984 matches
-
Saloanele Moldovei”- Iași, Palatul Culturi; Expoziția Națională de Icoane ,,Rugămu-ne Ție” ! - Pitești, Galeria de Artă; Expoziția Națională de Icoane ,,Rugămu- ne Ție” ! - Curtea de Argeș; Expoziția Națională de Icoane ,,Patimile și Învierea Mântuitorului în Creația Populară Contemporană”- București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; Salonul Național de Artă Naivă ,,Înviere și lumină” - Galați, Centrul Cultural Dunărea de jos; Salonul Național de Artă Fotografică ,,Mihai Dan - Călinescu” - Craiova; Salonul Național de Artă Fotografică „Muntenia - Mileniul III” - Câmpina; Festivalul Internațional de documentare artistice și artă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Mării Negre” - Constanța, Muzeul de Artă; Expoziție Națională „Fotografia, document etnografic” - Sibiu, Muzeul Astra; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și Anul Nou în Creația Populară Contemporană” - București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; 2007 Festivalul Iubirii, Concursul de Poezii „Din dragoste pentru...”, Iași, Galeriile Grumăzescu; Concursul Național de Poezie „Sub semnul de taină” - George Suru” - Caransebeș; Salonul de primăvară al Artei Naive - Bacău, Galeria George Apostu; Expoziția Națională de Icoane ,,Patimile și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Galeriile Grumăzescu; Concursul Național de Poezie „Sub semnul de taină” - George Suru” - Caransebeș; Salonul de primăvară al Artei Naive - Bacău, Galeria George Apostu; Expoziția Națională de Icoane ,,Patimile și Învierea Mântuitorului în Creația Populară Contemporană”- București, Centrul Național de Artă ,,Tinerimea Română”; Expoziția Națională de Artă Naivă ,,Saloanele Moldovei”- Iași, Muzeul Mihai Eminescu; Salonul Național de Artă Naivă ,,Înviere și lumină” - Galați, Centrul Cultural Dunărea de jos; Salonul de primăvară al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Salonul Național de Fotografie
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ei de altădată... calea romantică a puhoaielor de sâmbătă seara, a întâlnirii tinerilor, a visurilor, a clipelor de neuitat... Strada întâlnirilor, a paradei modei și mai ales a promenadelor, faimoasele promenade de sâmbătă și duminică seara, la care participa toată tinerimea târgului, revărsată ca un șuvoi dintre Piața unirii și Corso... La fiecare pas... de la simple salutări, zâmbete, până la chicote, izbucniri de veselie și de voie bună. Era aici, tot Iașul... de la cei cu stare, până la cei nevoiași veniți din mahalalele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din mahalalele sărăcăcioase de pe malurile Bahluiului și ale Nicolinei, pentru care ieșirea de sâmbătă seara, reprezenta bucuria vieții lor și o serba îmbrăcând straiele de sărbătoare. Era locul de întâlnire și plimbare a fiilor și fiicelor mahalalelor și al întregii tinerimi. „Turul pe Lăpușneanu”, între Piața Unirii și Corso, a intrat în obișnuința ieșenilor, ca tabietul cafelei sau ziarul. Calea Lăpușneanu avea viața proprie a ei, cu obiceiuri și principii bine stabilite. În orice anotimp al anului, ea strălucea între orele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
2256, fapt pentru care "bulgarilor de aici le merge mai bine decât celor din principat"2257. La 29 iunie 1898 publicația Vocea Dobrogei din Constanța anunța că "zilele acestea, în orașul nostru, se va serba inaugurarea bibliotecii universale fondată de tinerimea care alcătuiește cercul literar "Ovidiu""2258. În cuprinsul acestui articol se arăta că "primele apeluri lansate de membrii cercului "Ovidiu" către librarii din țară pentru mărirea bibliotecii au găsit un ecou sincer în inimile dumnealor"2259. Acesta era motivul pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ianuarie și decembrie 1923, lunar, cu o scurtă mutare la București unde, după numărul 1/1923 rămâne numai administrația. Lansată sub conducerea unui comitet, de la numărul 2 are ca redactor pe Gr. Veja, președintele Cercului. Cuvântul înainte cere sprijin din partea tinerimii și promite „sacrificii multe” pentru a promova „o literatură cuminte și mai ales sinceră”. Angajamentele sunt modestia, idealismul și atitudinea combativă față de estetism și față de „vârtejul nebun de vorbe” de pe piața literară, calificată ca „un pustiu de întuneric”. Sunt tipărite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
