941 matches
-
fapt, e vorba de „un frag ment de trunchi de paltin” în care s-ar fi înfipt săgeata voievo- dului (123, p. 16 ; 124, p. 129). Tot în legende moldovenești se spune că, după ce Noe a reclădit arca bătând în toaca de paltin, mai lipsea un singur lemn. În locul lui, Noe a pus chiar toaca (3). O abordare comparativă a acestor motive mitice universale și practici magico-rituale arhaice ar putea să scoată la lumină pierdute semnificații simbolice. a) Legende grecești. Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi înfipt săgeata voievo- dului (123, p. 16 ; 124, p. 129). Tot în legende moldovenești se spune că, după ce Noe a reclădit arca bătând în toaca de paltin, mai lipsea un singur lemn. În locul lui, Noe a pus chiar toaca (3). O abordare comparativă a acestor motive mitice universale și practici magico-rituale arhaice ar putea să scoată la lumină pierdute semnificații simbolice. a) Legende grecești. Un gest similar cu cele comentate îl regăsim în legenda edificării unei alte corăbii primordiale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
menirea inițială a copacului Huluppu era aceea de a servi drept material pentru confecționarea numai a tronului și a patului zeiței. Deci probabil că instrumentul de percuție făcut din lemnul aceluiași copac este implicat în această „creație”, slujind (ca și toaca lui Noe) la îndeplinirea unui ritual magico- -muzical care să facă opera să dureze. Altfel, mobilierul sacru, implicit templul și lumea, s-ar surpa. Într-adevăr, textul continuă cu descrierea unui ceremonial magic de folosire de către Ghilgameș a acestui instrument
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reîntoarcerea pe pământ, Ghilgameș nu-l întreabă pe Enkidu (cum ar fi fost logic) despre soarta instru- mentului magic după care plecase, ci despre soarta sufletelor morților în lumea de dincolo. Este foarte probabil că plecarea în lumea subpământeană după „toaca” magică este o alegorie a călătoriei întreprinse cu ajutorul (ritmului) ei în lumea de dincolo. Motivul pare a fi de structură șamanică. d) Legende și practici șamanice. Toba șamanului joacă aceleași roluri : călăuză și vehicul. Ritmul ei îi produce acestuia o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Arborelui cosmic, din care șamanul își face toba (motiv central în șamanism), și, în general, sistemul cosmologic al șamanilor sunt probabil tot de origine mesopotamiană (108). Nu se poate afirma cu certitudine că toba șamanilor asiatici își are sorgintea în „toaca” (pukku) sumero- akkadiană. Ceea ce știm cu siguranță însă este faptul că instrumentul de tip tobă (membranofon) își are sorgintea în instrumentul de tip toacă (idiofon). Inițial, era lovit cu două bețe un trunchi de copac căzut. Ulterior trunchiul a fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ale evoluției : Epopeea lui Ghilgameș, legendele românești referitoare la potop și credințele și practicile șamanilor. Aceștia din urmă foloseau inițial, probabil, tot un instrument idiofon de lemn, odată ce sacralitatea tobei șamanului este dată de sacralitatea lemnului din care este făcută. Toaca lui Noe, pukku lui Ghilgameș și toba șamanului - de la actul confecționării până la cel al utilizării - au evidente conotații dendrolatrice, cosmologice și chiar cosmogonice. Atribute cos- mogonice acordate instrumentelor de percuție se regăsesc și la alte civilizații (109). În mitologia indiană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a creației), al căror prototip este Kounyou - toba făcută dintr-un fruct lemnos de baobab, „ou al lumii dintâi” (10, p. 417). Gestul lui Noe din legendele românești poate fi circumscris acestui tip de credințe și practici : el bate în toacă și arca („ou cosmogonic” și imago mundi) se clădește de la sine. Aceste câteva exemple nu sunt decât fragmente dintr-o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără ajutorul uneltelor : Se născu această luntre Fără-a fi deloc cioplită, Fără-o așchie să sară (61, p. 266). Imaginea este analoagă cu cea din legenda românească a poto pului, în care Noe, în fața arcei surpate de diavol, bate toaca de paltin până ce „lemnele, unul câte unul, s-au așezat fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă” (3, p. 119) ; sau cu ima ginea lui Amfion, care clădește cetatea Tebei cântând din lira sa magică (vezi și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
