1,739 matches
-
dar nătăfleț mai ești! Ăia sunt niște prăpădiți de șoricei. Neștiutori cum sunt, căutau joacă. Lasă, culcă-te! Când o să crești mare, o să fii cel mai puternic din ogradă. Pisica îi linse căpșorul zburlit de frică, apoi începu să-i toarcă un cântec de leagăn. Șușurel adormi. Se visă stând într-un tron sclipitor. De o parte și de alta, șiruri de motani înarmați până-n dinți îl păzeau, iar în fața sa stăteau câinele și cocoșul, în genunchi, cu ochii în pământ
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
poezia care dă titlul este revendicată de un glas masculin sau de o proiecție a dorinței autoarei: „Între cer și pământ mai caut răspuns,/ O toamnă în care dureri am cules/ Iar tu fără urmă să pleci ai ales/ Și toarce-n neliniști un vers nepătruns.// Răpus de poveri într-un dor ne’nțeles/ Mai tremur în palma tăcerii ascuns,/ E rece pustiul în care-am ajuns/ Căci doar amăgirea suspină-n eres.// Cum lunec spre iarnă cătând propriul Eu/ Rămân
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
apelor vijelioase de munte... Vocea întregindu-i intemperiile lăuntrice, sufletești, ieșite din fire, ca la toți cei mari. (ibid. p. 23) „În soarele privirilor ei a răsărit toată cântarea noastră românească. Maria a pus lumină în cântec, apoi l-a tors în ghergheful trăirilor sacre, străbune. Fervoarea simțirii ei românește era puritate și provocare a sentimentului ce se îmbrățișează cu armonia. Spiritul ei smulgea zâmbetul senin de pe cer plămădind cântecul într-o prietenie divină, într-o frumusețe-canon. Maria nu s-a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
sau de pe Jiu. (Revista „Gândirea”, Anul XVII, nr. 4, Aprilie 1938) Și cine a doinit atât de cutremurător și de neînțeles de sensibil, fiind suflet în sufletul Neamului său, altcineva decât Maria Tănase?! Genialul și inegalabilul poet Radu Gyr a tors din ființa sa fascinantă și prigonită, din ființa sa poetică și mărturisitoare, din ființa plină de iubire și suferință și un șirag de nestemate Balade. O parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului, Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
s-o atingă cu mâna și să se joace cu ea. Pisoiul ei favorit, văzând că ea întârzie mai mult ca de obicei pe afară, se strecură ușor din casă și se porni s-o caute. O găsi, se apropie torcând și începu să se joace pe lângă ea, mângâindu-i picioarele cu blănița lui albă și pufoasă, zburdalnic și bine dispus. O văzu pe Corina îngândurată și-i zise: - Fetiță frumoasă, de ce ești tristă?... De ce te uiți așa de mult spre
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361640_a_362969]
-
pe rând, abandonează privitul la ecran și fac și dânșii ce au făcut deștepții de finlandezi! Adică trag pe dreapta. Șugubățul meu vecin, Sami, că așa a zis că îl cheamă, trotilat de licoarea lui Bachus, doarme dus... Motoarele avionului torc plăcut precum pisicile din jurul sobei. Singura, proteza moșului, scoate niște sunete de parcă ar trece camionul pe o șosea pe care s-a aruncat antiderapant. Mă fac că îmi schimb poziția și îi trag „din greșeală” un ghiont ușor cu cotul
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
sufletului truditorului de metafore ce nu poate muri, întorcându-se în cuvinte: „Poeții nu mor niciodată, se-ntorc în cuvinte,/eterne vorbe încolțite-n brazdă,/în frunze, în flori și în întoarceri din cele sfinte,/ sau în zborul păsărilor ce torc la stână/ cântece pregătite să fie gazdă/ în care intrăm cu ei de mână.” După ce se preumblă prin răbdarea pietrei, ca printr-un templu, unde locul și vremea devin axe ale reflecției poetice, Al. Fl. Țene își așază frunte pe
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
motorului. Mergeam în necunoscut. La un moment dat am zărit iar luminile ca niște ghemotoace galbene. Înseamnă ca ne întorceam spre mal, așa că am întors să încercam să le ținem mereu în pupa, astfel să ne îndreptăm spre larg. Motorul torcea frumos. Parcă nici nu existase incidentul care ne-a dezorientat de nu mai știam încotro mergem. După timpul parcurs ar fi fost normal sa fi ajuns în zone bune de pescuit. Nici vorbă. Lăsam motorul la ralanti să putem auzi
