2,672 matches
-
proporție redusă. Împreună cu mastocitele (bazofilele din țesuturi) au rol în procesele de adaptare participând la reacțiile imune și de hipersensibilizare, în diferite metabolisme, în activitatea antitoxică și fagocitară, în contracția musculaturii netede în general. Mastocitele se acumulează în focarele inflamatorii tisulare. Monocitele sunt celule sangvine care în țesuturi se transformă în histiocite și apoi în macrofage. Stau în măduvă 2 ore după care trec în sânge unde rămân cam 32 de ore. Numărul normal de monocite este de 400 (150-650)/mm3
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
factorii plasmatici ai coagulării. Factorii trombocitari ai coagulării, notați cu cifre arabe, sunt: 1proaccelerina, 2-acceleratorul trombinei, 3-factorul protromboplastinic, 4-factorul antiheparinic, 5-serotonina, 6fibrinogenul trombocitar, 7-trombostenina, 8-antifibrinolizina. Factorii plasmatici ai coagulări se notează cu cifre romane: I - fibrinogenul, II - protrombina, III - tromboplastina tisulară sau trombochinaza, IV - calciul, V - proaccelerina, care se transformă prin activare în factorul VI - accelerina, VII - proconvertina, VIII - factorul antihemofilic A, IX - factorul antihemofilic B, X - factorul Stuart (sau Stuart - Prower), XI - plasma tromboplastin antecedent, XII - factorul Hageman, XIII - factorul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
V - proaccelerina, care se transformă prin activare în factorul VI - accelerina, VII - proconvertina, VIII - factorul antihemofilic A, IX - factorul antihemofilic B, X - factorul Stuart (sau Stuart - Prower), XI - plasma tromboplastin antecedent, XII - factorul Hageman, XIII - factorul stabilizator al fibrinei.Tromboplastina tisulară (factorul III) nu se găsește în plasmă ci în țesuturi - poate fi izolată din creier sau din plamâni. Coagularea se face după un sistem intrinsec și după unul extrinsec (fig. 6). Sistemul intrinsec este inițiat de activarea factorului XII de către
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
găsește în plasmă ci în țesuturi - poate fi izolată din creier sau din plamâni. Coagularea se face după un sistem intrinsec și după unul extrinsec (fig. 6). Sistemul intrinsec este inițiat de activarea factorului XII de către colagen sau de către tromboplastina tisulară. Factorul XII activat formează cu factorul XI un complex activ care în prezența ionilor de calciu acționează asupra factorului VIII formând un complex ce activează factorul IX. Tot în prezența ionilor de calciu factorul IX activat acționează asupra factorului VIII
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prezența ionilor de calciu factorul IX activat acționează asupra factorului VIII formând un complex ce activează factorul X. În prezența Ca2+ și Fe3+ factorul X activat acționează asupra factorului V, rezultând un complex ce activează protrombina. În sistemul extrinsec tromboplastina tisulară, factorul VII, cefalina și Ca2+ activează factorul X. Factorul X activat împreună cu factorul V, în prezența Ca2+ formează protrombinaza. Protrombinaza scindează protrombina, eliberând trombina ce transformă fibrinogenul în fibrină. Retracția cheagului se face tot datorită trombocitelor, care conțin o proteină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângelui în timpul efortului fizic, în cantitate mai mare fiind și enzimele cu rol în catabolizarea deșeurilor metabolice. 3. Fiziologia aparatului cardio-vascular Aparatul cardio-vascular este alcătuit din cord, artere, capilare și vene și are funcția de a deplasa sângele de la nivel tisular (acolo unde se fac schimburile de gaze respiratorii, sunt cedate substanțele nutritive și sunt preluați produșii de catabolism). Acest rol este îndeplinit de o pompă aspiro respingătoare (cordul) și de două sisteme închise de vase dispuse în serie care funcționează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și revenirea la dimensiunile anterioare în timpul diastolei cardiace, în acest mod sângele fiind împins în arborele circulator. În arterele mijlocii și mici predomină fibrele musculare netede, care conferă tonusul vascular și adaptează calibrul vasului și deci debitul sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării sistemului vascular stau elasticitatea și contractilitatea. Elasticitatea vasculară este proprietatea acestora
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea este conferită de fibrele musculare netede și este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede, nu își modifică calibrul prin influențe nervoase vegetative. Sângele circulă prin vasele sangvine datorită diferenței de presiune de la extremitățile vasului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
