2,401 matches
-
au referit numeroși invitați, urmate de un spectacol de excepție. Printre artiștii care s-au evidențiat în sectacolul care a însoțit evenimentul au fost: Fuego, fetița Maria Crăciun, Savin Laviniu Penea (vioară), Mihai Simionov (pian), Ansamblul de datini și obiceiuri „Tisa”, Nicolae Caragea, Ansamblul folcloric profesionist „Doina Oltului”, Costinel Alcsandrescu și Maria Ghinea, Marius Ciprian Pop, Teodora Drăgoi, si Niculina Merceanu. Spectacolul - care a durat patru ore - s-a bucurat de unanimă apreciere a participanților, printre care subliniem prezenta primei doamne
SPECTACOL IN MEMORIAM „GRIGORE VIERU” de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344376_a_345705]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DOINA Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului ’’De la Nistru pân ‘ la Tisa Tot românul plânsu-mi-sa’’ (M.Eminescu, ’’Doina’’) De la Nistru înapoi Cobiliță - i românul sub nevoi... Câte veacuri au trecut Grele grindini l-au bătut! Ca trestia s-a dat sub vânt, Dar vântul încă nu l-a frânt! A rămas drept
DOINA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344130_a_345459]
-
tu Țepeș, Doamne? Toți mișeii s-ar teme iarăși de paloșul dreptății, Iar noi am lăuda vremea glorioasă cea demult apusă Și-am cere binecuvântare adesea, ca și marele Ștefan Sfântul. Strigătul națiunii răsună vijelios din Marea cea Neagră, Până la Tisa... și din Valea Timocului, până la Nistru; Toți vrem un Mihai viteaz care să ne unească pe vecie; Să se cânte și să se joace mereu ca-n plină sărbătoare; Comemorând jertfa războinică a eroilor neamului românesc. Ploaie Eminesciană În tot
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice, în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, s-au inclus în zona de protecție integrală, arborete în care s-a identificat prezența tisei - Taxus baccata și alte arborete valoroase, din raza Ocolului silvic Răstolița, U.P. IV Secu Mijlocu, u.a. 223A și B, 224C, 229-234 cu o suprafață de 271,9 ha și U.P. V Bradu Tihu, u.a. 18A, 28A, 29A cu o suprafață de
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Ochii să-i deschizi, române! Zilele ți's numărate Fură fratele pe frate Jaf în urma ta rămâne. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ridicată'n zeci de veacuri Peste ce-a dat Dumnezeu, Ce-ai făcut avutul tău? Țara azi îi fără haturi. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
de veacuri Peste ce-a dat Dumnezeu, Ce-ai făcut avutul tău? Țara azi îi fără haturi. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ei s-au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Te întreb ultima oară, Nenăscutule din Lași: Moștenirea cui o lași, Cetățene fără țară? *** Referință Bibliografică: Ochii să-i deschizi, române! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
Raza cerului senin, oi linu-i lin... Ce să fie? Nu-i nimic: Au înnebunit salcâmii! Primăvară, din ce rai Reînflorește lemnul porții? Veniți dragi păsări înapoi - Veniți cu bine! La noi sunt codrii verzi de brad De la Nistru pân’ la Tisa, Și nopțile cu poezie, Și vânturi line, calde ploi, Și lacrimi multe, multe... Și totuși există iubire! Veniți! Privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit. ............................... Cine sunt și de ce cânt? Sunt un frate tânăr, care crede în dreptate, Și în ochi
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
mai aproape de noi. Documentându-mă nițel, iată ce am aflat: Maramureșul are înțelesul foarte vechi de apă mare! Da, căci se raportează la Mureșul numit de traco-geți Maris, tocmai ca prin intermediul termenului tracic „mara”, cu sensul „mare”, să sugereze existența Tisei, râul mare sau apa mare a zonei. Iar această explicație mi se pare cu atât mai logic-acceptabilă, cu cât în Maramureșul Voievodal al zilelor noastre curge râul Mara, afluent al Izei, aceasta la rândul ei fiind afluentul Tisei. Prin urmare
