1,458 matches
-
acționează la nivelul membranei mastocitare unde blochează declanșarea cascadei alergice. Au un efect moderat asupra simptomelor nazale, dar sunt extrem de utile în conjunctivitele alergice. Datorită lipsei efectelor adverse serioase sunt recomandate la copii și gravide. Se utilizează preparate cu administrare topică nazală, respectiv conjunctivală: cromoglicatul disodic (Intal), nedocromilul (Tilade). Anticolinergicele (care blochează receptorii muscarinici din glandele seromucoase și reduc astfel rinoreea) se găsesc doar sub formă de produși topici: ipratropium bromide (Atronase). Sunt eficiente în cazul pacienților vârstnici și în cazurile
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
rinitei alergice perene) sau pe durata sezonului cu polen (în cazul rinitei alergice sezoniere). Dacă acuzele persistă mai mult de 4 săptămâni se asociază o cură scurtă de glucocorticosteroizi orali pentru 1-2 săptămâni și decongestive nazale. Ulterior se continuă terapia topică. Menținerea acuzelor și după această terapie agresivă impune reevaluarea cazului. 4. ABILITĂȚI PENTRU EXAMENUL FIZIC ÎN RINITA ALERGICĂ * Inspecția și palparea piramidei nazale * Narinoscopia * Rinoscopia anterioară * Rinoscopia posterioară * Endoscopia rino-sinuzală * Imagini endoscopice din patologia rino-sinuzală Examinarea clinică a pacientului alergic
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
a căilor respiratorii la indivizii sensibili. De obicei, expunerea se realizează ca urmare a ingestiei de alimente sau băuturi ce conțin aceste componente, de exemplu, salate, fructe proaspete, cartofi, moluște și vin. Exacerbarea astmului a fost raportată după folosirea soluțiilor topice oftalmice ce conțin sulfiți, a glucocorticoizilor intravenos și câtorva soluții inhalatoare bronhodilatatoare. Incidența și mecanismul de acțiune ale acestui fenomen sunt necunoscute. Atunci când se suspicionează, diagnosticul poate fi confirmat prin provocare orală sau inhalatorie. Poluarea mediului și a aerului Cauzele
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
continuă de corticosteroizi întrerupe creșterea. Preparatele cu acțiune lungă, precum dexametazona, ar trebui să nu fie folosite în această situație, pentru că ele anulează scopul schemei de administrare alternativă, prin producerea supresiei îndelungate a axului hipofizo-corticosuprarenalian. Câțiva steroizi inhalatori cu potență topică crescută sunt acum disponibili și permit foarte bine renunțarea la agenții orali. Ei sunt utili și pentru reducerea reactivității căilor aeriene sau ca o alternativă la glucocorticoizii orali, în situațiile în care simptomele astmatice se agravează. Unele norme recomandă introducerea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
simptomelor. Până în prezent prednisonul rămâne principalul tratament în sarcoidoză deși nu pare să prelungească durata de viață. Corticosteroizii inhalatorii au fost utilizați la pacienții cu sarcoidoză pentru ameliorarea simptomelor, fără a se dovedi că acest tratament întârzie progresul simptomelor. Corticosteroizii topici de uz oftalmic sunt utilizate în reducerea manifestărilor oculare ale sarcoidozei. Dacă simptomele de eritem nodos și artrită sunt prezente și în stadiul II de sarcoidoză, se pot folosi antiinflamatorii nesteroidiene de tipul Indometacinului (indocin) în doză de 25 mg
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
și folosit de elevi, în varianta scrisă nu e identificat și suprapus perfect cu imaginea, ceea ce-i face pe unii elevi să prefere secționarea cuvântului în sema și for chiar dacă nici aceste forme nu sunt înțelese. Se observă preferința pentru topica subiect + predicat chiar și atunci când propoziția dezvoltată presupune intercalarea altor părți de propoziție între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței, se propune depășirea "perspectivei reducționiste" (bazată fie pe studiul regulilor gramaticale orizontale: anaforă, pronominalizare, renominalizare etc., fie pe studiul relațiilor semantice verticale: "topic/comment", "macrostructură" etc.) și adoptarea unei perspective globalizante, considerînd textul ca o entitate caracterizată printr-o dublă coerență: globală (tema discursului, conexiunea titlu - textualizare, compatibilitatea logică și semantică a secvențelor narative și descriptive etc.) și locală (definită în termeni de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ex. oscilograf-dispozitiv); c) intersecția (determinată de prezența aceleiași trăsături la două sau mai multe lexeme: albastru ∩ verde); această relație construiește cîmpurile semantice, seriile antonimice și determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceleiași