743 matches
-
fost vechi tovarăș." Aflat într-o plăcută companie, începând a fi băgat în seamă de cel mai mare critic și chiar de N. Iorga, Sadoveanu se mută în 1904 în București, cu familia, instalându-se în strada Toamnei. Prieten la toartă cu Șt. O. Iosif, lucrau împreună în redacție la corecturi, făceau lecturi comune și petreceri în tovărășia unui lăutar care "zicea" cu mare artă cântece bătrânești. Șteo era încântat de povestirile confratelui de la Moldova, abia descins în Capitală: "Vedeam în
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
de tranzit. Prin care călătorii își savurează deriva. Dimineață de septembrie Câte cântece triumfale de dragoste Și câte murmure de luptă poți îngâna într-o singură dimineață Când lumea se răstoarnă ca o ceașcă de cafea Cu viitorul prelins pe toartă Și soarele roșu îngheață cu arterele la suprafață, Într-un sâmbure scuipat pe o plajă albastră Suntem singuri și muți asemeni vaselor de lut Sub pământul nou Răvășit de cizmele cuceritorilor care trec prin imperii Fără să mai lase urme
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
s-o strângem, nepăsătoare la lauda sfinților din tropare. Numărătoarea Numărătoarea s-a terminat Cinci degete de la o mână, cinci degete de la mâna cealaltă, Coastele țin în coșul lor de calciu gălbui făptura nu prea înaltă. Deasupra lor, ca două toarte mai cresc din amfora cărnii, sânii cu vinișoare albastre sub piele, pe care îi mângâi de parcă ai învăța un meșteșug de la împletitorul de nuiele, de la cel ce suflă în bășica de sticlă boltiri și muguri, alunecări de odăjdii peste tămâie
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
Imbold. La Acuarela atmosferă este una neobișnuită și extrem de interesantă. Se servește bere cu ghimbir, fără alcool, se ascultă muzică bună și se stă la povești. Și Le WC este un loc simpatic și amuzant. Chiuvetă este o găleată cu toarta roșie și rafturile sunt pline de cele mai interesante obiecte. Bistroul este deschis în fiecare zi, între orele 10-24. Schitul Dârvari Schitul Dârvari este un lăcaș de cult construit în 1834. A fost un loc în care au locuit 12
Cele mai interesante locuri din Capitală despre care nu vorbește nimeni () [Corola-journal/Journalistic/62574_a_63899]
-
apucă sughițul. În fața sa, apărut pe neașteptate, asta nici nu era prea dificil, se afla un extraterestru. Mic, îmbrăcat cu un costum roșu și cu un cap albastru, fără ochi, fără nas, însă cu o ureche mare sub forma unei toarte. Omulețul scotea niște sunete bizare, înfundate, un fel de răcnete neinteligibile pentru un om, chiar dacă acesta ar fi venit de la biserică și nu de la crâșmă. Ca să scape de groază Pandelică se prăbuși la rădăcina unui gard, gândinduse că va părăsi
Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
ei, în țările mai liberale. De la rudimentare procese de fabricație, care au secrete, și nevoie de șansă, pentru a prinde o anumită aromă, o anumită tărie, treci, după două-trei camere, la înțelegerea mecanismelor sociale care au permis apariția ceștilor cu toartă, pentru noua băutură fierbinte, au modificat regulile de servire, tabieturile, viața lumii. Cît de banală e dependența societății moderne de endorfinele stimulate de-un mic pătrat cafeniu, de care aproape că nici o dietă nu izbutește să ne despartă, și ce
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