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
sugereze existența Tisei, râul mare sau apa mare a zonei. Iar această explicație mi se pare cu atât mai logic-acceptabilă, cu cât în Maramureșul Voievodal al zilelor noastre curge râul Mara, afluent al Izei, aceasta la rândul ei fiind afluentul Tisei. Prin urmare, având la îndemână (ca să zic așa in actu) hidronimul cu pricina, logica bunului simț ne obligă să atribuim termenului traco-getic „mara” nu sensul de stâncă, ci acela de mare (apă), mai exact de mare (apă curgătoare). Și astfel
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
Iată de ce vin cu următoarea propunere: Orașul să se numească de-acu înainte Sighet Marmațios, căci prin necontenita raportare la sintagma „copil năbădios”, de pildă, va fi ferit de mutilare... Întrucât prima atestare documentară a localității înconjurată de râurile Iza, Tisa și Ronișoara datează în forma Sziget (Máramarossziget în maghiară) din anul 1326, foarte mulți sunt înclinați să admită explicația cu ungurescul sziget=insulă. De parcă până la pătrunderea ungurilor în Ardeal, respectiv în Maramureș, locuitorii din zonă n-ar fi avut harul
TOPNIME MAI MULT SAU MAI PUŢIN DERUTANTE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379016_a_380345]
-
Bogdan I-iul, la 1359, voievodul de Maramurăș, - pentru că pe vremea aceea așa i se spunea și nu Maramureș - care a domnit până în 1365 și a fost înmormântat la Rădăuți, ctitoria sa. Dragoș de Bedeu, din Maramurăș, pe partea dreaptă a Tisei, azi la cehi, după cum ți-am spus, pierdută de noi, de români, după primul război mondial, după cum zice și Iorga în 1939: „pierdute (satele din Maram.) azi din nepriceperea noastră” a făcut primul descălecat în Moldova, la 1352-1353, întemeind „scaunul
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la Bug cu Tisa! New York 13 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Sa ne amintim de Eminescu / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Un fiu de dac din doine plămădit S-a stins în dor și multă așteptare, Să vadă visul nostru împlinit: O Dacie în vechile-i hotare. Cu visul- acest măreț în suflet s-a-înălțat S-aprindă flacăra Unirii și acolo, sus
ADIO… ÎNCHINATĂ MAESTRULUI ION UNGUREANU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380437_a_381766]
-
sfinții printre staruri, Ajutat de îngeri și de Dumnezeu El va uni a noastre vitregite neamuri. La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Referință Bibliografică: Adio... Închinată Maestrului Ion Ungureanu / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Iacob Cazacu Istrati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ADIO… ÎNCHINATĂ MAESTRULUI ION UNGUREANU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380437_a_381766]
-
Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ . Luceafăr blând al devenirii noastre Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi. Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la Bug cu Tisa Virgil Ciucă New York 13 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Să ne amintim de Eminescu / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380594_a_381923]
-
MAESTRULUI ION UNGUREANU, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Un fiu de dac din doine plămădit S-a stins în dor și multă așteptare, Să vadă visul nostru împlinit: O Dacie în vechile-i hotare. Cu visul- acest măreț în suflet s-a-înălțat S-aprindă flacăra Unirii și acolo, sus
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
sfinții printre staruri, Ajutat de îngeri și de Dumnezeu El va uni a noastre vitregite neamuri. La petrecerea de-adio cu Ion Ungureanu Plâng scriitorii, plânge tot neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Citește mai mult La petrecerea de-adio cu Ion UngureanuPlâng scriitorii, plânge tot neamul...Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa,Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Un fiu de dac din doine plămăditS-a stins în dor și multă
