613 matches
-
au murit. N-avem pe nima. La orfelinat cu voi! își urmează omul drumul. Măcar câte un corn, dă-ne de sufletul matale. — La orfelinat! se depărtează cel cu cumpărăturile fără să le dea nimic. — Uf! Trăznite-ar Dumnezău să te trăsnească de prăpădit ce ești. Zgârcitul dracului, mi-era așa o poftă de corn. Opri-s-ar în gâtu-ți cornurile ălea. Auzi mă, auzi, strigă după el. Prințesa începea să înțeleagă cu mintea ei de copil viața dură. O cunoscuse alături de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
scărpinîndu-se cu năduf undeva, la spate, tu, dacă nu te-ai crede așa deștept, zău că n-ai fi prost! De data asta toți au fost siguri, sută-n sută, că Vlad va pune mîna pe un hadarag să-l trăsnească pe Bărzăun de să-i meargă fulgii. Insulta era prea directă și avu un efect paralizant asupra fiecăruia. Auzi tu, să-l insulți pe Vlad în fața Ilincăi! Dar Vlad nu s-a lăsat împins de primul acces de furie, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
expediția de la Peștera Liliecilor, în afară de Nuțu lui Răstoacă. Numai că el a făcut o treabă nu prea bună. Adică, ce mai, rea de tot. Și cred că la treaba asta se referise Vlad cînd a spus că "Nuțu e tare trăsnit". Dar nu-s eu în măsură să judec lucrurile astea. Ba, atunci cînd am auzit exact ce-a putut face, aproape că i-am dat dreptate Bărzăunului, care s-a exprimat la un moment dat în felul următor despre Nuțu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
după ilustrată, dar n-o ajunse. Își strîmbă buza de jos, mușcînd-o dintr-o parte și răcni disperat: D-d-dă-mi-o, lighioaie, că te tr-tr-trăsnesc! Se congestionase la față și broboane mari de sudoare îi scînteiau în bătaia razelor. Tu să mă trăsnești pe mineee?! strigă Tomiță răgușit. Pe mine, dom'le?... și încă tu? Da, eu! Vrei să te c-c-convingi? Și Nuțu ridică pumnul amenințător. Tomiță s-ar fi așteptat a orice, dar că Nuțu e-n stare să lovească pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pipăit oile, ci doar le număra la intrare pe vas. Spun oi, la general, dar stăpânul meu îngrășa mai mult berbeci, care ajungeau și la 80 de kilograme. La penultima îmbarcare la care am participat, mi-a venit o idee trăsnită în cap, să fug din țară când se va livra un nou lot numai din berbeci. Mi-am zis în sinea mea, dacă voi fi prins, voi face pușcărie pentru tentativa de trecere frauduloasă a frontierei, dacă planul meu pe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Istorie, pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a, de câte ori avea prilejul ne spunea peltic: ― Examen de capacitate spuneți că dați? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi, când ne-am făcut profesori. Nu știu cui i-a trăsnit prin cap să numească examenul ăsta al vostru: de capacitate! Eu, unul, dacă... În sfârșit, cam la o săptămână după terminarea cursurilor clasei a IV-a, se anunță și examenul de admitere în cursul superior. Parcă eram cuprinși de friguri
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nefericire, peste pupăză! Cum nu putea să copieze și cum nici subiectul nu-l știa, Moscu ce s-a gîndit: "Mă, nu face să mă vadă Chimistul că nu scriu nimic. Ia să scriu eu, acolo, ceva ce mi-o trăsni prin minte, ca să creadă că știu subiectul... și până la sfârșit nu mă lasă ei, frații, pe mine!" A scris Moscu de zor toată ora. Se mai oprea din când în când, își ducea mâna la frunte a gândire, iarăși scria
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
îndreptarea notelor, Chimistul a intrat în clasă tăcut și cu zâmbet ironic în colțul gurii, zâmbet care nu l-a părăsit o clipă, tot timpul cât a durat ora suplimentară. A început să examineze și, de la prima serie, am rămas trăsniți de bunăvoința pe care ne-o arăta tuturor, fără deosebire. Întreba ușor, chestiuni elementare; iar dacă, întîmplător, te încurcai, te-ajuta, ceea, ce el nu făcuse niciodată. Se vedea bine că are de gând să ne dea drumul. În clasa
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o monadă, separat de cei din jurul său prin auzul ce devenea din ce în ce mai șubred cu fiecare an, Tournesol era argonautul pentru care nici o formulă chimică nu este prea îndepărtată sau absconsă, iar viața se măsoară în ceasurile care dau naștere invențiilor trăsnite de care pot face haz doar cei care nu înțeleg măreția experimentală a științei. Sunetul fericirii lui Tournesol era suita de explozii ce urma încercărilor mai puțin reușite de a testa o nouă substanță, în vreme ce culoarea fericirii era fumul ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de fapt "conținutul" existenței proprii. ٭ Hipertextul ca modalitate de funcționare a gândirii. Calculatorul este constituit după modul de-a fi al gândirii, sau gândirea noastră începe să fie influențată de acest instrument, preluându-i tiparele? Despre "nedreptatea geniului": câteodată ne trăsnește o idee de care devenim foarte mândri. Ne schimbă chiar și imaginea de sine: începem să ne stimăm, admirându-ne parcă de la distanță (ca formă atenuată de schizofrenie). Apoi constatăm că alții au gândit asta înaintea noastră și toată această
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
