4,979 matches
-
Mijlociu, din ținutul central al Bisericii.” Dar, el a adăugat: „Departe de a da întreaga vină, pentru persecuția împotriva creștinilor, pe extremismul Islamului, raportul demonstrează că multe dintre probleme provin din extremisul non - musulman - naționalist - din grupurile religioase și regimurile totalitare comuniste istorice”. Raportul arată că, pierderea creștinilor din Orientul Mijlociu și din altă parte, reprezintă o lovitură pentru relațiile comunitare, credincioșii acționând ca punte de legătură în societățile din ce în ce mai fragmentate. Arhiepiscopul melkit greco-catolic, Jean - Clement Jeanbart de Alep, Siria, notează într-
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
desfasuratrat o activitate deosebit de bogată și intensă, cu personalități de recunoscut prestiugiu național și internațional. În anul 1948, Academia Română a devnit Academia Republicii Populare Române iar din august 1965 și până în decembrie 1989 Academia Republicii Socialiste România, suportând rigorile regimului totalitar. După 1989 s-a revenit la Academia Română odată cu un proces de renaștere, de revenire la misiunea să tradițională. For de consacrare și de cercetare fundamentală, Academia Română are în prezent 159 de membri în cele 14 de secții de specialitate, 69
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94080_a_95372]
-
În consecință, paradigma spirituală pe care și-o va impune intelectualitatea exilului românesc se creionează în cadrele unui contur specific. Întâi de toate se deslușește în el încercarea de a răspunde și contracara intensivul proces de colonizare culturală, de aculturație totalitară[3] dezlănțuit în România. Așadar, începuturile exilului stau sub semnele unei vocații și ale unei etici a neuitării, ambele întrezărite dintr-o chinuitoare strădanie de a păstra o privire mereu ațintită asupra suferinței celor care, acasă, fuseseră hărăziți să traverseze
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
în neantul lipsei de demnitate. Îi vor fi usturat poate palmele, ca de, o incurabilă rîie morală și au încercat, într-o disperare asumată cu maximă seninătate, purificarea acestui gest, a acestei enorme sfidări. Sfidarea tancurilor, a gloanțelor, a aroganței totalitare, a disprețului nemăsurat al celor cocoțați cu obstinația marilor parveniți, pe grumazul unei țări obișnuite să îndure. Obișnuită însă să-i îndrume pe alții, nu pe ai săi sau mai bine zis, pe cei care au început purtînd o mască
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
se pună pe regiuni, este unica șansă de păstrare a numelui fostului județ Muscel pe harta României, nu doar ca o simplă formă de relief (muscele), ci ca teritoriu al cărui locuitori n-au pregetat să lupte împotriva barbariilor regimului totalitar comunist. Există suficiente argumente în acest sens, inclusiv precedente cum sunt: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, județele Caraș-Severin și Bistrița-Năsăud etc.). 2) În municipiile Pitești, Curtea de Argeș, Mioveni și Câmpulung-Muscel să fie atribuite încă din anul 2014. nume de străzi care să
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
5 milioane de informatori, colaboratori, persoane de sprijin, agenți de influență, gazde conspirative, care au contribuit, „după puterile lor”, la contaminarea aerului pe care-l respiram. Pentru că doar așa putea rămâne la putere aproape o jumătate de secol un regim totalitar și un Partid terorist, caracatiță bazată pe tentaculele sale docile implicate în represiune: Securitatea, Miliția, Armata Populară, Procuratura, Justiția. O jumătate de secol în care o țară întreagă a fost dominată de FRICĂ. Ne-au trebuit 25 de ani de la
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
suită de tradiții) ca o imagine a patriei beneficiind de prestigiul unui univers primar, întemeietor. Replică la versificația festivist-idilizantă a "realismului socialist", creația de această natură vădea o sumețire expresionistă ce reflecta lupta pentru afirmarea valorilor existențiale amenințate de proiectul totalitar. Un trecut neguros, cu valențe mitice, reprezenta cartea de identitate deopotrivă estetică și națională a unui lirism recuperator și totodată defensiv, angajînd un dramatism transcris pe portativul cosmic. Chiar dacă autoritățile totalitare au înțeles a-și însuși și chiar a plusa
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
reflecta lupta pentru afirmarea valorilor existențiale amenințate de proiectul totalitar. Un trecut neguros, cu valențe mitice, reprezenta cartea de identitate deopotrivă estetică și națională a unui lirism recuperator și totodată defensiv, angajînd un dramatism transcris pe portativul cosmic. Chiar dacă autoritățile totalitare au înțeles a-și însuși și chiar a plusa la un mod tot mai indecent tema etnică, imboldul investigării unei lumi elementare, agitate de forțe stihiale ori contrase în ritualuri, a persistat în duhul unui tradiționalism regenerat, sub pana unor