à perfection). Cele populare provin din evoluția semantică a unor circumstanțiale de loc sau, în sens larg, de la indicații spațiale, vizuale, eventual instrumentale: a fi la strîmtoare sau la ananghie; a ajunge la țanc; a fi (prieten) la cataramă, la toartă; a fi cu cineva la cuțite etc. Lista construcțiilor familiar-argotice cu prepoziția la e destul de bine individualizată și conține mai multe categorii semantice. Una e mai puternic legată de ideea de scop, prezentînd acțiunile ca făcute fără o intenție precisă
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
frumos, în spațiul vag matematic, învelit în cuvinte cu înțelesuri din altă lume, ca-ntr-o cabală: Pe cărări spre luna moartă,/ dincolo de scări de apă,/ unde gândul ca o grapă/ neființa mai desgroapă,/ s-a oprit. Dar nu e toartă/ căci acolo și crisparea/ e-o cădere, o săgeată/ ce se-ntoarce parcă beată/ fără să pătrundă zarea." (Cercul). Ce delicată, sunînd romantic și rostuin-du-se ermetic, e această mărturisire a unei neputințe, neputința liniei de-a se-ntrece cu cercul
Altă lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7281_a_8606]
-
nu are curajul să pătrundă în anumite cartiere din cauza bandelor care activează acolo. Dar bandele acestea au coborît în desant în București? Nu s-au format sub nasul polițistului de cartier care în loc să-și informeze superiorii se ține adesea de toartă cu inși de cea mai joasă factură? Cum bine știm, se întîmplă și ca polițistul de cartier să le povestească superiorilor săi ce se clocește sub ochii lui, însă superiorii lui sînt cei care au o relație vinovată cu cine știe ce
Violența și autoritățile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16152_a_17477]
-
prin capitala, l-am auzit zicîndu-le ălora, clar de tot: "...și să-l dăm jos pe jidan". Carevasăzică, se certaseră... Nu se mai avea bine cu simpaticul... Da^ de unde și pînă unde? Și de unde antisemitismul asta, că erau prieteni la toarta... Ori Iliescu?... Totdeauna în privirea jucăușa a acestuia, pîna să-l înțeleg bine, un zîmbet anume, ceva suspect, ceva fin, si infam, îmi șocase atenția. Chemase cotonogarul ca să-l puie jos pe Petrică, să nu se spună apoi că el
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
suflete pe piepții salopetelor, icoana făcătoare de minuni, tomberonul, piei de miei cu inima de îngeri, domnișoara în curul gol printre admiratori fardați foști marinari, păsări oarbe împăiate cu frunze, mai mulți ochi băgând arhiva în sperieți, bijuterii false, lapislazuli, toarte, paftale, niscai matostate - acolo (...) în afara poemului: exilul în care pornim de-a-ndăratelea." (p. 37-38) Arbitrariul este ridicat la rangul de principiu ordonator, ca în producțiile suprarealiste, deși nu avem de-a face neapărat cu o provocare voluntară a misterioasei dinamici a
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
explicații pentru originea expresiei. Foarte interesantă este cea a lui Constantin Dominte, publicată în revista Limba română (nr. 1, 1978), care pornește de la ideea că sursa metaforei nu este urechea umană, ci (într-un alt sens al cuvîntului) urechea sau toarta unui vas, a unui ulcior etc. Expresia s-ar întemeia, astfel, pe ideea anormalității prin incompletitudine, s-ar referi la ceva inutilizabil și s-ar apropia de a-i lipsi o doagă. Cîțiva ani mai târziu, în Cercetări lingvistice (nr.