trăsături la două sau mai multe lexeme: albastru ∩ verde); această relație construiește cîmpurile semantice, seriile antonimice și determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și concluzie, ceea ce va conferi ansamblului orientarea argumentativă. Prin aplicarea semanticii toposului, s-a lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul generator al acestei teorii este acela că, pentru a se putea ajunge la concluzia că X și Y actualizează același cîmp topic în discurs, este necesară generalizarea enunțurilor prin metapredicate. Acestea, la rîndul lor, trebuie să ia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul generator al acestei teorii este acela că, pentru a se putea ajunge la concluzia că X și Y actualizează același cîmp topic în discurs, este necesară generalizarea enunțurilor prin metapredicate. Acestea, la rîndul lor, trebuie să ia o formă care ține cont de proprietățile semantice comune celor două enunțuri. În funcție de maniera în care X și Y prezintă aceleași instrucțiuni interpretative de natură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
existența unei reformulări și de aceea prezența lor este, de cele mai multe ori, facultativă. Mai mult, din perspectiva argumentației, trebuie avuți mai degrabă în vedere acei conectori și operatori argumentativi ce reprezintă manifestările forței argumentative cu care locutorul aplică un cîmp topic sau asigură legătura argumentativă în reformulare, marcînd o relație de tip ascendent sau descendent (de ex., chiar și, cel puțin, de altfel etc.). Plasată sub semnul celor trei noțiuni fundamentale, argumentativitate -argumentație - persuasiune, reformularea își găsește relevanța în special în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ansamblu coexistent, marcat și arbitrat de discursuri specifice (genuri, sub-genuri, doctrine și ideologii) regrupate în domenii sau cîmpuri, între care dispozitivele interdiscursive asigură migrarea ideologemelor ("unități de bază ale ideologiei") și adaptarea ad hoc a formelor verbale și a schemelor topice comune. După M. Angenot, topografia reprezintă o formă de armonie socială (relativă) comparabilă cu diviziunea economică a muncii. V. cîmp discursiv, interdiscurs. ANGENOT 2006. RN TOPOLOGIE DISCURSIVĂ. Cînd a devenit operant în a n a l i z a d
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup verbal GX - proiecție maximală, al cărei tip nu este specificat m. - masculin n. - neutru N - nominal N, Nom - Nominativ NP - nume predicativ p., pers. - persoană pl. - plural S - subiect SCoord - sintagmă coordonată SVO - topica subiect + verb + obiect sg. - singular Spec - specificator V - verb VSO - topica verb + subiect + obiect SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE * - exemplul este agramatical ? - exemplul este destul de acceptabil ?? - exemplul este foarte puțin acceptabil % - exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori # - exemplul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
al cărei tip nu este specificat m. - masculin n. - neutru N - nominal N, Nom - Nominativ NP - nume predicativ p., pers. - persoană pl. - plural S - subiect SCoord - sintagmă coordonată SVO - topica subiect + verb + obiect sg. - singular Spec - specificator V - verb VSO - topica verb + subiect + obiect SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE * - exemplul este agramatical ? - exemplul este destul de acceptabil ?? - exemplul este foarte puțin acceptabil % - exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori # - exemplul nu este interpretabil (nu are sens), dar este corect gramatical: #o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
A, dar în contexte cu discontinuitate, în care verbul-predicat și substantivul colectiv nu sunt într-o relație directă subiect-predicat. În (37), verbul și nominalul colectiv nu sunt în aceeași propoziție, iar în (38), colectivul este avansat într-o poziție de topic: (37) Am chemat poliția, au văzut pe unde au sărit gardul, dar de consemnat nu s-a consemnat nicăieri. (http://porumbel.net/2010/hotii-au-furat-22-de-porumbei/) (38) Și poliția, au făcut și ei apoi ceva, adică au arestat pă 2 acolo numai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acordul se face la plural: (76) a. Studenții au venit o parte. b. Studenții au venit fiecare. (77) Studenții fiecare au făcut / *a făcut un eseu despre romanul preferat. Din poziția de subiect, substantivul poate avansa într-o poziție de topic. Dacă cuantificatorul îi ia locul de subiect, acordul se poate face formal (la singular) sau semantic (la plural): (78) Studenții care s-au înscris la opțional, fiecare au făcut / a făcut un eseu despre romanul preferat. 2. Sintagmele statistice Sintagmele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