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
neamul... Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa, Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Citește mai mult La petrecerea de-adio cu Ion UngureanuPlâng scriitorii, plânge tot neamul...Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa,Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa... Un fiu de dac din doine plămăditS-a stins în dor și multă așteptare,Să vadă visul nostru împlinit:O Dacie în vechile-i hotare.Cu visul- acest măreț în suflet s-a-înălțatS-aprindă flacăra Unirii și acolo, sus,El, maestrul nostru
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
sfat cu sfinții printre staruri,Ajutat de îngeri și de DumnezeuEl va uni a noastre vitregite neamuri.La petrecerea de-adio cu Ion UngureanuPlâng scriitorii, plânge tot neamul...Nucul, izvorul și căsuța îi simt lipsa,Suflarea toată de la Nistru pân-la Tisa...... VII. DOR ȘI AȘTEPTARE, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017. DOR ȘI AȘTEPTARE De dor și așteptare azi pietrele suspina Și lacrimi curg șiroaie, si nu mai e lumină, Iar apele în râuri
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
fi atunci din joc,/ Și-ți rămânea făr’ de noroc.” Un an mai târziu, respectiv la 10 Martie 1918, părintele A. Murafa a creat imnul Unității tuturor românilor, numit România, din care reproducem câteva texte de aur: „Între Nistru și Tisa, din vechime adâncă, stai Tu, Românie, țară eroică. Istoria Ta, scrisă cu litere de sânge, îmi adeverează că Tu, Românie, ai fost o țară de jertfă. Stând la răspântie, Tu ai fost în trecut straja Apusului... Numai prin sângele Tău
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Guvernant", Ce se vrea pe culmi înalte și Țara-n jos în neant... "O Rugă pentru Români", ca CERUL Să-i dea afară Pe toți care-s "vânzători", din ce-au furat 'cei "Hoți de Țară" "Țara noastră"-i de la Tisa, până-n sud la fluviu' Istru Se vede că e-n sărăcie, prin "Spaima unui Prim Ministru" "Pământ Românesc-Ardealul", ca "Parfumul crinului" Uneori cum a fost "Melnic", ca viața Românului... Cu "Amintiri din viața mea", de cum a fost odinioară C-un
LACRIMI PENTRU NEAM ȘI ȚARĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379438_a_380767]
-
cele câteva poeme învățate pe genunchi la școală. Eminescu nicăieri nu e mai real decât în publicistica sa și în <( Alexander E. Ronnett, România Ca O Pradă-Mari Trădări și Trădători- Ed. „Credința strămoșească, Iași-2013, p. 653-654) De la Nistru pân’la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta singurătate;/ Din Hotin și pân’la Mare/ Vin Muscalii de-a călare/ De la Mare la Hotin/ Calea noastră ne-o ațin./ Și Muscalii și Calmucii/ Și nici Nistrul nu-i
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
sete, slova- Ca un balsam ea sufletul mi-l unge; În versul tău și-a adunat Moldova Tezaurul de suflet și de sânge. Azi îți simțim tot mai puternic lipsa, Din pusta-nvecinată pân’ la Istru, Din Pontul Euxin până la Tisa Și din Pocuția până la Nistru. Noi te-am iubit, când alții te-njurară, Noi te cinstim și azi, când nu mai ești Și vei rămâne, pentru neam și țară Titanul poeziei românești. Referință Bibliografică: DOR DE EMINESCU / Nicolaie Dincă : Confluențe
DOR DE EMINESCU de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380936_a_382265]
-
de aur și codri de argint. Tu n-ai lăsat în urmă doar un caiet cu rime, Ci dragostea fierbinte, in clocot și alint. Ai dat o glossă vremii, zăcând încătușate, Când ți s-au plâns strămoșii din Nistru pân´ Tisa. Ne-ai dat comori de neam, în rime-mbrățișate, Ca un Sărman Dionis ce-n brațe ne-a cuprins. Din steaua ce născut-a, s-alinte românimea, Ne-ai dat întregul drum de trudă-n raze blânde. Tu, steag al slovei-patrii
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]