o roabă. Regele dovedește generozitate, răsplătind bănește pe țăranul care l-a plimbat cu barca. Sâmbătă, 26 aprilie. La ora 11, în Palatul Regal din Calea Victoriei, Regele Mihai primește defilarea elevilor din toată țara, care au venit la concursurile Societății Tinerimea Română. Sâmbătă, 3 mai. S-a sărbătorit ziua de naștere a Alteței Sale regale Principesa Elena, mama lui Mihai. Presa laudă devotamentul “Aceleia care înțelege să-și dedice viața-i austeră Fiului ei spre a face din el un Rege
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
întâmplare” și doamna Lupescu, care a fost prezentată lui Mihai drept tante a lui Puiu Dumitrescu. Iar Mihai a întrebat ,, Cum e tante a ta, iar fotografia ei stă pe biroul tatei la palat?”. După amiază, elevii participanți la concursurile „Tinerimea română” au defilat prin fața Palatului Regal. Regele și Mihai au primit defilarea din balconul Palatului. Seara, la ora 20, a avut loc retragerea cu torțe. Trupele din garnizoană au defilat și ele prin fața Palatului Regal. Marți, 17 mai. La ora
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în Expoziția Lunii Bucureștilor. Dimineața s-au vizitat pavilioanele Micii Înțelegeri și Regalității, iar după amiază celelalte pavilioane. Explicațiile au fost date de Al. Bădăuță. Apoi, Mihai - probabil însoțit de colegi - a mers să vadă demonstrațiile de joc românesc ale Tinerimii Române. Această a doua vizită a lui Mihai și colegilor săi la expoziția Lunii Bucureștilor a avut un caracter documentar și educativ. Marți, 26 mai. Mihai împreună cu profesorii și colegii săi de clasă își continuă călătoria de studii în jurul Sibiului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin (...) vede o fată durmind după un perete de "țesătură de păingin". Atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cum fetei îi e desprinsă haina, cum "i s-arată trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată" și cum fetei "de-a vârstei ei căldură fragii sânilor se coc". Nici atâta nu-i este destul, ci mai spune tinerimii cum Călin rumpe pânza și apoi vede "a frumuseții haruri goale". Simțul de pudoare nu ne lasă a continua și a mai spune scenele următoare (...) Te cuprind fiorii când cugetăm la aceea că chiar și fecioare române citesc poeziile aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cânta în poeziile sale." Fără îndoială că nu se pot relaționa în nici un chip aberațiile lui Grama cu contestările mai mult sau mai puțin docte de azi. Răzbat, însă, ici-acolo, și sonuri cunoscute, deși mai altfel formulate. De pildă: "Tinerimea noastră, amețită și îmbătată de atâtea laude grămădite pe capul lui Eminescu"... Ori: "Așa rușinos ca jugul lui Eminescu n-a fost nici unul, căci în acelea ne-au înjugat străinii, în al lui Eminescu ne-au înjugat, însă, românii... (am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele noastre culturale vibrează, În deosebite grade, de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
