1,430 matches
-
de redacție al „Anuarului Arhivei de Folclor”. Debutează în „Steaua” (1961). A mai colaborat la „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Revista de etnografie și folclor” și a participat la alcătuirea Dicționarului analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003). Prin studiul tematic, tipologic și poetic, lucrarea Poezia populară de nuntă (1985, reeditată în 2000 sub titlul Nunta în Transilvania (în contextul ceremonialului nupțial românesc) depășește stadiul literaturii anterioare de specialitate, care a abordat doar unele secvențe ale folclorului nupțial și s-a limitat
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar care ucide dintr-o stranie necesitate, ca urmare a pactului semnat cu Mephiticus, însăși viața fiindu
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
adaugă dezastrul financiar, toate sunt potențate de furia negatoare a celui deziluzionat, cuprins de un elan al distrugerii și autodistrugerii. Forța personajului, care refuză minciuna salvatoare și tot ceea ce urzea o existență fericit-mediocră, stă în a afirma adevărul, anticipând, măcar tipologic, naturile intransigente moral din teatrul lui Camil Petrescu. Metamorfoza interioară a personajelor este însă prea rapidă, aproape subită, inconsistentă dramaturgic, de unde un aer construit, demonstrativ al piesei și un gust al absurdului prea căutat. Aceleași excese, vizibile cu deosebire în
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
alcoolică); eficiența, în sensul că activitatea poate fi: coordonată; adaptată unui scop; ordonată în raport cu anumite motive. Unele activități pot avea un caracter diferit de cele mai sus menționate, fiind: dezordonate; dispersate; incoerente; ineficiente; discordante. 2. Tipurile de activitate În ceea ce privește clasificarea tipologică a activității, există mai multe variante. În general, din punct de vedere psihologic, sunt recunoscute două mari tipuri de activitate: hiperstenia și hipostenia. a) Hiperstenia constă în creșterea tensiunii psihice, exprimată printr-o activitate ideativă vie și susținută, o încărcare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
plină etapă de manifestare a unei „crize de dezvoltare” cu caracter natural. Din acest motiv, tulburările psihice ale adolescenților vor fi conforme cu trăsăturile lor psihologice. În sensul acesta, notăm ca mai frecvente și mai importante următoarele variante cu valoare tipologică: emotivul, paranoicul, deprimatul, perversul, ciclotimicul, schizofrenicul. Aceste tablouri clinice nu au însă un caracter bine conturat, ci apar ca semne de oboseală cerebrală și fizică, emotivitate, iritabilitate, depresie și tristețe, discordanță, obsesii. Toate aceste crize trebuie privite cu o deosebită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la senectute, ca în Tătucu, Greșeala, Păcatul coanei Asica, La masa calicului ș.a. O „femeie bărbată” se crede, ba chiar este, protagonista din Pe valea Oltețului. Tânăra proprietăreasă din schița „De închiriat” e o parșivă de speță caragialiană, la antipod, tipologic, aflându-se o bătrână longevivă, care, totuși, „se pregătește să moară”, asemenea bunicii lui Anton Holban, și se stinge ca o lumânare (Mama Păuța), ori tușa Uțica, o bătrână înțeleaptă și modestă (Uitata). Firea unor personaje e foarte asemănătoare cu
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
este sincopata, planul interiorității îl înglobează pe acela exterior. Lumea provinciala apare configurata de o privire proaspătă, într-o gamă de înfățișări tratate în registrul observației realiste, în cel al reveriei juvenile sau în cel al șarjei caricaturale. Interesantă este, tipologic, „existența celor trei tineri «furioși»” (Cornel Regman), creionați cu dezinvoltura. O carte de povești și povestiri morale, Nufărul alb (1982), preceda alt grup de române: Urmașii lui Euclid (1986), explorare epica a mediului școlar din Brașovul anilor ’70-’80 ai
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
include și mediul legațiilor României în diverse capitale, îndeosebi din cea de la Roma, toate scrierile având o bogată sursă autobiografică. Multe proze, dacă nu toate, sunt vădit apropiate de unele producții ale tatălui său, Duiliu Zamfirescu. Astfel, personajele negative intră tipologic în categoria ciocoiului din Subprefectul, desăvârșit portretizat apoi în Tănase Scatiu, și a impostorilor din Lume veche și lume nouă, iar o seamă de situații din Domnul Daltaban... se petrec în climate analoage celor din Nuvele romane. Ceea ce diferențiază scrisul
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
semnificației acestora va rămâne în continuare un demers cât se poate de dificil, motiv pentru care încă nu se pot avansa teorii cu valoare certă. Stabilirea semnificației și funcționalității plasticii antropomorfe nu are în vedere doar o analiză a seriilor tipologice stabilite în funcție de criteriul morfologic, ci o abordare primară a tuturor aspectelor care definesc ansamblul unei civilizații, ținând cont de faptul că înțelegerea noastră este limitată, în condițiile în care valoarea simbolică a oricărui act cultural este delimitată spațio-temporal (M. Eliade