oxigenare ale mușchilor cresc, consumul de O2 mărindu-se și de 20 de ori. Aceasta se poate realiza prin creșterea cantității de O2 transportată de către sânge pe unitatea de timp, deci a debitului cardiac, și prin mărirea coeficientului de utilizare tisulară a oxigenului. Irigarea sporită a mușchilor striați cu sânge este consecința creșterii debitului cardiac, dar și a unor mecanisme locale cum sunt scăderea rezisistenței vasculare și redistribuirea debitelor sangvine la nivel regional, precum și a diferenței dintre concentrația de O2 din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fiind direct proporțională cu presiunea parțială a CO2. Forma combinată se găsește în eritrocite, bicarbamați și carbamați (combinații ale CO2 cu hemoglobina - carbohemoglobina - sau ciu alte proteine). Constituirea carbamaților depinde de pH și de gradul de saturare al hemoglobinei. Respirația tisulară reprezintă schimburile de gaze respiratorii de la nivel celular. Degradarea oxidativă a substraturilor energogenetice necesită O2. Acest gaz, după disocierea oxihemoglobinei, trece din capilarele arteriolare (unde pO2 este aproximativ 95 mm Hg) în lichidul interstițial (în care pO2 este în jur
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în O2 a sângelui arterial nu se modifică în timpul efortului, în schimb în sângele arterial scade concentrația O2 și crește cea a CO2, ceea ce face să apară acidoza (contribuie și acidul lactic produs de mușchi), ceea ce stimulează ventilația. În ceea ce privește etapa tisulară, mușchii striați consumă de 30 de ori mai mult oxigen decât în repaus, proces mai accentuat la persoanele neantrenate (la indivizii antrenați metabolismul celular este mai economic). Crește coeficientul de utilizare a O2 la nivel tisular (a cantității de O2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stimulează ventilația. În ceea ce privește etapa tisulară, mușchii striați consumă de 30 de ori mai mult oxigen decât în repaus, proces mai accentuat la persoanele neantrenate (la indivizii antrenați metabolismul celular este mai economic). Crește coeficientul de utilizare a O2 la nivel tisular (a cantității de O2 extrase din sângele arterial), prin: scăderea presiunii parțiale a O2 la nivel tisular ca urmare a intensificării proceselor oxidative; pe baza gradientului de presiune mărit, o cantitate mai mare de O2 trece din capilare în lichidul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
repaus, proces mai accentuat la persoanele neantrenate (la indivizii antrenați metabolismul celular este mai economic). Crește coeficientul de utilizare a O2 la nivel tisular (a cantității de O2 extrase din sângele arterial), prin: scăderea presiunii parțiale a O2 la nivel tisular ca urmare a intensificării proceselor oxidative; pe baza gradientului de presiune mărit, o cantitate mai mare de O2 trece din capilare în lichidul intersițial creșterea disocierii oxihemoglobinei ca urmare a acumulării CO2 (efectul Bohr) și a creșterii temperaturii vasodilatație utilizarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hepatocite prin transaminarea și reaminarea unor cetoacizi rezultați din catabolizarea proteinelor, glucidelor și lipidelor. O mică parte din aminoacizii absorbiți în intestin trece în limfă și de aici direct în circulația sitemică. În urma proceselor de catabolism și remaniere a proteinelor tisulare ajung în plasmă cantități semnificative de aminoacizi. Aminoacidemia (concentrația plasmatică a aminoacizilor) are limita fiziologică inferioară 35 mg% și cea superioară 65 mg%. Concentrațiile plasmatice ale celor mai importanți aminoacizi sunt redate în tabelul 4. Principala utilizare a aminoacizilor este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prezintă creatinurie intermitentă (la gravide și lehuze eliminarea este continuă). Prin deshidratarea creatinei rezultă creatinina, ce este eliminată prin urină de către ambele sexe. Eliminarea urinară de creatinină se face independent de aportul alimentar de proteine, fiind un indice al catabolismului tisular și mai ales muscular. In mod fiziologic se elimină prin urină 1,5-2 g creatinină pe zi la bărbat și 0,8-1,5 la femeie. Bilanțul azotat este reprezentat de raportul dintre azotul ingerat și cel eliminat din organism atăt
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glucidic Glucidele îndeplinesc în organism următoarele roluri: rol energogenetic - din oxidarea glucidelor rezultă mai mult de 65% din energia necesară organismului. Oxidarea unui gram de glucide eliberează 4,1 cal intervin în metabolizarea lipidelor rol plastic, prin sinteza unor constituienți tisulari sau ai membranelor celulare rol funcțional, intrând în structura acizilor nucleici și a unor enzime Glucidele provin exclusiv din aportul exogen și sunt reprezentate de polizaharide (amidon, glicogen, celuloză), dizaharide (zaharoză, maltoză, lactoză) și monozaharide (hexoze-glucoză, fructoză, galactoză și pentoze
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mod normal între 150 și 250 mg/%. Reglarea metabolismului lipidic se face de către unii hormoni. Degradarea trigliceridelor din țesutul adipos este stimulată de catecolamine și inhibată de insulină. Estrogenii scad sinteza hepatică de colesterol iar hormonii tiroidieni accelerează catabolismul lui tisular. 4.2.4. Metabolismul energetic Metabolismul energetic cuprinde totalitatea proceselor prin care este generată și utilizată energia necesară desfășurării activităților organismului. Energia necesară desfășurării proceselor fiziologice este furnizată prin oxidarea intracelulară a substraturilor energogenetice. Toate formele de energie produse în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