picioa rele. Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra jidanilor. Pe la 10 ore seara o mulțime dintre aceia se aruncă asupra unei sinagoge evreești, sfărâmă ferestrile și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe la mijlocul anilor ’20, În revista ieșeană Lumea - că În orașele moldovenești (În Iași mai ales) bătaia aplicată evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise „un obicei al pământului”. El propunea sarcastic guvernului român „să comande câțiva jidani de cauciuc” pentru ca „tinerimea noastră universitară” să-i ciomăgească În locul „jidanilor naturali”, deoarece aceștia din urmă „au prostul obicei să protesteze când le spargi capul”. „Deși născuți și crescuți În țară” - conchide Topîrceanu -, evreii „nu vor să priceapă odată că e vorba de un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sancționată de Consiliu, dar nu fără oareșcare îndoială. Este prea ușor a vedea țelul și importanța adevărată a acestor măsuri. Ele sunt din partea Rusiei o manifestare indirectă, dar absolut semnificativă, a neplăcerii cu care această putere privește aplecarea care atrage tinerimea română spre limba, literatura și ideile franceze. Este un avertisment amenințător pentru familiile care mai îndrăznesc, după atâtea insinuări oficioase, să încredințeze universității noastre (franceze) educația copiilor lor. Este premergătoare și încercarea unei interdicții mai formale, închizând accesul slujbelor publice
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ia în seamă cuvintele lui Jan Amos Comenius, spuse acum aproape o jumătate de mileniu în cartea sa de căpătâi Didactica magna: „Nu se află alt mijloc mai puternic sub soare pentru înlăturarea decadenței omenești decât o bună educație a tinerimii”. Și această bună educație să se realizeze în școli pe care el le numea temple ale umanității și, adăugăm noi, de către familie, instituțiile culturale, artistice, civice, religioase, organizații non-guvernamentale, mass-media, adică de către întreaga societate. Să edificăm deci o societate educativă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
-ul cărții („Buna creștere a tineretului este garanția cea mai sigură a fericirii unui stat”), a marelui pedagog ceh J.A. Comenius („Nu se află alt mijloc mai puternic sub soare pentru înlăturarea decadenței omenești decât o bună educație a tinerimii.”) sau a marelui nostru cărturar N. Iorga, din ale cărui scrieri selectează motto-ul unuia dintre texte („Școala cea mai bună este aceea în care înveți, înainte de toate a învăța.”) Mistral, poetul francez (prieten cu Alecsandri al nostru) care a
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
53.000 lei pentru construirea bisericilor din Săbăoani, Pildești și Corhana. Demn de marele său înaintaș, părintele G. Carpati, a continuat să-i educe pe enoriași (doar 7% dintre copii erau înscriși la școală). A înființat câteva organizații („Societatea marianică”, „Tinerimea catolică”, „Armata albă”, „Confraternitatea rozariului”) pentru care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
se editează Călindrelul (1866), cu scriere chirilică, cuprinzând articole despre viața plantelor și animalelor. F. tipărește numeroase cărți românești: V. Petri, Elementar sau Abecedar pentru școlile românești (1861, cu reeditări în 1862, 1864), At. M. Marienescu, Istoria română națională pentru tinerimea română (1861), nuvela Petru Rareș, principele Moldovei (1862), dar și Statutele Societății române de lectură din Sibiu (1862) ș.a. La aceeași tipografie apelează și Timotei Cipariu, care publică în 1863 partea a doua a Analiticii, iar mai târziu, în 1877
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
Colecția Registrelor de stare civilă și parohială, conf. art. Viorel Câmpean, 150 de ani Dimitrie Sfura, în Poesis, nr. 213-214 / XIX, 2008). Studii liceale la Beiuș și Carei. Teologia la Oradea. În 1857 este numit prefect de studii în "Seminarul Tinerimii Române Unite" din Oradea (printre elevii săi numărându-se și Iosif Vulcan) și profesor la Preparandie (1857-1858). Moare de timpuriu, la 7 nov. 1858, la numai 27 de ani. Este înmormântat la Oradea (după V. Vartolomei la Vezendiu). Un sătmărean
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]