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
2007, p. 56). Prin această succintă trecere în revistă a principalelor probleme legate de originea, semnificația și funcționalitatea plasticii antropomorfe a culturii Dudești, am încercat să evidențiem faptul că o analiză “primară” a tuturor datelor care au în vedere diversitatea tipologică și morfologică și mai ales posibilitatea unei anumite categorii plastice de a materializa un aspect al fenomenului religios prin intermediul temelor cultice nu ne permit cel puțin, la ora actuală, să oferim o explicație general valabilă pentru toate creațiile artistice cu
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
editorial simultan cu versuri și proză, volumul Fără titlu reunind atât poeme, cât și nuvele, de fapt descrieri, schițe, biografii sau fragmente de biografii romanțate. Poemele, unele lirice, cu elemente de pastel, idilă, madrigal, meditație, satiră, altele epice, se plasează tipologic în configurația poeziei românești de dinainte de Mihai Eminescu. Tânărul compars al lui Al. Macedonski își cadențează spunerile când în alexandrini, când în versuri scurte, unele cu ecouri neoanacreontice. Spre deosebire de preeminescieni, Z. își cizelează stihurile mai totdeauna impecabil. Dar cele lirice
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
țară Z. atinge cota maximă a realizării ca prozator, înscriind implicit un moment major în evoluția romanului românesc. Alt volum din ciclul Comăneștenilor, Tănase Scatiu, îl continuă pe primul atât de direct, încât textele par „cărți” ale aceleiași istorisiri. Reunind tipologic, dar la un nivel artistic diferit, caractere din narațiunile scurte ale autorului, romanele compun o sinteză sub mai multe aspecte. Filonul epic actualizează o temă frecventă anterior - înlocuirea în viața social-economică a boierimii de către burghezie, mai ales cea rurală. Într-
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
tipul «en violon» (din marmură, reprezentând figurine feminine de stilizare pronunțată) au fost descoperite în cadrul celei mai vechi culturi neolitice din Ciclade - Saliagos, datată la 4500-3500 B.C. În aceste regiuni, idolii «en violon» au cunoscut o lungă evoluție, diversele variante tipologice stilizate fiind semnalate mai târziu în culturile epocii bronzului, mai ales în mediul funerar (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Denumirea acceptată pe criterii tipo-morfologice de „idoli «en violon»” a fost adoptată și folosită, prin extensie, și pentru alte reprezentări antropomorfe
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Cernavoda I), realizate din os sau marmură, având „corpul” și „gâtul” rectangulare și partea proximală („capul”) rectangular sau semicircular, „urechi” triunghiulare alungite și perforații pe „corp” și pe „cap” (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). În acest context, propunerea de clasificare tipologică relativ recentă a cercetătorului Dan Monah (1997, p. 135-144) nu satisface pe deplin, ea simplificând realități de mare complexitate. În cazul pieselor similare celei descoperite la Păuleni-Ciuc, cercetătoarea Silvia Marinescu Bîlcu a propus utilizarea sintagmei tipologice de «idoli plați de
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
context, propunerea de clasificare tipologică relativ recentă a cercetătorului Dan Monah (1997, p. 135-144) nu satisface pe deplin, ea simplificând realități de mare complexitate. În cazul pieselor similare celei descoperite la Păuleni-Ciuc, cercetătoarea Silvia Marinescu Bîlcu a propus utilizarea sintagmei tipologice de «idoli plați de tip troian» și nu pe aceea de idoli «en violon», aceasta din urmă corespunzând statuetelor cicladice și anatoliene (vezi recent discuția la V. Voinea, 2008b). Diversele tipuri de figurine feminine «en violon» sau plate, de tip
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru faza Cucuteni A (etapele A2-A4), pandantivele amulete plate de tip troian sunt confecționate din lut ars, gresie, os, corn de cerb, cupru, aur, argint, în mai multe variante tipologice (D. Monah, 1997, p. 135; D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005, p. 31, 39). Piesele din materii dure animale (os; corn de cerb, în mod excepțional) sunt apariții mai puțin frecvente; din datele avute la dispoziție putem menționa un număr de
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de traduceri, călătorii și întâlniri sau confluente ale unor culturi antagonice - comparatismul școlilor franceze ale anilor ’50 din secolul trecut sau comparatism de gradul 1 și 2 - până la accepția teoretică modernă a interpretării tipologice și a diferențelor și asemănărilor în ilustrarea unor teme și motive, a unor idei și concepte, ori prin supunerea textelor ce prezintă un denominator comun unei hermeneutici instaurative - prin teoriile germane, începutul acestei orientări în România fiind jalonat de Tudor
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