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
scriiturii. Miza artistică nu se află numai în tonul introspectiv, ci și în intrigă, în derularea neprevăzută a evenimențialului - surprinzător pentru cititor și, în egală măsură, pentru personaje. Criticul cultural va identifica aici, fără îndoială, drama (morală, psihologică) a societății (totalitare și/sau consumiste) în ansamblul ei. Se poate vorbi, fără îndoială, despre așa ceva, dar sentimentul meu e că romanul investighează - în notă solemnă - mai curînd tribulațiile unui anumit model tipologic, pe fundalul schimbător al istoriei. Acest "model" cuprinde, în sens
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
cazuri"se cuvine semnalată grija autorului de a nu da numele celor care au semnat pactul cu diavolul; nu e vorba doar de simpla discreție, ci și de o cunoscută metodă de generalizare la care apelează proza, știind că regimul totalitar are forța de a compromite milioane de ființe, de a macula conștiințe, de a corupe și nărui indivizi, de a umple cu viermi mere dintre cele mai rumene. Dar, în majoritatea împrejurărilor, mai cu seamă cînd e vorba de propriile
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
o cămașă de vară cu mîneci scurte și, "după o nesfîrșită călătorie cu automobilul, pe caniculă, coboară între electorii săi", în număr foarte variabil, care s-au adunat "să-i soarbă cuvintele", cu aerul prostit indus de mult îndelungatul ritual totalitar. Nu evită a se da în spectacol, de cîte ori se ivește ori își creează prilejul, perorînd "în popor, la popor, pentru popor, cu lozinci, imprecații și expresii dintre acelea care fac faima gurii cortului". Și încă mai explicit decît
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
text redat romanului. Dar nu e totul. Și mă tem că totul nu va reveni niciodată. "Romantismul" revoluționar extremist lucrează, în cazul cenzurii, cu limite proprii. Toate - improprii ordinii, nu doar artistice, dar și umane. Aproape ca și timpul, cenzura totalitară, în bună măsură, este ireversibilă. Faptul e sigur când autorul a plecat "să moară puțin".
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
polonezi, perioada ocupației germane fiind concentrată într-un episod de violență, închiderea universităților, arestarea și deportarea profesorilor. Intenția regizorului a fost să sublinieze ceea ce ulterior Europa occidentală a pierdut din vedere cu bună știință, și anume că două regimuri criminale, totalitare, sovietic și nazist au avut inițial o relație sororală, și-au dat mîna pentru a intra împreună în cartea recordurilor la atrocități. Scena cu care debutează filmul devine exemplară, pe un pod se întîlnesc două grupuri de polonezi, cei care
Remember Katyn! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8481_a_9806]
-
oblic. Aceasta este principala diferență dintre disidență și subversivitate - o diferență graduală a discursului critic încorporat în textul literar. Subversivitatea, ascunsă în exprimări voalate, esopice, scapă cenzurii, pe când disidența discursului critic opozitiv nu scapă, nu trece, este interzisă în regimurile totalitare. Ar fi eronat să spunem că subversivitatea este tolerată. Ea nu este pur și simplu sesizată de cenzură sau nu este estimată, în faza preeditorială, la adevărata ei miză. Aluziile nepermise, periculoase, sunt semnalate și curățate înainte de publicarea textului. Bufonul
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
să înțelegem întregul sistem dictatorial (presupus ulterior de cititor). După aceeași logică, s-au bucurat de creditul publicului nu numai romanele anterioare ale obsedantului deceniu (semnate de Augustin Buzura, Constantin }oiu, Petre Sălcudeanu etc.), ci și parabolele epice ale puterii totalitare, fie că se referă la nazism (Mihai Sin în Schimbarea la față sau Alexandru Vlad în Frigul verii), fie că se referă la dictaturile sud-americane (Alexandru Ivasiuc în Racul), fie că se referă la omul nou sperat de legionarism (Constantin
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
n. trad. L. Ivanov), "indivizi care denaturează realitatea noastră sovietică", în vreme ce noi nu făceam, la o adică, altceva decât să descriem lumea din jur, în modul în care noi o percepeam." Nu știm cum se face, dar în toate regimurile totalitare (fie ele de stânga sau de dreapta, naționaliste ori internaționaliste), puterea politică edifică o realitate minunată, o bravă lume nouă, pe care unii dintre scriitori se încăpățânează să n-o înțeleagă ca atare, și o denaturează, o mânjesc prin scrisul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
Ion Simuț Politica regimurilor totalitare vrea - cu o dorință exprimată clar, răspicat și ultimativ - ca literatura (artele, în general) să derive nu numai din propriul corpus ideologic, dar și din limbajul ei. Pentru dictatura proletariatului, literatura nu este o variantă particulară de politică, ci este
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
