2,689 matches
-
temperatura camerei. Ceaiul obținut prin extracție apoasă se prepară pentru o singură zi. Se bea neîndulcit sau îndulcit cu miere de albine și propolis (Atențiune la diabetici, unde nu se îndulcesc!). CATAPLASMA (prișnița) este un preparat păstos, obținut din planta tocată, înmuiată în apă, alcool etilic sau la abur, ce se pune între două bucăți de tifon sau pânză, după aceea se aplică pe regiunea afectată, iar apoi se acoperă prin înfășare. TINCTURA este o soluție extractivă alcoolică, ce se prepară
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
apoi se acoperă prin înfășare. TINCTURA este o soluție extractivă alcoolică, ce se prepară la temperatura camerei. Se utilizează curent alcoolul etilic de 40-70%. Proporția folosită este de obicei de 20% (20 g plantă la 100 ml alcool etilic). Planta tocată se pune într-o sticlă și se adaugă alcoolul. Se agită zilnic, 10-14 zile, după care se strecoară și se păstrează în sticle de culoare închisă, bine etanșate. Se utilizează sub formă de picături diluate în ceai sau apă plată
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
adaugă alcoolul. Se agită zilnic, 10-14 zile, după care se strecoară și se păstrează în sticle de culoare închisă, bine etanșate. Se utilizează sub formă de picături diluate în ceai sau apă plată. VINUL medicinal se obține din planta bine tocată, macerată în vin. De obicei la un 1 litru de vin se adaugă 50-60 g plantă, ce se macerează 10-14 zile, apoi se strecoară și se păstrează în sticle bine închise. Se utilizează pentru creșterea apetitului administrându-se cu 1
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
2-1 oră înainte de masă. Se recomandă a nu se folosi de persoanele, care suferă de gastrite, ulcer gastro duodenal, HTA esențială sau hepatopatii. OȚETUL aromatic se prepară prin macerarea plantelor în oțet de vin, în proporție de 50-100 g plante tocate la 1 litru de oțet. Se lasă la macerat 10 14 zile, după care se strecoară. Uz extern exclusiv, pentru fricțiuni. ULEIUL medicinal se obține din plantele tocate, macerate în ulei comestibil, timp de 3-6 săptămâni. Se pot administra pe cale
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
macerarea plantelor în oțet de vin, în proporție de 50-100 g plante tocate la 1 litru de oțet. Se lasă la macerat 10 14 zile, după care se strecoară. Uz extern exclusiv, pentru fricțiuni. ULEIUL medicinal se obține din plantele tocate, macerate în ulei comestibil, timp de 3-6 săptămâni. Se pot administra pe cale orală sau prin fricțiuni, după sfatul medicului. INHALAȚIA se prepară utilizându-se plante medicinale bogate în uleiuri volatile sau chiar uleiuri volatile, ce se pun în vase curate
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
fel și ceilalți compuși adjuvanți trebuie să provină din surse ecologice. Pentru a ușura calcularea cantității de plantă necesare preparării diverselor forme fito farmaceutice redăm mai jos echivalența aproximativă în grame (g.), la 1 linguriță din diferite părți ale plantei tocate și, respectiv, la 1 vârf de cuțit de pulbere din plantă (Pîrvulescu, 2004) o linguriță plină (cca.) : (frunze) = 2-3 g (flori) = 3-4 g (semințe) = 8-10 g (rădăcină și rizomi) = 5-7 g (scoarță) = 6-7 g (fructe) = 5-6 g (părți aeriene) = 4-5
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
mici nu se atinge, cu toate că abia au fost puși pe masă. Nevastă-mea a făcut o ciorbă de ștevie, am ras două farfurii, acu’ sunt sătul. Iau un mic, așa, de control, da’ atât, nu prea-mi face bine carnea tocată și nu mai au colebil la farmacie. Dă-i cu altceva pentru tranzit intestinal, ca aia care stă toată ziua la toaletă și pe urmă zice că n-a făcut mai nimic, sare Gore cu gura. Hai că e tare
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
conținut de fibre. În Japonia, foile presate de alge uscate (nori) sunt folosite în același fel pentru a înveli tot felul de ingrediente, cum ar fi sparanghelul gătit în apă, salata verde și varza crudă, peștele crud, fasole verde, ceapa tocată, roșiile, carnea de vită mărunțită, avocado și alte alimente sănătoase bogate în enzime care sunt atât nutritive, cât și delicioase. Aceste alimente se numesc „rulouri” (temaki) și nu numai că sunt foarte ușor de digerat în stomac și au o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu melasă Prânz: 2-3 felii de pâine integrală, foarte bine prăjită, cu unt din lapte sau unt din nuci crude (în afară de unt de arahide) 1-2 banane coapte Cină: Avocado proaspăt umplut cu crevete fierte, țelină, arpagic și/sau alte legume tocate, cu ulei de măsline/zeamă de lămâie/sos de usturoi sau cu maioneză de calitate O bucată de pește proaspăt la abur sau la grătar Legume proaspete la abur sau sote Ziua 7 Mic dejun: Pepene verde, galben, papaya sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