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361740_a_363069]
-
privit să Mă conving că iarna pe deplin a sosit și Pe strada noastră cu adevărat s-a oprit Cu bucurii și exaltare-n suflet, în patul meu Moale și-n așternutul cald m-am tolănit și Cu motanul gri torcând în brațe am adormit La omul de zăpadă cu ochi de cărbune, nas Lung de morcov și pălăria bunicii de paie Visând la săniuța mică, bătrână alunecând La pârtie mâine toții copii gălăgioși zburdând. Referință Bibliografică: Iarna a sosit / Stella
IARNA A SOSIT de STELLA REEVES în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351806_a_353135]
-
blândă-a serii. Nasul negru de tăciune și mustăți feline, ce adulmecă în aer, prada care vine. Un atlet, bine făcut pentru vânătoare, dintr-un salt era în pom, prada să-și doboare. Este tandru, drăgăstos, știe să s-alinte, toarce chiar un cântecel, ce-i trece prin minte. Și când a crescut pisoiul devenind motan și Sultanul cu haremul părea băietan. Că se-ncinse nuntă mare în grădina cu umbrar și pisicile vecine intonau imnul barbar. Mi-ar plăcea să
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CROAZIERĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 778 din 16 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Răsturnat pe un divan Un motan îmi toarce în brațe Și-o pădure de becațe Desenată pe tavan Toropeală, reverii Și mă văd tăind savane; Principate suverane Mă întâmpin cu solii Dar mă scutur de emoții Totul se dărâmă brusc Ca un paravan etrusc Când atacă vizigoții Ce
CROAZIERĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351909_a_353238]
-
sunetul acela înseamnă o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Vară îmi făcea izmenuțe scurte, ca purtăm pantalonași scurți făcuți tot de mamă. Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
privit să Mă conving că iarna pe deplin a sosit și Pe strada noastră cu adevărat s-a oprit Cu bucurii și exaltare-n suflet, în patul meu Moale și-n așternutul cald m-am tolănit și Cu motanul gri torcând în brațe am adormit La omul de zăpadă cu ochi de cărbune, nas Lung de morcov și pălăria bunicii de paie Visând la săniuța mică, bătrână alunecând La pârtie mâine toții copii gălăgioși zburdând. Citește mai mult Aseară iarna repede
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
în liniștea nopții afară am privit săMă conving că iarna pe deplin a sosit șiPe strada noastră cu adevărat s-a opritCu bucurii și exaltare-n suflet, în patul meuMoale și-n așternutul cald m-am tolănit șiCu motanul gri torcând în brațe am adormitLa omul de zăpadă cu ochi de cărbune, nasLung de morcov și pălăria bunicii de paieVisând la săniuța mică, bătrână alunecândLa pârtie mâine toții copii gălăgioși zburdând.... XI. MOȘ BĂTRÂN CU BARBĂ ALBĂ, de Stella Reeves , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
la comandă toți zboară Pe geam privesc dar nimic nou nu mai zăresc E numai vântul ce vâjâie prin pom în crenguțe Sau noua zăpadă ce liniștit și domol se așează Lângă foc mă întorc, cu pisica în brate, ea toarce Amândouă ațipim și apoi liniștit și ușor adormim Dintr-o dată, un sunet nou, puternic, prea aproape Amândouă tresărim și buimăcite pe geam privim Steluțe mii, colorate, hazlii, cerul în noapte au invadat Cântece și urări fericite, strigări și șampanie curgea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului IARNĂ Toarce de un timp bunica, Rezemată de cuptor, Toarce leneș și pisica, Sforăind pe pat, sonor. Șoarecii au prins de veste Și cămara e al lor, Iar afară se pornește Vântul, șuierând ușor. Chiar și omul de zăpadă Astăzi pare relaxat
IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352330_a_353659]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului IARNĂ Toarce de un timp bunica, Rezemată de cuptor, Toarce leneș și pisica, Sforăind pe pat, sonor. Șoarecii au prins de veste Și cămara e al lor, Iar afară se pornește Vântul, șuierând ușor. Chiar și omul de zăpadă Astăzi pare relaxat, Fulgii-ncep din bolți să cadă Într-un
IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352330_a_353659]
-