uneltelor”, printr-un act magic, în speță prin sunete emise/produse de zeul sau eroul demiurg. Analogiile făcute sunt în măsură să confirme și să completeze semnificațiile simbolice din subtextul legendei românești a potopului. Arca este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor, cu toba șamanilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
produse de zeul sau eroul demiurg. Analogiile făcute sunt în măsură să confirme și să completeze semnificațiile simbolice din subtextul legendei românești a potopului. Arca este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor, cu toba șamanilor, cu lira lui Orfeu și cu cea a lui Amfion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este o imago mundi, iar toaca de paltin, un instrument magico-muzical cu valențe cosmo- gonice. Toaca lui Noe face parte din aceeași familie cu toba cosmogonică Damaru a zeului Siva, cu toba din miturile și riturile cosmogonice ale dogonilor, cu toaca (pukku) sumero-akkadienilor, cu toba șamanilor, cu lira lui Orfeu și cu cea a lui Amfion, cu flautul fermecat al vrăjitorului din Hameln, cu buciumul din riturile românești (al cărui sunet ține departe duhurile rele), cu toate instrumentele magice și cuvintele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
același model după care, la origine, a fost creat Cosmosul prin ordonarea Haosului (85). Ele vor avea deci prestigiul unor „imagini ale Lumii”, iar cei doi meșteri mitici - prestigiul și funcția Demiurgului. Povestea facerii lumii spusă de Väinämöinen sau sunetele toacei lui Noe ordonează Haosul - în cazul nostru, grămada dezordonată de lemne (massa confusa) a celor două corăbii arhetipale. De aici funcția apotropaică a celor două manifestări demiurgice. Povestea lui Väinämöinen „domo- lește stihiile”, iar toaca de paltin a lui Noe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spusă de Väinämöinen sau sunetele toacei lui Noe ordonează Haosul - în cazul nostru, grămada dezordonată de lemne (massa confusa) a celor două corăbii arhetipale. De aici funcția apotropaică a celor două manifestări demiurgice. Povestea lui Väinämöinen „domo- lește stihiile”, iar toaca de paltin a lui Noe alungă sau răpune diavolul („Ucigă-l toaca”) ; f) Alte legende românești. Am văzut că, în Moldova, specialiștii au constatat, pe de o parte, frecvența redusă a motivului „înte- meierea unui edificiu pe locul unde s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nostru, grămada dezordonată de lemne (massa confusa) a celor două corăbii arhetipale. De aici funcția apotropaică a celor două manifestări demiurgice. Povestea lui Väinämöinen „domo- lește stihiile”, iar toaca de paltin a lui Noe alungă sau răpune diavolul („Ucigă-l toaca”) ; f) Alte legende românești. Am văzut că, în Moldova, specialiștii au constatat, pe de o parte, frecvența redusă a motivului „înte- meierea unui edificiu pe locul unde s-a produs o jertfă de sânge” (38, p. 49 ; 36, vezi harta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nitorului (65, pp. 452-453). în unele variante moldovenești ale legendei potopului, Dumnezeu îi indică lui Noe efectuarea unui gest magic. Pentru a putea săvârși arca, el trebuie fie să lovească în „primul copac” cu toporul, fie să-și facă o toacă dintr-un paltin și să toace la rădăcina lui. Astfel de toposuri supraviețuiesc - în forme și cu semnificații similare - în legendele moldovenești cunoscute sub titlul generic Ștefan cel Mare ctitor de biserici. Să spunem de la bun început că ne interesează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
alt copac. În timp ce lucrează, Ștefan (la fel ca Noe) se taie la un deget. Ctitorul îi arată sihastrului rana și acesta își dă seama de greșeala comisă de primul. Daniil caută paltinul consacrat, pune urechea la rădăcina lui și aude „toaca din cer” (sau „cântări îngerești”). Ștefan face același lucru, auzind și el sunetele divine. Sihastrul îl pune pe domnitor să dărâme construcția incorect plasată și să o refacă pe locul magic stabilit și ritual consacrat : „«Vezi, i-a zis schivnicul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sângeros meșterului Manole” (65, p. 468). Ca și în legenda românească a potopului, în legendele tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici transpare rolul paltinului (vom încerca să reconstituim valențele mitico-simbolice ale acestui arbore într-un capitol separat) și rolul toacei, chiar dacă, de data aceasta, este vorba de prototipul ei divin. „Toaca din cer” sau „toaca lui Dumnezeu” este „tot ca cea de pe