mari elimină în mai puțin de 5 zile durerea acută provocată de angina pectorală; acesta curăță sângele, îndepărtează depunerile lipicioase de pe vasele de sânge și intensifică, astfel, calitatea și cantitatea de sânge care ajunge la inimă; 6-8 căței pe zi (tocați și adăugați sub formă de sos la salată sau zdrobiți și puși în capsule de gelatină pentru a fi înghițiți). Ciupercă neagră: se mai numește și „ureche de copac” deoarece crește pe coaja copacilor; această delicatesă chineză conține elemente active
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
este la Sanda Marin, în Carte de bucate (1936). Etimonul său este fr. pané, participiul trecut al verbului paner „a acoperi cu pesmet“, format în franceză de la pain „pâine“. Alt fel de a pregăti carnea este rulada „mâncare de carne tocată și rulată, care se coace la cuptor“. Cuvântul apare la începutul secolului 19, inițial cu sensul de „preparat dulce dintr-o foaie de aluat“. Ambele sensuri există în fr. roulade, cuvânt vechi în franceză (secolul 16), derivat de la verbul rouler
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slav sdrobiti „a face fărâme“. Slavul drob a pătruns și în maghiară (darab „bucată“), iar din maghiară, cu înțelesul de acolo, a fost împrumutat de graiurile românești din Transilvania (dărab). Cu sensul de „mâncare de miel preparată din organele interne tocate, amestecate cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Bonaparte și bietul bucătar nu mai avea la dispoziție decât ulei, un pui, câteva ouă, câțiva raci, roșii și usturoi. Mai întâi a prăjit puiul tranșat, apoi, în același ulei, a făcut ouăle ochiuri, împreună cu felii de roșii și usturoi tocat, după care a flambat totul cu puțin coniac și a pus cozile racilor, fierte în abur, peste toate celelalte ingrediente. Așa s-a născut „puiul à la Marengo“. Specificitatea unei bucătării trebuie să fie însă premeditată, să provină dintr-o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Ivan cel Groaznic, a ajuns, în secolul al XIX lea, pe mâna lui Carême, care a „franțuzit“ rețeta: în zeama de pește, concentrată și strecurată, se fierb doar fileuri de pește alb, împreună cu câteva felii de lămâie și puțin mărar tocat. În acest context, ciorba noastră pescărească este, așa cum afirmă Radu Anton Roman, un unicat, iar aceasta nu se datorează numai specificității peștilor folosiți sau faptului că se acrește (cu oțet sau, într-o variantă „târgoveață“ deosebit de interesantă, cu zeamă de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de burduf sau cașcaval afumat). Polenta pasticciata alla Milanese se face cam la fel, între straturile de mămăligă punându-se parmezan ras (sau alte brânzeturi), dar și carne de vită tocată și rumenită în unt, alături de ciuperci. Polenta con le salsicce oferă, între „păturile“ sale, cârnați, sos de roșii și parmezan ras. Polenta vuncia (vuncia înseamnă murdară în dialectul milanez) se bazează pe alternanța mămăligă / parmezan ras / ceapă aurită în unt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aurită în unt, împreună cu frunze proaspete de salvie. Una dintre cele mai interesante rețete se numește Torta tricolore di polenta; ea reface culorile steagului italian, căci mămăliga din unele straturi este amestecată când cu sos de roșii, când cu spanac tocat și rumenit în unt, între aceste straturi punându-se rondele de praz și brânză de capră rasă. Mai există pe la noi și „mămăliga umplută“. Delicioasă, autentic românească, dar... nu unică. În Lombardia se face Polenta e osei scappati. Este o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de mămăligă, cum ar fi „plăcinta mocănească de primăvară“, specifică regiunii Buzăului (două straturi de mămăligă ocrotind un amestec de carne de la borcan - adică porc confit, prăjit în untură și pus la păstrare acoperit tot cu untură - și de verdețuri tocate). Asemenea rețete au rămas, din nefericire, uitate în colțuri izolate de țară. Cum se explică faptul că bucătăria noastră nu a putut încetățeni, la nivel național, diversificarea culinară a ingredientului numit mămăligă? De parcă ar fi rămas definitiv cantonate în munți
