe la Dagdelinis să mai sporovăim. Gogoașă pretinde și el că e mare prieten cu Diogenis. Într-o duminică eram tustrei la el În tindă. Face hodorogul ce face și-l trimite pe grec În pivniță să scoată niște vin. Din curte venea miros de iasomie, miere și scorțișoară, semn că prin preajmă trecuse ori se afla cea mai frumoasă zămislire a firii - Marianti. Moșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ești. Noapte bună, mamă Tu nu mai spui povești. Să știi, măicuță dragă, Acolo unde ești, Că‐ i iarbă în ogradă 260 Tu nu o mai plivești. Să știi că în oglindă Mereu noi te zărim și pașii tăi prin tindă Prin vis îi auzim. Mi‐ e dor, măicuță, dimineață La masă să ne chemi, Să ne mai dai povață La muncă să ne‐ndemni. Cărarea care duce spre izvor De tine n‐ a mai fost umblată, Dar parcă te zărim
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
împlîntat-o în pîntece. 22. Chiar și mînerul a intrat după fier, și grăsimea s-a strîns în jurul fierului, căci n-a putut scoate sabia din pîntece, ci a lăsat-o în trup așa cum o înfipsese. 23. Ehud a ieșit prin tindă, a închis ușile de la odaia de sus după el, și a tras zăvorul. 24. După ce a ieșit el, au venit slujitorii împăratului și s-au uitat; și iată că ușile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești, ce iaste pe Ulița Mari, în prejma zidului Tri Sfetitelor, și zic că tot acolo au apucat gârliciul și gura pivniții... Și au apucat denaintea gârliciului și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul în care, la 1 octombrie, a fost ucis, în Beilic, Grigorie Alexandru Ghica voievod - avem dovada limpede privind gâlceava pe seama ulicioarei dintre cele două biserici: Vodă a primit “jalobă” de la cei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
decorațiuni geometrice sau vegetale de tip baroc, pun în lumină totuși intenția vădită de fast ce s-a acordat locașului de cult din cadrul unei viitoare reședințe domnești”179. Ca și la Galata sau la Trei Ierarhi, planul bisericii comportă o tindă de formă dreptunghiulară, înaltă și luminată de două ferestre mari cu menouri, plasate în peretele apusean, are două bolți sferice așezate pe pandantivi, fixați pe arcuri de piatră în formă de brâu împletit și sprijinit pe console frumos profilate; pridvorul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
trapezăria de la Dragomirna și de cea de la Sfinții Trei Ierarhi, și constituie elementul cel mai de valoare din toată ctitoria lui Duca Vodă”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 243 footnote>. Cuprinde aripa dreaptă a palatului, și comunică cu tinda ce răspunde în pridvorul cel mare printr-o ușă încadrată în chenar de piatră, sculptat cu profile întretăiate de un admirabil efect decorativ. Sala cuprinde șase bolți ogive compuse fiecare din câte patru triunghiuri în cărămidă, de suprafață curbă; o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
o rozetă având ornamente geometrice sau vegetale al căror desen nu se repetă o singură dată; tot cu rozete de acest fel sunt timbrate nervurile ce se sprijină pe pereții sălii”<footnote Ibidem footnote>. Interiorul sălii gotice În partea opusă tindei în raport cu trapezăria se află un șir de încăperi. În dreapta tindei și comunicând cu aceasta printr-o ușă arcuită se găsește o săliță în lungul clădirii în spatele căreia descoperim o încăpere mare, boltită cilindric, lipsită de lumină, în care se deschide
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu se repetă o singură dată; tot cu rozete de acest fel sunt timbrate nervurile ce se sprijină pe pereții sălii”<footnote Ibidem footnote>. Interiorul sălii gotice În partea opusă tindei în raport cu trapezăria se află un șir de încăperi. În dreapta tindei și comunicând cu aceasta printr-o ușă arcuită se găsește o săliță în lungul clădirii în spatele căreia descoperim o încăpere mare, boltită cilindric, lipsită de lumină, în care se deschide scara interioară ce duce în pivniță; alte două încăperi mari
