547 matches
-
pașaportul; costul analizelor medicale este echivalentul în lei a aproximativ 65 euro; (2) traducerea certificatului medical în limba spaniolă și legalizarea acestuia; (3) traducerea cazierului judiciar în limba spaniolă și legalizarea lui; (4) prezentarea la Ambasada Spaniei din București (str. Tirana nr. 1 - Sectorul 1) la data programată (tabelul poate fi accesat pe Internet, la adresa: www. omfm. ro) pentru a semna contractul de muncă și a obține viza de muncă (taxa ce trebuie achitată este de cca 65 euro). I. B.
Agenda2004-10-04-bursa () [Corola-journal/Journalistic/282139_a_283468]
-
Publicul timișorean va avea plăcerea să-i asculte cântând pe soliștii lirici bursieri ai Asociației Teatrelor Muzicale din Estul și Centrul Europei, în cadrul unui program în care Opera timișoreană are ca parteneri instituțiile similare din Belgrad, Skopje, Sofia, Chișinău, Zagreb, Tirana. Soliștii Crina Vezențan, Narcisa Brumar, Tiberius Simu, Madeleine Pascu, Sofia Pizurica și Goran Krneta vor interpreta arii din opere de W. A. Mozart, G. Puccini, G. Bizet, G. Rossini, P.I. Ceaikovski, P. Mascagni, R. Leoncavallo, iar orchestra condusă de dirijorul
Agenda2005-10-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283451_a_284780]
-
Zilina 1 6. Rosenborg - Dublin 1 7. Dinamo Zagreb - Maribor 1 8. Skopje - TSKA Moscova 2 9. Anderlecht - Rapid București 1 10. Djurgarden - Partizan Belgrad X 11. Omonia Nicosia - Cracovia 2 12. Wanderers - Copenhaga X 13. Grazer A.K. - K.F. Tirana 1
Agenda2003-31-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281322_a_282651]
-
istoria negativă a jumătății de secol, cum vedem că o suportă celelalte trei surate întru lumină, Praga, Budapesta, Varșovia. Pe care americanii n-au mai vrut/ n-au mai putut să le salveze. Lăsîndu-le să alunece către București, Sofia, Belgrad, Tirana. Dar asta e istoria mare. Să ne "delectăm" însă, o clipă, cu cea mică și să ne oprim la momentul concertului de An Nou de la Viena. Sclipitor oricum. Și urmărit de lumea întreagă. E parfumul subțire adus din vechimea imperială
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum îți poți închipui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că începi cu mine. Ce vrei să mai știi de la noi, tirane? ÎȚi mărturisesc că noi ne închinăm numai lui Dumnezeu celui Atotputernic. Să iei seama la ce anume vom face cu toții. Dar dacă tu Ții cu atâta încăpățânare să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce nam socoti și noi că
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
à rebours, care reflectă o maladie națională incurabilă - superficialitatea ce proliferează într-o societate degradată care are tendința să șteargă granița dintre ficțiune și realitate, dintre afacere și infracțiune, dintre normalitate și criminalitate. Aproximativ același mediu este explorat și în Tirana anul zero, cîștigătorul trofeului ,,Alexandrul de aur", și care în ambele jurii a rivalizat pînă la ultima rundă cu filmul românesc. Coloratul film coral albanez despre colocatarii unui bloc din capitala unei țări în colaps, Fatmir Koci l-a realizat
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
rîde). RB: Aici realitatea o ia înaintea metaforei fiindcă, în cele din urmă, existența multor scriitori în timpul dictaturii însemna de fapt o prostituție. IK: Da, dar într-un mod tragic, în cele din urmă. Cînd scriitorii au fost alungați din Tirana, și prostituata din romanul meu a fost alungată. Dar nu vreau să dezvălui finalul romanului meu care, poate, va fi publicat în traducere în România, în Germania... RB: Păstrăm deci suspansul. Ce influență credeți că poate avea scriitorul asupra mentalității
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
dacă nu cel al emancipării logicii și ce altceva decât ilogicul ne provoacă râsul? Și acest râs, ce e dacă nu expresia corporală a plăcerii pe care o simțim la versurile libere, măcar și pentru o clipă, a acestei feroce tirane, a acestei fatum lugubre, a acestei potențe nestăpânite și surde la vocile inimii? De ce s-a omorât săracul Apolodoro decât de a scăpa de logica pe care o omorâse la sfârșit? Ergo, fatidicul ergo este simbolul sclaviei spirituale. Eforturile mele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
calamo currente acest ergotic epilog? Oare nu are, din întâmplare, acest epilog logica sa, o logică să fim sinceri o logică ce îmi dă de mâncare? Și simțind comicul ca pe o infracțiune a logicii și pe logică ca pe tirana noastră, divinitatea teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