conformează logicii puterii de a fi un "rezultat obedient", cum observă același Virgil Nemoianu. Formalismul estetic se eschivează de la plătirea tributului politic, adoptând calea unui suspect evazionism ideologic, inadmisibil pentru puterea comunistă aflată la începuturile ei. De aici iritarea regimurilor totalitare față de literatura evazionistă, considerată "artă degenerată". Evazionismul este un limbaj deviat, iar deviaționismul se face vinovat de lipsă de solidaritate cu scopul dictaturii. Iritarea merge în regimurile fasciste dincolo de interzicerea unei astfel de arte, până la incendierea ei publică, rezultat al
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
oficiale. Folosește un alt limbaj, paralel cu cel ideologic și epurat de sloganurile actualității - tocmai de aceea considerat suspect și inadmisibil. Literatura evazionistă vehiculează limbajul formalismului estetic, apolitic, ca o alternativă, deviere și eliberare simbolică de sub teroarea insuportabilă a regimurilor totalitare, de dreapta sau de stânga, fascismul sau comunismul. "Orientarea apolitică a formalismului era indezirabilă sub anumite regimuri" - ne reamintește Virgil Nemoianu o situație prea bine cunoscută. Pe de altă parte, dintr-un punct de vedere exterior și ulterior (unul moral
Literatura evazionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8514_a_9839]
-
-o. Notând vremea imposibilă a "urii proaspete încă". Care, în viitor, avea să rămână observația capitală în scris... Ne referim la cel istoric, în orice istorie, până la... Stalin, cea mai cruntă perioadă a totalitarismului. Cu Hitler, acest tip de cenzură totalitară avea să ducă, de exemplu, la distrugerea culturii iudaice și la promovarea triumfalistă a ideii ariene. De la Inchiziție, oarecum mai îngăduitoare cu literatura de ficțiune, intratabilă până la arderea pe rug cu tot restul, veni, în secolul douăzeci, totalitarismul, pe care
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
după evenimentele din decembrie 1989, în condiții în care s-ar fi cuvenit ca aceasta să se dizolve ori măcar să se restrîngă drastic, odată cu abolirea contextului ce a făcut-o cu putință. Reluarea concepției în chestiune denotă suplimentar că mitologia totalitară persistă dincolo de "spațiul vital" ce îi este hărăzit, într-un soi de încăpățînare de-a părăsi scena, facilitată de inerțiile în peisaj ale unei programări tendențioase. Aceasta din urmă are o durată ce depășește deseori delimitările eposului politic, mustind într-
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
genuri, adică pe acele genuri imemoriale, se afirma implicit că în România nu există decît pictură, sculptură, grafică și arte decorative cu diversele lor încrengături. Ba mai funcționa chiar și un Salon al tineretului, pentru că, după logica paternalistă a statului totalitar, artistul matur biologic și, mai ales, ideologic, trebuia să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra lui și imaginația i se va fi tocit îndestul spre a putea expune
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
povestea între două acolade identice, ultima noapte de dragoste și o reală noapte de război, o zi mai lungă decît veacurile în care comunitatea sașilor a dus o viață tihnită construind solidarități ce se dizolvă dintr-o dată sub impulsul demenței totalitare. Războiul declanșează între adolescenții care învață în aceeași clasă o competiție belicoasă. Felix Goldschmidt și Hans Adolf Bediner (Axel Moustache), un fel de Castor și Polux, își confruntă prietenia cu tocsinele propagandei naziste, iar dragostea se încarcă de accentele dramatice
Capul cocoșului decapitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8612_a_9937]
-
și atitudini estetice vehiculate pe teritoriul așa-zisului sat planetar contemporan. Un interesant studiu de caz propune Florinela Popa: Estetica realismului socialist, apreciată blând, transigent ca un compromis între estetică și ideologie, chiar dacă una dintre concluzii este aceea că regimul totalitar a inaugurat noi tactici de opresiune, inclusiv în artă. În maniera-i recunoscută, de evitare a locurilor comune și de instaurare a unei ordini interioare impecabile prin corecturi, adaptări, reformulări, nuanțări exprimate original, de multe ori imprevizibil, Dan Dediu sondează
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
Magda Ursache. D-sa incriminează - și bine face - carențele de informație ale unor tineri în legătură cu perioada comunistă, pe care, uneori, încearcă a o reconstitui, nu fără omisiuni și aprecieri anapoda, deculpabilizatoare ale celor ce au reprezentat pe plan literar opresiunea totalitară, "inchiziția proletcultistă". Exemplu: o sumă de texte, găsite în 1981, în timpul unor lucrări de renovare, într-o dependință a fostului sediu al Uniunii Scriitorilor din șoseaua Kiseleff nr.10, tipărite sub îngrijirea și cu adnotările Mihaelei Cristea, cu titlul Reconstituiri
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]