828 matches
-
e frică să mărturisească că, de fapt, noi simțim cu mustățile chiar biocâmpul oricui, ființă sau obiect neanimat, din preajmă. Ba chiar și spirite. Vă scutesc de astfel de probleme, dar pentru a vă toarce altceva, mai dihai: chestia cu torsul pe cuptor. Da, Îmi place căldura, iar În privința culorilor, le văd mai bine pe acelea „calde“: roșu, portocaliu... Cristi spune că și căldura, și culorile din acel capăt al spectrului sunt entropice. Dar e exact ce am nevoie În jur
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mă bucur de binefacerile noului și europeanului pașaport. Lucrătura dracului, la urma-urmei și el un biped... M’am Întors totuși, căci fără mine Cristi nu face nici cât o ceapă degerată. Doar n’am să recunosc că m’a convins torsul unei pisicuțe de rasă, cu microfon În lăbuță. Dar pentru a zgârâia cât mai tare, căci am văzut multe. Precum ceea ce urmează. 33. Vagabonzi și limite Prin fabulațiile voastre m’am trezit Într’un conflict proverbial cu colegul meu de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cote mult mai ridicate. Prin urmare, au atacat. Toate zonele corpului meu au fost geometrizate, delimitate și împărțite între ei, într-o viziune absolut puricească. Mă scărpinam în neștire; ridicat în capul oaselor, făceam cu trunchiul mișcări automate, aplecându-mi torsul în față și în spate asemenea evreilor care, aflați în fața Zidului Plângerii, se apleacă înainte și înapoi, lovindu-și, în cadență, capul de cărămizile vechiului Templu distrus de romani în anul 70 post christum. În momentele zbuciumului din timpul nopții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
îi arde de pozne și de glume. Între 13 și 15 ani , face cele mai multe din năzdrăvăniile de care vorbește în partea a II-a a ,, Amintirilor din copilărie,, : fură cireșe din ograda mătușii Marioara , pupăza din pom , ajută Smarandei la tors , din care pricina primește de la fete spre disperarea lui porecla de,, Ion Torcălău’’, si se scalda în baltă. Jocurile practicate de Nica sunt și ele o filă de carte din magistralul,, român” al copilăriei. Una fără altă nu ar exista
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Bolșoi Teatr, era, se zice, o frumusețe răpitoare, jinduită de întreg nivelul I al nomenclaturii de la Kremlin. Cum arăta Stalin în pat? Ni-l descrie amanta: "mic de statură, corpul foarte urât, osos, cu claviculele ieșite în afară, vertebrele rare, torsul îngust și scurt, mâinile și picioarele excesiv de lungi." Duhnea a mahorcă, și a dantură neîngrijită dar era Stalin! Și deși se știa că Davâdova îi este amanta cvasi-oficială, nu conteneau să-i dea târcoale și să-i facă direct, brutal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sfârșitul originalei reprezentații!... Din vorbă în vorbă, nici n-am simțit când s-a înserat. Departe, foarte departe de România, pe malul Atlanticului, umbre colorate scot din încremenire peretele alb, trecând, câte-o clipă, peste o veche furcă țărănească de tors, amintire transilvăneană în apartamentul soților Darie, din Vedado, Havana, Cuba. Visul lui Darie să încerce un spectacol de sunet și lumină pe vârful Panaghia, în Ceahlău, a rămas neîmplinit. Despre acest precursor al plasticii moderne, la noi nu se știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cel ce urma să plece la școală în schimbul de după amiază, pentru masa de prânz i se punea copilului dinainte, pe un capăt de laiță, strachina cu mâncare și calupul de mămăligă rece, după care fetele se apucau de treburile casnice: tors, cusut, dereticat, spălat (și ce dacă aveau opt, nouă sau zece ani?), iar băieții erau antrenați în treburile gospodărești de afară: hrănitul și adăpatul animalelor, rânitul și căratul gunoiului din grajd și așezarea lui într-o grămadă special clădită pentru
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