divinitatea teribilă care ne face sclavi, nu este oare comicul un tremur de libertate, un efort de emancipare a spiritului? Sclavul râde, sclavul râde când alt sclav, după un moment de rebeliune, primește peste spinările sale loviturile de bici ale tiranei, sclavul râde și se întoarce la farfurie să mănânce ceea ce Logica îi dă; ne întoarcem toți la farfurie pentru că "doar logica dă de mâncare". Dar nu-i așa că se află ceva măreț, sublim, ceva supraomenesc în această rebeliune a săracului
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și te anihilează! Cugetați la Aristofan, marele comic, la ce a bufonat, doar ce îl înfricoșa, și văd cum face să vorbească în comedia Broaștele la Esquil, marele tragic. Nenorociții de noi, dacă nu știm să ne revoltăm odată împotriva tiranei! Ne va trata fără compasiune, fără curtoazie, fără vreo oarecare milă, ne va însărcina cu o muncă brutală și ne va da salariu de mizerie. În schimb, dacă vreodată o să învățăm să ne revoltăm împotriva ei, vom râde altor sclavi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
oarecare milă, ne va însărcina cu o muncă brutală și ne va da salariu de mizerie. În schimb, dacă vreodată o să învățăm să ne revoltăm împotriva ei, vom râde altor sclavi când biciul va împroșca sânge din crestăturile spinărilor, dar tirana ne va privi cu alți ochi și ne va chema apoi la retragerea ei în dormitor și acolo ne va arăta Logica secretele sale încântătoare și ne va oferi lipsurile sale și vom fi, pentru câteva clipe, nu sclavii ei
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
câteva clipe, nu sclavii ei, ci stăpânii ei. Și acolo vom plânge în brațele sale lacrimi de răscumpărare, lacrimi din cele care purifică și dau claritate vederii, lacrimi din cele care găuresc vasul inimii pline de amărăciune. Acolo, în brațele tiranei vom plânge; buni aventurieri cei care râd pentru că vor plânge într-o zi! Și cei care nu râd, aceștia nu vor putea plânge și lacrimile le vor rămâne în inimă, înveninându-le-o. Vedeți numai că, bărbații gravi, cei care
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
înveninându-le-o. Vedeți numai că, bărbații gravi, cei care doar pe dinafară și cu mască râd, se sting în mândrie și în invidie și avansează anevoie uniți la jugul infam al sentimentului comun, laș menestrel și șef de echipă, tirana Logica. Aici se ridică, altă dată, vocea maestrului Pedro și-mi zice: "Simplitate, tinere, nu te înfierbânta, căci toată afectarea este rea". (Cap. XXVI din partea a II-a a Ingeniosului hidalgo Don Quijote de la Mancha) și-mi pare vocea maestrului Pedro
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la Lugoj, unde au avut o întâlnire cu reprezentanții locali ai instituțiilor publice și ai firmelor din domeniu. Acțiunea este organizată în cadrul proiectului Liguria - Balcani, derulat de regiunea italiană în parteneriat cu țara noastră (Timișoara și Lugoj), Bulgaria (Sofia), Albania (Tirana) și Bosnia Herțegovina. Cu ocazia recentei deplasări în Germania, domnul Marius Popovici, vicepreședinte al C.J.T. , a avut întrevederi cu mai multe oficialități din landul Bavaria, cărora le-a solicitat sprijin pentru sinistrații din județul Timiș, după ce în prealabil le-a
Agenda2005-18-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/283625_a_284954]
-
te poartă peste granițe, devenit una cu el. Ca prin acordurile unei armonici, tocmai îți aduci aminte ceea ce ești cu-adevărat și ceea ce-ai fost dintotdeauna, căci nu memoria ți-o pierzi acum, ci uitarea. Într-un parc din Tirana Băieții s-au oprit din joacă, aerul până adineaori înveselit de țârâitul greierilor pare acum un suspect întârziat. Oile trec pe potecă, iar eu am o cireașă în gură, o cireașă de un roșu închis, strivind-o, la tine mă
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
stabilindu-se că numele său real e X.K. și că în 1995 a fost condamnat în țara sa la 21 de ani de închisoare pentru omor calificat, iar în 1997 a reușit să evadeze în timpul unei revolte de la penitenciarul din Tirana. l Timișoreanul C.C. , de 38 de ani, va da socoteală în fața instanței pentru vătămare corporală, părăsire a locului accidentului, conducere fără permis și sustragere de la recoltarea probelor biologice. În 15 septembrie, la ora 23, acesta se deplasa cu un autoturism