pământ”, „asemenea celei de la biserică” și cu aceeași menire („piere tot ce-i rău” și „diavolul nu se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a potopului, în legendele tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici transpare rolul paltinului (vom încerca să reconstituim valențele mitico-simbolice ale acestui arbore într-un capitol separat) și rolul toacei, chiar dacă, de data aceasta, este vorba de prototipul ei divin. „Toaca din cer” sau „toaca lui Dumnezeu” este „tot ca cea de pe pământ”, „asemenea celei de la biserică” și cu aceeași menire („piere tot ce-i rău” și „diavolul nu se mai poate arăta”). Doar că, bineînțeles, este „o toacă mare” pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici transpare rolul paltinului (vom încerca să reconstituim valențele mitico-simbolice ale acestui arbore într-un capitol separat) și rolul toacei, chiar dacă, de data aceasta, este vorba de prototipul ei divin. „Toaca din cer” sau „toaca lui Dumnezeu” este „tot ca cea de pe pământ”, „asemenea celei de la biserică” și cu aceeași menire („piere tot ce-i rău” și „diavolul nu se mai poate arăta”). Doar că, bineînțeles, este „o toacă mare” pe care „nu o aud
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ei divin. „Toaca din cer” sau „toaca lui Dumnezeu” este „tot ca cea de pe pământ”, „asemenea celei de la biserică” și cu aceeași menire („piere tot ce-i rău” și „diavolul nu se mai poate arăta”). Doar că, bineînțeles, este „o toacă mare” pe care „nu o aud decât oamenii buni la Dumnezeu, fără păcate” sau „oamenii năzdrăvani” (8, pp. 138- 142). Gestul magic al omului și cel al zeului sunt complementare și se produc în același timp și în același loc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel al zeului sunt complementare și se produc în același timp și în același loc. Paltinul - pe locul și din lemnul căruia se va ridica lăcașul - este un simbol al arborelui cosmic care marchează Axa și Centrul Lumii. Săgeata sau toaca omului, pe de o parte, și fulgerul sau toaca zeului, pe de altă parte, converg și se întâlnesc în acest punct. Din perspectivă mitică și rituală, este singurul loc unde poate începe creația, dar și construcția mănăstirii (imago mundi). Orice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
același timp și în același loc. Paltinul - pe locul și din lemnul căruia se va ridica lăcașul - este un simbol al arborelui cosmic care marchează Axa și Centrul Lumii. Săgeata sau toaca omului, pe de o parte, și fulgerul sau toaca zeului, pe de altă parte, converg și se întâlnesc în acest punct. Din perspectivă mitică și rituală, este singurul loc unde poate începe creația, dar și construcția mănăstirii (imago mundi). Orice alt loc, nestabilit și neconsacrat astfel, se dovedește a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe locul „unui stejar socotit sfânt de păstori”, la rădăcina căruia a depus Romulus armele inamicului învins (tropaeum). Agățarea în crengile, depunerea la rădăcina sau înfigerea în trunchiul copacului a unor arme/unelte, baterea cu un topor (ciocan) în lemnul (toaca) unui copac, înfigerea în pământ a unor arme/unelte etc. au toate același scop și efect magico-ritual : consacrarea unui loc în vederea unei întemeieri. Sau, altfel spus, stabilirea unui centru de unde poate iradia creația. Analog cu ritul indian comentat mai sus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că legenda românească a edificării arcei de către Noe face parte din aceeași mitosferă cu legenda tip Meșterul Manole. De aseme- nea, am vrut să sugerez faptul că jertfa umană nu a fost înlocuită cu un banal gest creștin (bătutul în toacă), ci că acesta din urmă este ecoul unei mentalități arhaice și complexe privind creația în general și, în special, cea prin construcție. Analiza celor câteva episoade ale variantelor românești ale legendei potopului mi-au permis depistarea și evidențierea unor străvechi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și a tăiat un lemn mare [sau „un paltin mare” ; cf. 115] și a făcut o mănăstire mare cu nouă uși, cu nouă altare (23, p. 333). La fel ca Noe din legendele românești prezentate, Dumnezeu are și el o toacă („Toaca din cer”) - „tot ca cea de pe pământ”, doar că, bineînțeles, „este o toacă mare” (8, p. 138). Armele omului și 121Legenda românească a potopului forțele lor magice sunt mai mici decât cele ale Demiurgului. Mai mici, dar indispensabile. Fără
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]