viața Însăși, și după ce am comentat - nu exhaustiv, ci doar făcînd sugestii -, Închei cu imaginea glorioasă a lui Che, la sosirea În Caracas, Înfășurat În pătura de drum, privind de jur-Împrejur panorama sud-americană, „bolborosind tot felul de versuri, legănat de torsul camionului“. Vă las, acum, fără alte comentarii, fiindcă, În măreția sa teribilă, neîmpodobită, capitolul final, „Însemnare pe margine“, nici nu mai are nevoie și nici nu mai lasă loc pentru așa ceva. De fapt, nici nu sînt sigur dacă această „revelație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
853 de metri, pe cînd Încă mai era lumină afară. Deși ne aflam În timpul zilei, frigul era intens. Înfășurat În pătura mea de călătorie, holbîndu-mă la priveliștea ce se Întindea de fiecare parte, bolboroseam tot felul de versuri, legănat de torsul camionului. În acea noapte am dormit la marginea orașului, iar În ziua următoare am ajuns devreme În Lima. LA CIUDAD DE LOS VIRREYES Orașul viceregilor Ne aflam la capătul uneia dintre cele mai importante părți din călătoria noastră, fără nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fiindcă a rămas fără oameni la tuburi. Înțelegi, Relule? Cât a fost văr-tu pe-aici, moșu’ a stat numai cu ochii pe noi. Acuma parcă-l văd că s-a mai liniștit. Andrei privește pe fereastră la zilierii cu torsuri de gladiatori zbătându-se cu ciocanele În jurul formelor. Adulmecă parcă gesturile lor ritmate, Însuflețite de o Îndrăcire provocată de arșiță, În timp ce moș Victor trece printre ei, se apleacă și se strâmbă. — Futu-te-n cur, spate, futu-te-n cur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ăsta adormit, peste paișpe-cinșpe ani. Ca mâine ai să-l vezi... Da, trece repede, prea repede a trecut și nici n-am știut Încotro a fugit. Unde s-a dus? Îmi fuge și acum somnul o dată cu privirea lunecându-mi pe torsul slăbănog, la fel de ciocolatiu ca al lui văru' Laur, dar numai dâmburi și scobituri, ca o prelungire firească a căpățânii mele colțuroase și Îmbibându-se nu chiar fericit cu obrazul tânăr și Îmbujorat de somn al Steluței, care se Îndeasă În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
des, ea toarce pentru a-și exprima dependența; față de mamă la naștere, față de om mai târziu, când este bolnavă sau când este mângâiată. Regăsim acest comportament la rudele sale, marile feline, care însă torc doar în primele luni de viață. Torsul este produs printr-o mișcare coordonată a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Glot%C4%83&action=edit" \o "Glotă" glotei, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Laringe" \o "Laringe" laringelui și a anumitor mușchi. Aceste vibrații
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
știe zâmbetele,/ Numărate-s sâmbetele...”, când reproducând versuri încrezătoare ca în cazul fragmentului inedit din „Prietenii” de Liviu Marian, din care redăm următoarele: În bojdeucă-s numai eu Singur cuc, lipit de hornu-mi, căutând să mă mai ieu Când cu torsul motănimii, când cu scârțâitul penii; Răsfoiesc prin tărfăloage doar opri-voi zborul vremii, Ce ferice-aș fi când vremea s-ar întoarce înapoi Să fim iarăși împreună, caltădată amândoi!” Versuri încrezătoare? Revista Făt-Frumos nr.2 din 1942 dezvăluie că expediindu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca să-i facă răcoare [și] să poată dormi mai bine. Cînd ai vreo neînțelegere cu cineva, plătește douăsprezece liturghii pomenindu-i numele lui, că se alege la un fel. Lînă Babele care fură din lîna ce le-o dai de tors pe ceea lume o scarmănă cu dinții. Cine toarce vinerea lînă pe ceea lume va fi căznită cu sucirea gîtului. Logodnă După ce o fată se logodește, atît ea, cît și mă-sa, cu celelalte, de mai are, nu mai torc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uită o femeie mai cu drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gheorghe, femeile scot toate sculele de țesut afară, ca să răsară soarele peste ele, să poată avea spor la lucru. Dacă s-a umplut un fus, e bine a-l stupi, ca să nu se