atenție, scriitorul părăsind, când și când, clișeele ideologice, propagandistice. Romanele - de aventuri, cu tentă polițistă ori legate de munca pe șantiere - alternează cu proza scurtă și cu reportajul, fiind compuse într-un limbaj îndeobște stângaci și caracterizându-se prin schematism tipologic. În Sudul speranțelor (1979) narațiunea se organizează pe două planuri: unul, al cotidianului, prezintă eforturile unui inginer de a realiza o elice de vapor „de nivel mondial”, în vreme ce al doilea palier, cel erotic, relatează stereotip, în dezvoltări banale, despre o
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
melancolic și flegmatic. Plecându-se de la aspectele mai sus menționate, au fost propuse numeroase „tipologii umane” care încearcă să explice atât normalul cât mai ales patologicul având ca „repere” corelația constituțională somato-psihică. Redăm în continuare cele mai frecvent utilizate clasificări tipologice. Clasificarea lui Sigaud cuprinde următoarele patru tipuri constituționale: a) Tipul respirator cu toracele dezvoltat, predispus la boli respiratorii; b) Tipul digestiv cu abdomenul dezvoltat, este predispus la boli digestive, hepatice și de nutriție; c) Tipul musculos, atletic, la care predomină
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu două sub-tipuri: - tipul longilin stenic: drept: musculos, tonic, înalt; - tipul longilin astenic: înalt, plat, aton. b) Tipul brevilin, cu doua sub-tipuri: - tipul brevilin stenic: scund, drept, musculos, tonic; - tipul brevilin astenic: scund, aton, gras. L. Corman propune o clasificare tipologică pe care o numește „morfo-psihologie”, axată în special pe aspectul feței și al capului. Autorul citat distinge două mari tipuri morfo-psihologice: a) Tipul dilatat cu facies rotund, capul brahicefalic, ochii mari, distanțați, nasul scurt și aplatizat, buze groase, mimică expresivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aplatizat, buze groase, mimică expresivă, labilitate emoțională, deschiși afectiv, comunicativi, activi; b) Tipul retractat cu facies ascuțit, supt, craniul dolicocefalic, ochii mici, buzele subțiri, mimică imobilă, reci afectiv, reținuți, prudenți, închiși, necomunicativi, raționali. Este stabilit faptul că indivizii se diferențiază tipologic între ei după criterii somatice (biotip) și psihice (psihotip). Între structura corpului și caracterul persoanei există o corespondență care face ca aceasta să aparțină unui anumit tip uman. Acest aspect recunoscut de toți specialiștii cuprinde o gamă destul de largă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ei după criterii somatice (biotip) și psihice (psihotip). Între structura corpului și caracterul persoanei există o corespondență care face ca aceasta să aparțină unui anumit tip uman. Acest aspect recunoscut de toți specialiștii cuprinde o gamă destul de largă de variante tipologice care, în esența lor, nu se deosebesc. Cel mai cunoscut și utilizat este modelul tipologic propus de E. Kretschmer. E. Kretschmer distinge patru tipuri somato-psihice, cărora le corespunde un anumit profil de personalitate, dar care reprezintă concomitent terenul pe care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o corespondență care face ca aceasta să aparțină unui anumit tip uman. Acest aspect recunoscut de toți specialiștii cuprinde o gamă destul de largă de variante tipologice care, în esența lor, nu se deosebesc. Cel mai cunoscut și utilizat este modelul tipologic propus de E. Kretschmer. E. Kretschmer distinge patru tipuri somato-psihice, cărora le corespunde un anumit profil de personalitate, dar care reprezintă concomitent terenul pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, o anumită afecțiune psihică. Aceste tipuri somato-psihice sunt următoarele: a) Tipul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe care se poate dezvolta, neobligatoriu, epilepsia, tulburările de comportament, în special cele deviante antisociale. Tipologia somato-psihică a lui E. Kretschmer a fost ulterior completată de K. Conrad care i-a adăugat o notă evolutiv-genetică prin care explica aceste diferențe tipologice dintre indivizi. În sensul acesta K. Conrad pleacă de la relația existentă între vârsta maturizării și rapiditatea creșterii individului, pentru a explica tipologia acestuia. Constituția picnică este rezultatul unei creșteri încete, terminată precoce, a cărei reprezentare vizuală este conservativă și puerilă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
veritabile „criterii de referință” utilizate atât în psihologie cât și în psihiatrie și psihopatologie. Alături de acestea se mai descriu si alte categorii de „tipuri” care ilustrează și explică fie patologia somatică, fie patologia psihică. În sensul acesta distingem următoarele categorii tipologice: 1) Tipurile displazice, reprezentând terenul pe care se pot dezvolta suferințe somatice diferite și care cuprind următoarele: a) Tipul astenic, longilin, leptosom reprezentând terenul pe care se dezvoltă afecțiunile pulmonare; b) Tipul vultuos, pletoric, picnic-gras, de factură, ca teren patologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]