ridicat. Musculatura netedă prezintă atât contracții ritmice (fazice) cât și contracții tonice. Tipul de contracție depinde de caracterul unitar sau multiunitar al fibrelor musculare, de inervația independentă sau comună de către filetele nervoase vegetative precum și de răspunsul la factorii hormonali sau tisulari. Mușchii multiunitari din pereții vaselor mari dezvoltă ca răspuns la impulsurile nervoase o contracție de tip tonic, necesară menținerii unui tonus crescut pentru o perioadă lungă de timp. Mușchiul neted intestinal prezintă ambele tipuri de contracții. Pe fondul contracțiilor de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aprecierea stării de sănătate a țesuturilor periimplantare sunt: -determinarea adâncimii șanțului gingival, -nivelul clinic al inserției gingivale, -nivelul de sângerare, -sângerarea provocată la examinare, -indicele de placă dentară. Mobilitatea implantului este cel mai important factor de control al menținerii sănătății tisulare periimplantare. Implantul dentar nu prezintă mobilitate fiziologică și este clinic imperceptibil. La implanturile dentare, cât și la dinții naturali, centrul de rotație al mișcărilor este localizat la 2-3 mm sub creasta alveolară. Acest punct urmează o mișcare de tranziție în
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
la moarte (V. M. Smirnov, V. I. Dubovskii, 2002) Aproximativ 60-65% din apa organismului se regăsește la nivel celular sub forma lichidului intracelular. Restul cantității de apă se găsește În afara celulelor. Acesta este lichidul extracelular. El este compus din lichid tisular, situat În jurul celulelor, plasma, limfa și alte fluide. Apa are o mare importanță pentru activitatea fizică deoarece: celulele roșii transportă oxigenul la mușchii activi cu ajutorul plasmei din sânge, care constă În principal din apă; nutrienții - glucoza, acizii grași și aminoacizii
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de la începutul declanșării semnelor prodromale și până la formarea canalului utero vaginal care va facilita expulzarea fetusului( BOITOR I.,1984, SEICIU, FL., și col. 1987 , RUNCEANU, L., Gh., COTEA V. CORNELIU, 2001). În această perioadă au loc următoarele modificări morfofuncționale: infiltrația tisulară a cervixului datorată efectului congestiv al estrogenilor ; fluidifierea mucusului cervical ; angajarea pungilor fetale datorită contracției fibrelor musculare longitudinale ale uterului în sens radial. Prima pungă fetală ( alanto-corială), care acționează în prima fază de deschidere a cervixului, conține lichidul alantoidian, de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la ambele categorii de vaci, (2,2±0,3 și respectiv 2,6±0,3), depășind limita superioară a valorilor fiziologice. Această bazofilie se încadrează în " reacția leucocitară " generală care are loc ca mijloc de autoapărare a organismului la distrugerile tisulare din timpul parturiției și a invaziei microbiene imediat după parturiție. În perioada următoare până la 28-45 zile postpartum nivelul bazofilelor înregistrează scăderi până la valori considerate fiziologice (0,2±0,1 și 1,2±0,4), indicând o ameliorare a procesului inflamator
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
uterul aflat în proces de involuție postpartum, (tab.10). Analiza de ansamblu a leucogramei evidențiază faptul că, la vacile cu distocii "reacția leucocitară" este mai intensă, ca mijloc de autoaparare împotriva invaziei microbiene care are loc imediat după parturiție. Distrugerile tisulare postpartum (asociate cu detașarea placentei) determină o migrare înspre uter a celulelor leucocitare din curentul sanguin, evidențiată de scăderi ale valorilor în sânge și de apariția acestora la nivelul uterului. Examenul microscopic al secrețiilor loșiale la vaci a evidențiat printre
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acestora fiind temporare și fără semnificație statistică. Determinările calitative ale proteinelor(proteinograma) indică unele variații ale valorilor în relație cu procesul parturiției. Albuminele serice ( %), care reprezintă o importantă fracțiune proteică plasmatică (o sursă cu disponibilitate rapidă de aminoacizi necesari reparațiilor tisulare) înregistrează postpartum scăderi ale concentrațiilor serice. Nivelul acestor pierderi proteice (datorate hemoragiei și distrugerilor tisulare postpartale, cât și începerii secreției colostrale) prezintă unele variații în funcție de felul parturiției, cât și de prezența unor tulburări genitale puerperale. În perioada antepartum (1-7 zile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ale valorilor în relație cu procesul parturiției. Albuminele serice ( %), care reprezintă o importantă fracțiune proteică plasmatică (o sursă cu disponibilitate rapidă de aminoacizi necesari reparațiilor tisulare) înregistrează postpartum scăderi ale concentrațiilor serice. Nivelul acestor pierderi proteice (datorate hemoragiei și distrugerilor tisulare postpartale, cât și începerii secreției colostrale) prezintă unele variații în funcție de felul parturiției, cât și de prezența unor tulburări genitale puerperale. În perioada antepartum (1-7 zile) valorile albuminelor serice sunt ușor crescute peste nivelul mediei valorilor de referință, fiind cuprinse între
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]