762 matches
-
coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Smighelschi.” V. Morfei, Din graiul dobrogean, p. 154-157. Se dă o listă de cuvinte particulare și ideomatice graiului dobrogean. C. Brătescu, Noile numiri de sate din Dobrogea - veche, p. 193-202. Interesantă contribuție pentru încercările de a descoperi și reînvia vechea toponimie românească din Dobrogea. De semnalat ar mai fi partea asupra „Instrumentelor pescărești”, p. 69-75 din articolul „Balta Ialomiței” al dlui V. Morfei și cap. VI Archeologice, p.127 - 136 din studiul „Coasta de argint” al dlui „I. Lepși, precum și recenziile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1994; nr.4 septembrie 1994; nr.5, decembrie 1994; nr. 6,7 și 8 - 1995. În nr.6: „Eminescu”, „Privilegii ale locuitorilor de margine”, „Pagini din lupta românilor bucovineni pentru emanciparea lor națională (1775-1849)”, „Din istoria luptei pentru revenirea la toponimia tradițională” și poezii cu semnătura Teodor Robeanu, Grigore Bostan, Nicolae Dabija, Simion Gociu, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea ș.a. Anul IV, nr.9, decembrie 1996, cuprinde editorialul care pledează pentru unitatea națională a românilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
îmbâcsit cu proză istorică despre faptele de arme ale lui Barklay de Toli - unul dintre comandanții ruși din perioada războiului cu Napoleon - și pagini despre al Doilea Război Mondial. Înghesuit la finalul revistei, un text pe teme de lingvistică și toponimie, scris de un autor cu nume lituanian, Bartnikas, înșiră pe două coloane denumirile sovietice ale localităților din județ și numele lor originare, în lituaniană și germană. Observ că localitatea ce mai veche este datată cu 1263. Se pare că memoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
am optat pentru un plan care să permită relevarea cadrului general în care și-a desfășurat existența populația din Huși și din împrejurimile sale. Pentru că documentele o permit, am zăbovit asupra Evului Mediu hușean, evidențiind ipotezele cu privire la originea numelui orașului, toponimia zonei, administrația și dezvoltarea târgului, diminuarea ocolului în avantajul Episcopiei ortodoxe de aici. În structura lucrării s-a urmărit evidențierea problemelor fundamentale ale evoluției „orașului dintre vii”. O atenție deosebită a fost acordată problemelor referitoare la evoluția demografică, a structurilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vizigoții, în secolele III-IV), hunii (secolele IV-V), gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii și pecenegii) vor stăpâni aproape două veacuri, începând chiar să se creștineze, dar stabilitatea lor aici a fost întreruptă de năvălirea tătarilor, în 1241. Planurile Papei, ce prevedeau convertirea românilor prin catolicizarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
străinătate. Această situație a determinat scăderea populației orașului Huși, de la 31.997 locuitori în anul 1989 (în 1993 erau 33.586 locuitori), la 29.562 locuitori, la 1 iulie 2008. III. HUȘII ÎN EVUL MEDIU 1. Ținutul Fălciu - elemente de toponimie Ipoteze cu privire la numele și vechimea orașului Huși Deși vechimea și evoluția orașului Huși au preocupat în mai multe rânduri pe specialiști, dar și pe localnici, nu se poate afirma că istoria localității și a zonei adiacente este cunoscută îndeajuns. În ciuda
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lor, putem crede că întemeierea actualului oraș a avut loc ca urmare a strămutării locuitorilor fostului târg al Săratei, situat pe malul stâng al Prutului, în dreapta acestui râu, într-un loc mai ferit, pe moșia Husului. * Este interesant de urmărit toponimia unor cartiere ale orașului Huși și ale unor localități din împrejurimile sale. Arsura. Sat în comuna Ghermănești, fosta plasă Podoleni (în 1893) jud. Fălciu; pârâul cu același nume izvorăște din locul numit Fântâna Bună, lângă comuna Pâhnești, plasa Podoleni; curge