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ridicole. Strămoșul mititeilor se numește chebap (în arabă, kabab înseamnă carne friptă) și este turcesc get-beget. Există, de altfel, variante de chebap (Barahartli izgara kofte șiș kebabi și urfa kebab par cele mai apropiate de varianta românească) care folosesc carne tocată (miel sau oaie, dar și în amestec cu vită) și rulată sub forma micilor noștri, ce se înfig apoi în țepușe și se rumenesc la grătar. Apropo, oare nu este cumva obiceiul românesc de a mânca mititeii cu scobitori înfipte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea Osicia omentata). Cele pe care le prăjim noi sunt însă de origine (cel puțin lingvistică) persană, adică au ajuns pe malurile Dâmboviței pornind taman din îndepărtata Asie: în persană, koffteh înseamnă carne tocată. Bucătăria iraniană a păstrat multe rețete de chiftele, poate mai cunoscută fiind Koofteh Tabrizi, datorită mărimii koofteh-urilor (deseori peste 20 de centimetri în diametru!). Din Persia, chiftelele au plecat către India, odată cu împărații moguli; la curtea acestora se găteau deseori
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
deseori nargisi kofta, „chiftele narcise“, numite astfel fiindcă în mijlocul lor se punea un ou fiert, iar când se tăiau în jumătăți, porțiunea centrală, cu un cerc alb și un miez galben, amintea culorile narciselor. În hindi, kofta înseamnă tot carne tocată, iar bucătăria indiană de astăzi cunoaște multe rețete de kofta din carne, pește ori legume, gătite în sosuri puternic condimentate. Călătoria chiftelelor duce însă și către vest, adică spre Turcia și Orientul Mijlociu, unde se întâlnesc și astăzi în nenumărate variante
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în două variante), un fel de strămoș al stufatului nostru de astăzi și, implicit, strâns înrudit cu felul de mâncare turcesc originar (capama): coastele (întregi sau tăiate mărunt) se fierb în apă, apoi se prăjesc cu unt și cu ceapă tocată, după care se sting din nou cu zeamă de carne și se mai lasă pe foc. Doar condimentarea ne îndepărtează de modelul actual al stufatului: vișine uscate, scorțișoară (aceasta însă, la fel ca în bucătăria italienească a secolului al XVI
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
condimentele, anume cuișoarele și scorțișoara, precum și nucile și stafidele indică influențe turcești. Într-o tigaie, se topesc 3 linguri cu unt, la foc mediu; se rumenește carnea circa 5 minute, apoi se pune într-o terină unsă cu unt. Ceapa tocată și usturoiul se adaugă în tigaie și se călesc în 2 linguri de unt, circa 4 minute, până când ceapa devine sticloasă. Se sting cu pasta de roșii, vinul și oțetul din vin. Se toarnă amestecul în terină, peste carne. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și se fierbe încă 20 de minute. Se adaugă brânza telemea, se mai fierbe 5 minute, apoi se servește. 5 linguri unt nesărat 1 kg carne de vită dezosată, tăiată în cubulețe, sau 2 kg costițe de vită 1 ceapă tocată 10 căței mari de usturoi, puțin zdrobiți 250 ml pastă de roșii (conservată sau proaspătă) 125 ml vin roșu sec 2 linguri oțet din vin roșu 2 frunze de dafin scorțișoară 4 cuișoare întregi 1 linguriță zahăr sare și piper
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la cuptor. Înainte de a se servi, se toarnă deasupra o cremă din ouă și iaurt (cele 3 ouă bătute cu 100 g iaurt, în care s-a pus un pic de sare). 1 kg costițe de miel 2 cepe uscate, tocate 1 kg ceapă verde 3 ouă 100 g iaurt ulei 150 ml vin alb sec sare, piper KAPAMA (Miel cu ceapă și salată verde) - Turcia Se taie carnea în bucățele. Se curăță firele de ceapă verde și se taie în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
136 1 kg carne de miel 15 fire de ceapă verde 1 ceapă uscată 2 legături de mărar apă 2 căpățâni de salată verde 1,5 kg pulpă de miel 3 lingurițe unt 1 vârf linguriță scorțișoară 1 ceapă potrivită, tocată 3 legături de ceapă verde piper sare zahăr 4-5 roșii potrivite ulei de măsline KAPAMA (Miel înăbușit) - Bulgaria Se cufundă carnea într-o marinată din apă, oțet, vin și condimente (piper, mentă, pătrunjel, frunze de dafin). Se lasă carnea la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]