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu aceasta printr-o ușă arcuită se găsește o săliță în lungul clădirii în spatele căreia descoperim o încăpere mare, boltită cilindric, lipsită de lumină, în care se deschide scara interioară ce duce în pivniță; alte două încăperi mari, despărțite prin tindă care dau în pridvorul mic, ocupă restul aripii stângi; trebuie remarcat la încăperea din stânga acestei de a doua tinde, că cilindrul bolții este pătruns la mijlocul lungimii sale de un cilindru mai mic, formând astfel o lunetă cilindrică. Toate bolțile palatului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
boltită cilindric, lipsită de lumină, în care se deschide scara interioară ce duce în pivniță; alte două încăperi mari, despărțite prin tindă care dau în pridvorul mic, ocupă restul aripii stângi; trebuie remarcat la încăperea din stânga acestei de a doua tinde, că cilindrul bolții este pătruns la mijlocul lungimii sale de un cilindru mai mic, formând astfel o lunetă cilindrică. Toate bolțile palatului egumeniei sunt interesante atât cele pentru locuit, cât și cele de la pivnițele în două etaje. Ușile de intrare în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și mai bine de ani, am băgat buți în pivnița sfințiilor sali cari să află pe Ulița Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, și am pomenit gîrliciul și gura pivniții tot unde se află și acmu...și am apucat și o tindă ca de 2 stînjăni”. Vezi, fiule, cum se pârăsc vecinii unii pe alții? Ba că unul i-a împresurat locul, ori o dugheană sau o pivniță celuilalt, ba că a cumpărat o casă sau o dugheană, dar „după pravilă” nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
surprindă câte o imagine pierdută în lumea umbrelor ei. Zilele i se păreau bătrânei prea lungi și eu așteptam să se facă seara ca să merg cu mama pe la ea să-i ducem de mâncare.Mereu ne aștepta.Intram într-o tindă întunecoasă cu o singură scară la marginea podului și scara aceea mă atrăgea de fiecare dată ca un magnet. Eu deja „locuiam” în două poduri: al casei noastre și al casei bunicilor, dar tare aș fi vrut să colind măcar
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
între Eva și casă, dar o dată sau de două ori femeia se văzu nevoită să se ghemuiască și să țopăie de pe un mormânt pe altul, timp în care putea fi văzută în toată splendoarea dinspre casa parohială. Când ajunse în tinda bisericii, gâfâia, iar senzația de indecență îi crescuse înzecit. Dacă perspectiva de a se prezenta goală la ușa casei parohiale o ofensa din considerente de bună-cuviință socială, ideea de a intra dezbrăcată la piele într-o biserică era un sacrilegiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de indecență îi crescuse înzecit. Dacă perspectiva de a se prezenta goală la ușa casei parohiale o ofensa din considerente de bună-cuviință socială, ideea de a intra dezbrăcată la piele într-o biserică era un sacrilegiu evident. Așa că rămase în tinda bisericii și încercă din răsputeri să-și adune curajul ca să intre. în sacristie trebuia să fie și niște stihare pentru cei din cor, iar dacă se îmbrăca într-un stihar, putea să o ia pe cărarea ce urca spre casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
au avut tatăl și chiar fratele meu, Alecu, dar în seara asta mă simt bântuit de toate duhurile dintr-odată. O purtă prin toate odăile, vorbindu-i cu însuflețire despre deschiderea ferestrelor, mereu spre cele trei părți ale lumii, despre tinzile dispuse întotdeauna în cruce, despre policandrele cu treizeci de lumânări simbolizând nu doar lumina virtuților creștine, dar și puterea înzecită a Trinității, despre biserica zidită în capul casei, la un colț, după obiceiul boierilor pământeni... ― Nicolae, îmi îngădui o întrebare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și la buză Într-o ceapă și cum. Și cum. Și cum. Și cum nu-mi plăceau toamnele - dar deloc-deloc nu-mi plăceau toamnele. Deloc-deloc. În schimb, Îmi plăcea fata popii, Valentina, cea mare, fiindcă picta frumos, a zugrăvit În tinda bisericii, pe păreți, cu culori, ostașul-român-la-baionetă; sau (și) ostașul-român-la-Dalnic, unde erau numai cruci de cască. Eu Îi țineam culorile și nu-ndrăzneam să mă uit, În deal, la Valea Popii, fiindcă dacă m-aș fi uitat, mai Întâi și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