pornește Vântul, șuierând ușor. Chiar și omul de zăpadă Astăzi pare relaxat, Fulgii-ncep din bolți să cadă Într-un iureș legănat. Ciorile-și alungă frica, Pe sub nori, din câmp se-ntorc, Doar bunica și pisica Stau în liniște și torc. Referință Bibliografică: IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352330_a_353659]
-
dar incredibil de tandre, porni spre patul larg și primitor, unde o așeză cu mare grijă ca pe un bibelou neprețuit, peste pat. Se întinse lângă ea în timp ce o săruta. Săndica simțea cum îi iau foc obrajii. Dacă până acum torcea ca o pisică răspunzând la dezmierdările lui pasionale, devenise fiară, gata să se năpustească asupra prăzii, aflată la îndemâna sa. - Ești un depravat, îi șopti ea la ureche sărutându-i lobul urechii și am să te învăț eu bunele maniere dacă
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
că de două zile mâncase numai țigări și băuse doar apă chioară de la chiuvetă, al doilea, în creier, unde răscolise strategiile de agățat, iar al treilea, în inimă, provocându-i un seism afectiv față de posibila sa salvatoare. Începu brusc să toarcă dulce de tot, pe lângă urechiușele Marlenei, povestea cu el când era mic și mămica lui le făcea, de sărbători, musaca, una minunată din care nici că a mai mâncat de atunci. Marlena, natură simțitoare și caritabilă din fire, începu să
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
simpla ta iubire le dă o șansă. Poți să înțelegi dacă sfinxul cântă, dacă din azur surâd curcubeie, dacă plânsul trist din suflet se zvântă doar c-o scânteie. Totuși Încă n-ai să pieri. Cine să te-nvingă atât timp cât torci dragoste curată? Râzi când cu dureri continuă să ningă soarta-ți ciudată. Nu sunt prăbușiri desele derute în care trosnesc ireale ruguri, când pădurea ta unde zburdă ciute plină-i de muguri. Nu fi trist că rar arcuiești o boltă
POŢI SÃ ÎNŢELEGI TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352557_a_353886]
-
românească în frumoasele ținute populare, dar și scriitori. Mulți, mulți scriitori și cărți bineânțeles. Sunt expuse numeroșilor vizitatori standurile de cărți, expozițiile de pictură și fotografie, costumele populare românești, dar și produse gastronomice transilvane. Am revăzut cu mare plăcere femei torcând fuiorul de lâna îmbrăcate în minunată ținută românească, în portul nostru popular românesc. Fascinant și pentru jurnaliști care au intervievat pe toți cei care își prezentau standul cu multă dragoste. Agnes Maria Orban corespondent atât în presa românească cât și
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
pentru a avea, se spune, tenul alb și curat tot anul. Unul din cele patru mituri importante ale poporul român, cel al „Babei Dochia”, se află în strînsă legătură cu obiceiul mărțișorului. Legenda spune că firul mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrară, care moare și renaște la echinocțiul de primăvară. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o afacere, o producție de serie mică, dar și un prilej de bucurie, care își păstrează
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
ea îți poți bea cafeaua discretă de gânduri. În surâsul dimineții, în zâmbetul amiezii, în mângâierea nopții, departe sau aproape de rosturi, rămâne o simplă femeie, odihnă pentru oboseala vremii. Cu ea îți poți bea aleanul tăcut. Într-o zi, va toarce firul ierbii cu amintirea.(11 iulie 2016) Iulia Dragomir Referință Bibliografică: Toarcerea vremii / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2019, Anul VI, 11 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TOARCEREA VREMII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350626_a_351955]
-
fum. Va aștepta în raftul lui uitat Să-l mângâie o mână delicat, Să curgă molcom timpul adormit Din necuprins trecând spre infinit, Și cântecul silabelor încet, Profundele tăceri de minaret, Iar aștrii să-și urmeze drumul lor, Să-și toarcă veșnicia fin fuior. Petale se deschid dintr-un poem Și prinde nouă viață un totem, Se-ntoarce-acum timpul înapoi Cu zeii veșnic tineri printre noi. Trasând cu enigmaticul penel, Întoarceri prin al timpului tunel, Dăm filă după filă-un volum Cu
TUNELUL TIMPULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351373_a_352702]