Agenda2003-42-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281602_a_282931]
-
dregea punctele nevralgice. Altă dificultate apoi. Nici vorbă că Gonzalv, având copii, avea să aibă trebuință de o servitoare tânără cel puțin. Ei bine, Erminia nu îngăduia în casă decât femeia bătrână rămasă de la părinți, care la rîndu-i era o tirană și nu suferea nici un ordin străin, având socotelile și planurile ei. Acestea și altele fură informațiile oneste, poate dinadins exagerate, pe care madam Conțescu le dădu lui Gonzalv Ionescu. Pretendentul se sperie și raportă totul soției sate, cerîndu-i sfatul. Soția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a forțat Moscova să tolereze independența României, primind în schimb ajutorul Bucureștiului în lupta împotriva Beijingului.220 De asemenea, în această perioadă Dej a căutat prietenia Albaniei și Chinei; în martie 1963 a inițiat tratative diplomatice în vederea normalizării relațiilor cu Tirana și a semnat un acord comercial cu Chină (aprilie 1963), concomitent cu menținerea unei poziții ferme de respingere a intențiilor de a face din CAER o organizație supranaționala, si cu toate ca Hrusciov încercat să-l facă pe Dej să accepte dorințele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
existau chiar costuri de natură politică: apropierea de Tito însemna pentru Dej o revizuire a tuturor acțiunilor întreprinse față de Iugoslavia în perioada 1948 1953, fapt ce putea fi privit cu suspiciune în statele comuniste, în special la Moscova, Beijing și Tirana, sporind în același timp prestigiul lui Tito atât în rândul țărilor nealiniate, cât și în rândul țărilor occidentale. Dar beneficiul așteptat a determinat cele două țări să înceapă tratativele, deoarece în urmă realizării Sistemului ambele țări aveau capacitatea de a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de bardă, cădea însîngerat - și a murit... Fiară tu, care șezi colo sus... ascută-mă! Ce vrei să faci... sufletul. tău cumplit ce zice? Nu mai simți*... batjocura, demone! Tot ce-i amar în lumea asta mie, mie... Ți-ajunge, tirane! Văzut-ai mai mare cruzime pe pămînt?... Tu, ce ai fost trimis de Dumnezeu pe lume s-o biciui, tu, ce ești diavolul în picioare... Spune-mi, spune-mi daca-n iadul din care ai ieșit tu ai putut să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EPISC[OPUL] M[ăria] Ta acuzatul - moartea... Dar daca vrea să ia pe rușinată Atunci se iartă... {EminescuOpVIII 213} LĂPUȘ[NEANU] Eu țin la drep[ta]te... Dreptul Moldovei fie: Mergi de cunună pe acești doi oameni:.... [FEMEIA] Cum poți, tirane, ca să-mi spui să iau Pe ucigașul părintelui fiilor mei [LĂPUȘNEANU] Așa se-mpacă lucrurile. Haide-mbracă-te în haine strălucite de serbare Și peteală pune-n păru-ți, pune flori azi în cunună * Vreau să râd... Că-mi râd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin galerii din vest. „Divorțul“ dintre Politi și partenerul său ceh Intuind potențialul de imagine și comercial al artei estice, Giancarlo Politi a făcut o „mutare de șah“ în 2001, anunțând prima mare bienală de artă contemporană din Est la Tirana, cu un buget minimal. Evenimentul avea loc în cea mai săracă țară europeană, fost „teritoriu“ italian în cel de-al doilea război mondial și care avea câteva nume de artiști cu cariere internaționale de succes, precum Anri Sala sau Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
în cea mai săracă țară europeană, fost „teritoriu“ italian în cel de-al doilea război mondial și care avea câteva nume de artiști cu cariere internaționale de succes, precum Anri Sala sau Adrian Paci. După prima ediție, partenerii locali din Tirana l-au acuzat pe Politi de practici „neprincipiale“ (eu aș spune „coloniale“) și lipsă de respect față de unii artiști și au luat decizia de a organiza singuri bienala. Ceea ce le-a și reușit în 2003 și 2005. După eșecul albanez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de organizatori. Fiind un important centru turistic cu un excelent capital de imagine și cu o minoritate de rezidenți americani, Praga a atras totuși public și interes pentru această nouă bienală, care, după prima ediție, la fel ca și la Tirana, a consemnat „divorțul“ dintre Politi și partenerul său ceh. Miza fiind aici mai mare, cei doi au decis să își organizeze propriile bienale, ajungându-se ca, în 2005, la Praga să aibă loc două manifestări, cea a lui Knizak și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]