deoache. Dacă pică fusul jos la începutul torsului, atunci se zice că este mincinos și zice că nu s-a umplea. De împrumuți spata* cuiva, cînd ți-o dă înapoi trebuie să o lege cu urioc*; aceea-i plata spetei, altfel, pe lumea cealaltă umbli să-i dai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd începi să torci, stupești fusul de trei ori, ca să se umple degrabă; iar după ce l-ai umplut, faci tot același lucru, ca să nu se deoache - și tot asemenea faci cu fusele și cînd le rîșchii. Dacă se începe de tors, este bine a stupi mai întîi fusul de trei ori, ca să se umple degrabă. Cînd urzești, de răpezi cumva urzitorul să treacă o rază [gradație], [e] semn bun: ai să pui pînza mai lungă. Marți nu-i bine a urzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa degrabă pe stative cum merge minciuna prin sat. Dacă intră pe timpul urzitului mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a astupa gura dușmanilor, se leagă ațele cînd se începe pînza de țesut. Cînd pui la învălit pînza, dacă jărbiuțele vin sub fuscei, ajunge bă tă tura la pînză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai multă greutate caracteristicile sexuale. Cât despre femei, dacă ele susțin că dau importanță picioarelor, ochilor, sănătății generale și mirosurilor bărbaților, părțile pe care le consideră cele mai atractive din punct de vedere sexual la un bărbat sunt mai întâi torsul/pieptul (51%), penisul (23%), picioarele (17%) și fesele (9%). Pieptul trebuie să fie păros (92% dintre preferințe în raport cu un piept imberb: 8%) și penisul trebuie să fie circumcis, 89% față de 11% care nu acordă importanță acestui aspect (Wildman, Wildman II
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Eminescu trimite la natura discursivă specială de care se bucură (sau nu) poezia. Ea trebuie înțeleasă în inconfundabilul său statut de "încifrare" a lumii și de revelare a unei alte realități. Proza, pe de altă parte, conține în sine și torsul și fuiorul, în sensul că lectorului i se arată și încifrarea, apăsarea hieroglifelor, dar și încercarea dezlegării lor. Întorcându-ne la poezie, este vorba despre ceva mult mai adânc, o altă față a spiritului poetic, cu rădăcini foarte vechi, de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
acesta a trebuit să-i fie complet refăcut. Iar acum toată lumea a pornit deja spre biserică. Nu am mai rămas decât eu și tati. — Gata? mă întreabă, în momentul în care un Rolls-Royce alb oprește în fața casei și îi auzim torsul egal. — Cred că da, spun, cu un ușor tremur al vocii. Mă mărit. Mă mărit pe bune. Crezi că e bine că fac asta? zic, glumind doar pe jumătate. Păi, cred că da. Tati se uită în oglinda din hol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
multe (4) prese pentru ulei. Prelucrarea fructelor se face în fiecare gospodărie, dar și în unități specializate, cum ar fi cea în care funcționează un cazan de țuică. în fiecare gospodărie se poate vorbi de prelucrarea lânii pentru nevoile proprii: tors, vopsit, țesut. Toate unitățile menționate constituie asociații familiale, cu un număr foarte mic de lucrător (1-2). III.2.2. Alte meșteșuguri Alte meșteș uguri practicate în comună tot în cadrul unor asociații familiale sunt:tinichigerie, cu un singur lucrător, cizmărie, de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
un tremur anxios, ca și cum s-ar simți neputincioase să realizeze indisolubila uniune dorită de suflete". "Porțile iadului" au necesitat aproape douăzeci de ani, s-au inspirat din "Infernul" dantesc, o parte dintre personaje devenind, ulterior, lucrări independente ("Fugit amor", "Danae", "Torsul Adelei", "Femeie ghemuită"). Corpul uman, în special cel feminin, a fost un templu pentru Rodin, care a învăluit femeia într-o privire plină de voluptate și admirație, a avut un cult pentru expresivitatea corporalității sale. Senzualitatea suprafețelor, în particular a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]