descuiată. Analiza prezintă dezavantajul că trebuie să presupunem două structuri sintactice diferite pentru enunțuri asemănătoare "la suprafață", doar pentru a explica acordul. O altă analiză pentru (152)a ar putea fi aceea că sintagma calificativă avansează într-o poziție de topic, ieșind din sfera acordului. Această analiză este susținută de faptul că, uneori, se face o pauză între sintagma calificativă și restul enunțului. Utilizarea la persoana I este nu este dictată de acord, ci este utilizarea obișnuită a verbului la persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prin verb nu se aplică în engleză. Acordul unidirecțional la stânga este acordul în configurația Spec,IP. Spre deosebire de engleză, în română subiectul nu este neapărat într-o poziție de Spec,IP preverbal. Subiectul poate sta în diverse poziții (Spec,Focus, Spec,Topic). Spre deosebire de engleză, în română, acordul nu se face neapărat cu nominalul din Spec,IP. 3.3.2. Ipoteza topicalizării Această ipoteză a fost utilizată destul de frecvent în literatura de specialitate, pentru structurile specificaționale (cf. Heycock, 2009). Conform acestei ipoteze, N1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Spec,IP. 3.3.2. Ipoteza topicalizării Această ipoteză a fost utilizată destul de frecvent în literatura de specialitate, pentru structurile specificaționale (cf. Heycock, 2009). Conform acestei ipoteze, N1 nu se ridică în poziția de subiect, ci într-o poziție de topic. Aceasta este deasupra proiecției GFlex, astfel încât nominalul iese din sfera acordului. Verbul-predicat nu are acces la acest nominal situat prea sus, astfel încât caută alt nominal care să fie disponibil pentru relația de acord, iar acesta este nominalul postverbal. Se explică
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de ce acordul se face cu N2 în limbi ca româna sau italiana. Dar de ce este diferită situația din limba engleză? Este de presupus că propozițiile specificaționale din engleză au aceeași structură, deci N1 ar fi tot într-o poziție de topic. Diferența de acord se poate explica prin ipoteza că, atunci când N1 se ridică din poziția sa pentru a avansa în poziția de topic, la momentul trecerii sale prin poziția de subiect (Spec,GFlex) se face acordul cu verbul copulativ. Ulterior
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
că propozițiile specificaționale din engleză au aceeași structură, deci N1 ar fi tot într-o poziție de topic. Diferența de acord se poate explica prin ipoteza că, atunci când N1 se ridică din poziția sa pentru a avansa în poziția de topic, la momentul trecerii sale prin poziția de subiect (Spec,GFlex) se face acordul cu verbul copulativ. Ulterior, N1 este ridicat mai departe, în poziția de Spec,GTopic. Contrastul dintre limbi ar rezulta astfel din diferența între momentele în care se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Spec,GTopic. Contrastul dintre limbi ar rezulta astfel din diferența între momentele în care se face acordul în engleză și română (sau italiană). Conform acestei ipoteze, în română, acordul se face mai târziu, după ce N1 a ajuns în poziția de topic. În legătură cu structurile specificaționale ar trebui discutată și influența articulării asupra acordului. În enunțul (36), ambele nominale au articol definit. Poziția celor două nominale este interschimbabilă. În (36)a, termenul cu rol de variabilă / necunoscută este pe primul loc (mic-dejunul), iar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este / *sunt mic-dejunul meu preferat.88 Cum s-ar putea explica acest contrast? În (37)a, putem considera că N1 este subiect, deci este normal ca acordul să se facă la singular - spre deosebire de (36)a, în care N1 este un topic. În (37)b, N1 este într-o poziție de focus, deci este un termen predicativ, nu un subiect; prin urmare, el nu declanșează acordul. Trebuie să presupunem structuri sintactice diferite pentru două perechi de propoziții destul de asemănătoare semantic - (36)a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
repetarea articolului definit nu atrage neapărat introducerea unui nou referent în discurs: (188) a. *colegul și prieten Ion b. *coleg și prietenul Ion Dacă adjectivul care determină o sintagmă coordonată este antepus acestuia, el trebuie să preia determinantul regentului. În topica sintagmă coordonată + adjectiv, sunt două posibilități de acord: la singular, cu cel mai apropiat conjunct, sau la plural, cu întreaga sintagmă coordonată (vezi infra, 3.2.1.). În schimb, dacă adjectivul este antepus, sunt gramaticale doar exemplele în care acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]