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dintr-o groapă”, explicație preluată de la Anatole Baille (Dictionnaire grec-français, ediția V, p. 2145). Fonetic, etimologia pare cel puțin stranie, de aceea e bine să așteptăm și opinia lingviștilor. Se poate conchide că lipsesc studiile lingvistice cu referire specială la toponimia orașului și a împrejurimilor, dar avem substanțiale cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la această tematică, pentru a putea completa actualele zone albe. 2. Ocolul Hușilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Laiții - Laita- - Valea Doamnei - Boldanu - Lacu din Valea Doamnei - Modroacsi - Mierea - Pârâul Ghișei - Pârâul cu Surupișu - Pârâul Bălții - Pârâul Pleșii - Pârâul Brazilor - Pârâul Șanțului de Sus - Pârâul Șanțului de Jos - Piscul Purcariului - Pârăul Bârnelor - Pășunele Curmătura. La o așa bogată toponimie a unei așezări rurale nu ne rămâne decât să ne minunăm de arta, fantezia și dragostea cu care moșii noștri își botezau pruncii, finii, ulițele, animalele din curte și tot ceea ce-i înconjura, pentru ca viața să le fie cât mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lat, fiecare încercând să se stabilească aci, să se contopească cu localnicii, să-i asimileze, sfârșind prin a dispare, căutând alte meleaguri în care să jefuiască, epuizându-se pur și simplu, lăsând pe aci numai urmele unor piese de vocabular, toponimii ale elementelor de decor local, sau fiind ei înșiși asimilați. Nu mai enumerăm numele acestor neamuri aduse aci din cele patru vânturi ale istoriei. Dispariția documentară a neamului nostru pentru atât amar de vreme de pe panopticul multimilenarei sale istorii, va
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a secuilor. 3. Clerul, nobilimea și țărănimea română să se bucure de aceleași drepturi și avantaje ca și cele trei națiuni. 4. Numirile în funcțiuni publice și în dietă să fie proporționale cu numărul locuitorilor de fiecare naționalitate. 5. În toponimie, paralel cu numirile ungurești și germane să se accepte și numirile românești. 6. Să se îngăduie ținerea unui congres național românesc care să-și aleagă delegați spre a-i reprezenta pe români, oriunde unde va fi nevoie. Națiunea română, se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pedagogică, a devenit titular, în 1970, la Liceul Internat Costache Negruzzi din Iași, unde a funcționat, până în anul 2001, când s-a pensionat. În 1990 a obținut la Universitatea Al. I. Cuza Iași titlul de doctor în litere, cu teza Toponimia Văii Zeletinului, de la Zapodia la Motoșeni, jud. Bacău. Se simțea mereu atras de meleagurile natale, încât titlul de „doctor în filologie” l-a obținut în urma unor îndelungate cercetări dialectologice și toponimice în zona în care a crescut și a copilărit
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
obiecte de cult ce atestă existența unor populații creștin-ortodoxe. Migrațiile au lăsat pe Valea Racovei urme mai puține decât în alte zone. Singurul element migrator ce poate fi luat în considerare este cel slav, care a lăsat urme temeinice în toponimie, încă de la începuturile existenței sale - cu mici excepții− și pînă în secolul al XVII-lea. Cancelariile Moldovei au folosit exclusiv slavona ca limbă pentru redactarea documentelor. în aceste împrejurări multe toponimice de origină românească au fost traduse și, datorită prestigiului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Gojdiu este actual și astăzi În discuțiile românomaghiare pentru moștenirea lăsată În beneficiul tinerilor români din școli și universități. Kosova prin situare geografică și importanța economică a exploatărilor miniere a trezit interesul vecinătăților slave. Urmele populației latinofone se păstrează În toponimie și În documente care privesc viața religioasă cu centrul la Vranije de la marginea estică a regiunii Kosovo. Populația vlahă de aici a fost Întărită numeric În sec. X-XI prin elementul vlah coborât din părțile nord dunărene. În urma unui război victorios
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de la învățătoarea Botteon, le-a recitat până în ultimele zile ale vieții sale. Inundarea Adigelui din 1882 Un episod dramatic, petrecut în septembrie 1882, a afectat profund structura socială a Veronei: inundația râului Adige. Amintirea evenimentului a fost transmisă urmașilor în toponimia stradală și în lespezile încastrate în zidurile perimetrale ale caselor, cu marcajul nivelului ajuns de ape. În acel an, meteorologic, anotimpul a fost nemilos. Ploi abundente și insistente au îngroșat puhoaiele și râurile. Râul Adige asemenea unui șarpe uriaș cobora
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se ridicau case și o biserică, folosindu-se la construcție lemnul „de pe loc”. Datorită creșterii populației și apariției unor tot mai stringente cerințe economice, pădurile s-au restrâns, făcând loc așezărilor umane și suprafețelor agricole, fenomenul reflectându-se sugestiv în toponimie. Semnalăm, mai întâi, localitățile Buda din comuna Oșești, Alexandru Vlahuță, Bogdănești. Inițial s-a crezut că semnifică o groapă, o așezare adâncită. Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros care a pus în evidență, în urma defrișării pădurii, un sol deschis la culoare). - Coasta Candachia (relief abrupt de cuestă cu