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
îndeosebi în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această ocazie. De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare și băutură. Se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobește cu flori și cireșe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere. Se duc la biserică ofrande specifice Moșilor de cireșe Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moșilor
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
unde mormintele sunt curățate și împodobite cu flori de tei și cu frunze de nuc. Aici, credincioșii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu lapte, cu vin sau cu cireșe. Tradiția spune că la Moșii de vară toți morții se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
Dor. Acolo fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește pomană se retage trist în mormint ținând în brațe crengi cu flori de tei. În Prahova se împart căni de lut umplute cu vin și împodobite la toartă cu flori de trandafir și de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). În Argeș, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiți întind masa cu diferite bucate în curtea casei ; în mijlocul mesei se pun
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
dau de pomană fructe și colaci și „se ridică" pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie. În Moldova, se dau de pomană căni și străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin și cu cireșe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca și în alte zone ale țării. În același timp, gospodinele pregătesc pentru Moșii de vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză. Creștinii care-și venerează morții, respectând anumite tradiții în
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
au păstrat în uz, dar cu un sens parțial modificat. Astfel, un enunț al lui Farfuridi, dintr-o serie de acuzații adresate direct lui Cațavencu, poate apărea ca ușor contradictoriu multora dintre cititorii actuali: „pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar!” (O scrisoare pierdută, actul III, scena III). Contextul și direcția atacului sunt clare, pentru că expresiile în cauză apar într-o enumerare urmând întrebării retorice „Onest d-ta?”. Dacă însă căutăm, dincolo de valoarea global
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
neapărat la avantaje materiale. E mai probabil ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să fi fost vorba de actul sau acordul care să-i asigure unui personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să fi fost vorba de actul sau acordul care să-i asigure unui personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
personaj ascensiunea politică. O oarecare nelămurire poate produce astăzi și sintagma opoziție la toartă, pur și simplu pentru că locuțiunea la toartă și-a restrâns treptat posibilitățile de combinare și a rămas legată aproape exclusiv de sfera semantică prieteniei. Opoziția la toartă riscă astfel să pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era însă unul mult mai general: „zdravăn, strașnic, strâns, tare” (DLR). Tot în Caragiale, în Conul Leonida față cu reacțiunea, apare
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
pară o construcție contradictorie - sau cel mult ironică. Așa cum arată dicționarele noastre, sensul vechi al locuțiunii era însă unul mult mai general: „zdravăn, strașnic, strâns, tare” (DLR). Tot în Caragiale, în Conul Leonida față cu reacțiunea, apare îmbinarea „bătălie la toartă”. Probabil că uzul curent a remotivat expresia, legând-o nu atât de ideea de strângere și fixare, cât de metafora familiară a toartei-braț, evocând deci o apropiere prietenească. Așadar, contrastul din vorbele lui Farfuridi e mai curând acela dintre aparențele
„Teșcherea la buzunar...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4735_a_6060]
-
rememorăm mereu când ne-aducem aminte de anii de școală, „În rîndul patru”, a fost distins cu premiul II la festivalul de la Mamaia în 1972. Temistocle Popa este singurul supraviețuitor al grupului celor patru „mușchetari”, mari compozitori și prieteni la toartă, Radu Șerban, Vasile Veselovschi și George Grigoriu fiind ceilalți trei. Cu acesta din urmă a colaborat, în tinerețe, și în calitate de interpret, încredințând în 1962 Trio-ului Grigoriu (frații George, Angel și Cezar) melodia „Poiana cu flori”. „Să știi
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
pentru uz ceremonial, unele dintre piese fiind ofrande aduse morților. Dacă vasele casnice sunt simple, cele ritualice vădesc un adevărat cult al detaliului. Principalele caracteristici ale ceramicii Chimu sunt date de figurinele antropomorfe și zoomorfe aplicate la îmbinarea gâtului cu toarta vasului și coloritul cenușiu metalizat obținut prin umezirea ceramicii anterior șlefuite. Ceramica Chimu este esențialmente sculpturală, adevărată „oglindă“ a faunei și obiceiurilor locuitorilor zonei de nord, dezvăluind o lume încărcată de mister. Cultura Paracas (800 î.Hr. - 200 d. Hr.) - încă
Agenda2005-29-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283963_a_285292]
-
complezența face amici", explică multe și în literatura, putem să-i zicem universală. Oameni suntem. Din păcate, doar atât; și nu zei, încă... Pentru Fănuș Neagu am o veche amiciție și simpatie. Nu că am fi fost noi prieteni la toartă...Dar, orișicât. El, fiul puternic al Brăilei. Eu, machedonul subtil din urbea caiselor, Urziceni. Așa că nu ne-am lua la harță niciodată. Pun pariu!... Afară doar dacă nu intervin țuțerii, personajele despre care vorbea N. Manolescu în editorialul R.l. nr.
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
pierde una cate una Paginile Pe care îngenunchez Cu sticlă de vin vechi Și Graalul promis. Deșert Pentru ca să nu se strice Vesmântul scump și la modă În sezonul acesta, țin cont de posibilitatea De-a trece alte cămile slabe Prin toarta acului pierdut pe Drumul mătăsii. Din radiou ies șoapte desperecheate: Va fi furtună în pomul cunoașterii și Curge-va Lethea peste viii și morții planetei! Anunță meteorologii. Limite nu mai există La petrecerea în care Cântam fals, tropotim pe podele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]