era responsabilitatea lor să ia măsuri în privința acestei tulburări a sanctității și păcii din Shahkot. 15 Era cam șase dimineața și deja vânzătorul de ziare din Shahkot distribuia povestea prin tot orașul. Ajungea cu o bufnitură pe verande și în tinde, se izbea de uși și trecea prin ferestre. În scurt timp, vânzătorul de ziare pedală pe lângă casa inspectoratului sanitar șef, care stătea așezat pe un scaun de nuiele pe verandă, anticipând bucuros sosirea ziarului, iar cana de ceai pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
că datoria ta e să tragi în oricine se apropie de baracă. Mama mă-sii! Dacă descopăr cine-a fost, îți jur că-l jupoi de viu! Aruncă o ultimă privire spre cadavru, ieși afară și se opri în umbra tindei, de unde își plimbă privirea pe chipurile celor prezenți. Erau toți. — Ascultați-mă bine! zise. Trebuie să rezolvăm problema asta între noi, dacă nu vrem să ni se trimită o serie de ofițeri care să ne complice viața și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să-și poată ascunde mulțumirea și se îndreptă spre ușă. — Mulțumesc, domnule locotenent! Noapte bună, doamnă... Și mulțumesc pentru prăjituri. Ieși trăgând ușa după el, dar locotenentul Razman îl urmă după câteva clipe și se duse să se așeze în tindă, să privească noaptea și deșertul ce se întindea în fața lui, pierzându-se în întuneric. Souad veni lângă el și rămaseră așa, în tăcere, o bună bucată de vreme, bucurându-se de aerul curat și răcoros după o zi întreagă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
v-ați ascuns? O umbră întunecată răsări din întunericul bucătăriei. Era un targuí înalt, foarte slab, cu un litham de culoare închisă care-i acoperea fața, o pușcă într-o mână și o spadă lungă în cealaltă. Se opri în tindă. — Sunt morți, spuse. îl privi cu neîncredere. — Morți? repetă prostește. Toți? — Toți. — Cine i-a omorât? — Eu. Se apropie, fără să dea crezare celor auzite. — Tu? întrebă, clătinând din cap ca și cum ar fi respins ideea. Vrei să-mi spui că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
care ordonase executarea multora și care-i detesta pe toți și pe fiecare în parte dintre temnicerii săi, încercă totuși o insuportabilă senzație de neliniște și gol în stomac și se sprijini ușor de stâlpul de lemn ce susținea acoperișul tindei, ca să nu-și piardă echilibrul. — I-ai ucis în timp ce dormeau? întrebă. De ce? — Pentru că ei mi-au omorât oaspetele. Făcu o pauză. — Și pentru că erau prea mulți. Dacă unul ar fi dat alarma, ai fi murit de bătrânețe între acești patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
își mușcase limba în zăpăceala pumnilor. În ciuda supărării, văzând pe țărani râzând, plutonierul răcni aproape cu veselie: ― Stai, Pantelimoane!... De ce fugi, măi Pantelimoane? Își reveni îndată, se mohorî mai tare și se întoarse la datorie. Bănuiții, îngrămădiți ca oile în tindă, auzind râsetele de afară, își luară și ei niște mutre zâmbitoare în speranța că așa vor câștiga bunăvoința plutonierului. Acesta însă crezu că vor să-și bată joc de el și, ca să le taie scurt pofta de veselie, împărți la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
companiei de onoare cântând un marș marțial... Câinele lătra să se omoare. Ploua vârtos. ― Ia ieși, măi bărbate, să nu muște cățeaua pe cineva, să mai pățim altă poznă! Ignat Cercel se urni de pe laviță bombănind. Când deschise ușa spre tindă, porcul, care râcâise întruna să intre, dădu buzna printre picioarele lui în odaie. Ieși făcînd: "Acu lasă-l dracului!" In ușa tinzii strigă: ― Huo, potaie, fire-ai a dracului să fii tu cu neamul tău! De-acolo văzu în mijlocul ogrăzii
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe cineva, să mai pățim altă poznă! Ignat Cercel se urni de pe laviță bombănind. Când deschise ușa spre tindă, porcul, care râcâise întruna să intre, dădu buzna printre picioarele lui în odaie. Ieși făcînd: "Acu lasă-l dracului!" In ușa tinzii strigă: ― Huo, potaie, fire-ai a dracului să fii tu cu neamul tău! De-acolo văzu în mijlocul ogrăzii, bălăcind prin noroi și apărîndu-se cu umbrela deschisă de câinele ce se repezea mereu, pe perceptorul Bîrzotescu urmat, la câțiva pași, de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]