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
a publicat fragmente în „Săptămîna”. (în Italia editează un buletin istoric cu același titlu.) L-a prezentat Vasile Florea, poleindu-l cu toate adjectivele. A vorbit și el, coerent, dar ca un diletant, despre „cromozomii dacici” și despre reminiscențele în toponimie ale lumii trace, niște aproximări aproape neserioase. Noi, tracii pleacă, mi se pare, din psihologia sa de individualist, învingător într-o lume dominată de concurență; din dorința de diferențiere. „Negrii”, probabil, au pregătit-o; entuziastul milionar o iscălește. În librărie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
colaboreze în țară la reviste ca „Transilvania”, „Luceafărul”, „Pagini literare” din Arad, „Orientul român” din Cluj. În cadrul Muzeului Limbii Române, participă la redactarea Dicționarului limbii române. Se impune cu lucrări originale asupra literaturii vechi, editări de texte vechi, studii de toponimie, lexicografie, gramatică, istorie a limbii, remarcându-se ca filolog de formație eclectică, cu preocupări multiple. Majoritatea contribuțiilor le publică în revistele „Dacoromania”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Revista filologică” și altele. Încă din 1914 începe să editeze texte vechi românești
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
cel Mare” din Suceava (1955), apoi Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1961), la a cărei Catedră de limba română funcționează ca profesor. În 1976 a obținut titlul de doctor în filologie, cu o teză despre toponimia românească. În 1975 și 1976 a predat cursuri de limba și civilizația română la Universitatea din Aix-en-Provence (Franța). Debutează în „Iașul literar” (1963). Publică articole și studii de istorie literară, adunate în 1978 în volumul Contribuții. Debutul poetic are loc
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
Spital), Virgil Carianopol (Ana), iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar (Fugă Rozalinei), Al. Lascarov-Moldovanu (Despre Ion). Dintre articole, se rețin: Gr. Scorpan, Neologismele lui Creangă, Radu Vulpe, Ilirii și formarea neamului românesc, Toponimia antică a pământului moldovean, C.D. Loghin, Patriotismul lui M. Kogălniceanu, Th. Simenschy, Destinul în concepția grecilor. Revista conține însemnări despre cărți și reviste, despre evenimentele culturale ale Iașilor. Leca Morariu publică pagini inedite despre Ciprian Porumbescu, Gh. Ungureanu despre I.
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
Categoria 1.3. Denumirea actuală 1.4. Denumirea originară 1.5. Denumirile anterioare 2. Localizare administrativă/amplasament 2.1. Statul 2.2. Județul 2.3. Localitatea 2.4. Codul poștal 2.5 Adresa 2.6. Suprafața 2.7. Referințe cartografice/toponimie 2.8. Referințe cadastrale 2.9. Referințe privitoare la zona de protecție 2.10. Alte informații 3. Statut de proprietate asupra terenului 3.1. Actualul proprietar 3.2. Proprietarul originar 3.3. Proprietarii anteriori 3.4. Utilizatorul 4. Datare 4
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2004 (*actualizate*) privind înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157807_a_159136]
-
1.3. Denumirea actuală 1.4. Denumirea originară 1.5. Denumirile anterioare 2. Localizare administrativă/amplasament 2.1. Statul 2.2. Județul 2.3. Localitatea 2.4. Codul poștal 2.5. Adresa 2.6. Locațiile anterioare 2.7. Referințele cartografice/toponimie 2.8. Referințele cadastrale 2.9. Referințele privitoare la zona de protecție 2.10. Alte informații 3. Statut de proprietate 3.1. Actualul proprietar 3.2. Proprietarul originar 3.3. Proprietarii anteriori 3.4. Utilizatorul 4. Datare 4.1. Data
NORME TEHNICE din 29 aprilie 2004 (*actualizate*) privind înfiinţarea şi protejarea mormintelor şi operelor comemorative de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157807_a_159136]
-
de prenumele sau; - toate monumentele de pe aceeași stradă apar în succesiunea numerelor poștale; - în localitățile în care străzile nu poartă nume, identificarea monumentului se face prin numărul de casă/poștal; - pentru monumentele din extravilan se indică repere topografice și de toponimie locală. 7. Datare: - cea consemnata în fișa analitică de evidentă. 8. Deținător Mențiuni: statul, primăria, cultul religios, privat. 9. Codul din Lista monumentelor istorice din 1991-1992 Lista monumentelor istorice va cuprinde, pentru monumentele înscrise în lista din 1991-1992, și codul
ORDIN nr. 2.682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice şi a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150565_a_151894]