scârnăvie“, i-am spus, „(iartă-mă că folosesc cuvântul acesta, dar n-am altul la îndemână) ce cauți tu aici ? Marș pe masă, porcule, și încremenește acolo, dacă nu vrei să te arunc afară; ia te uită, domnule, ce-i trăsnește prin minte ! Să ne asculte șoaptele de dragoste, să ne spioneze fără pic de rușine viziunile ! Ei, nu, că asta e prea de tot! Ia uită-te, domnule, până unde poate să ajungă cu neobrăzarea și, fii atent, mai și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și frecventam biserica fiind... eram copil, mă duceam la altar, ajutam preotul. După aceea, am observat că foarte mulți oameni făceau cu totul altceva decât ceea ce spuneau din punct de vedere religios. Erau oameni care-și făceau cruci: „Să mă trăsnească! Să mă bată Dumnezeu, dar că pe mine nu mă interesează ce face altul“... chestii d-astea. În general, vecine d-astea, erau femei în vârstă, care, după aceea... „Cutare a făcut cutare... cutare...“ Se interesau de alte persoane, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
văzut ce furtuni au fost, au zburat acoperișurile cât colo, s-a prăvălit chirpiciul, au fost și niște vârtejuri, au învolburat până și leațurile din garduri și nutrețul din șuri, au zis reporterii că-s tornade, dar de... Poate a trăsnit pe undeva, ce mare lucru? - Ei, domn’ profesor, așa-i, anul ăsta nici grâul nu s-a făcut, numai de-o șchioapă, fără spic, numai pai, stau oamenii suflecați prin bălți și-l seceră, ca-n timpul războiului. Vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sărăcia să aburc burduful cu bani pe iapă? Ia să vedem, greu îi? (încearcă să ridice sacul, abia îl poate mișca. Codârlic scoate capul la malul lacului) CODÂRLIC: Stăi, bre, ce vrei să faci? DĂNILĂ: Ptiu! Trăsnite-ar să te trăsnească! Tot nu-ți ajunge? Iar mi-ai venit plocon? CODÂRLIC (plângăreț): Măi omule, a zis mai-marele nostru, Săcăluș, că-mi taie coada și mi-o bagă pe gât... Vai de sufletul meu... (iese, trage după el un buzdugan) DĂNILĂ: Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ale domeniului din jurul castelului Swyre. Pentru protipendada britanică, „în vecinătate“ înseamnă o distanță de douăzeci de minute de mers cu mașina. De când mă știu, de fiecare dată când treceam prin fața porților castelului, mami exclama de parcă chiar în clipa aceea îi trăsnise prin minte, „Micuțul conte e de vârsta ta! E cea mai bună partidă din Northamptonshire!“ (Vorbea despre vecinul nostru de șase ani, pe care, de fapt, nu-l întâlnisem niciodată.) —Mamă, nu am decât cinci ani și jumătate. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
să-i povestesc și să-mi lipesc obrajii de el. A mai trecut o vreme, au venit câteva ierni peste el, câteva primăveri peste mine și într-o noapte de-nceput de vară, când cireșele erau aproape coapte, a fost trăsnit, în plină furtună. Mi-aduc și acum aminte dimineața aceea rece și sticloasă când umblam desculț și tremurând în jurul lui, neștiind ce să fac și cum să-l mângâi, și pe bunicu’ cu securea în mâna . „Îl tăiem de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mulți se întreceau în a-și face nevoile pe semenii lor, de la fiecare după intestine, fiecăruia după cât de jos era în ierarhie și cât depindea de primul. Inserție, 2004. Vorbitul la trecut e o prostie. Cocina nu are încă sfârșit. Trăsnește în instituții, în nerușinare, în comportamentul de pradă. Probabil tendința mea să folosesc timpul trecut era o wishful thinking. Femeile din generația mea sunt tarate și ca femei, nu doar ca persoane. Nouă ne-a fost frică să facem dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dau câte o raită la triburile de retardați, mostly eastern. Își racolează câte o băștinașă care pică pe spate că devine occidentală și scapă de sărăcie. Decât să te bată măr un conațional, practic pe gratis, și să mai și trăsnească a șliboviță, parcă e mai bun un westman. Miroase de obicei a bere, are salariu ca lumea și scapi de mătură pentru aspirator, de sobă pentru microwave. Devii doamnă. O dată ajunse acolo, le apucă strechea. Se contaminează de emancipare. Vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vocație ascetică, doar atunci când îți permiți să optezi. Intru în magazine de mezeluri și strâmb sincer din nas. Ideologia anticarnagiu și anticărnuri mi-a intrat bine în cap. Îmi iau cereale, ciuperci, mult hulita soia. Mi se pare că măcelăriile trăsnesc a miros barbar de hoit. Am ajuns să văd animalele vii, reconstituite, umblând pe pășune fără ca noi să le fugărim cu cuțitul. Ei bine, aceeași persoană ecologist ideologizată cu mai bine de zece ani în urmă ședea cu un vas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca de la catedră. „Un om are o singură mamă și câțiva tați incerți. Cum eu știu cine-i mama mea, data viitoare fac o concesie și-ți spun tata Suciu, ești mulțumită?” „Du-te-n trăznetu’ lu’ Dumnezău să te trăsnească! Hai în casă, că râde lumea de voi, bețivilor și lucruri slabe și barabe ce sunteți!” Mircea nu era încă mulțumit de efect. Se duse drept în grădina unde avea niște roșii la care, cu o seară înainte, pusese araci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și pe Kristina nu ne impresionează. Îi trântim câte o ironie și se mai potolește. Între noi îl căinăm pentru ciupitura de paranoia cu care l-a dotat soarta genelor și mediului. Dar celor două femei afgane, acest bărbat le trăsnește a putere de anihilare. Se simt strivite și mici. Oricum, este o mare necuviință să stea cu bărbați la masă, așa că se volatilizează îndată ce ei apar. Inserție. Nu mă pot abține să nu îmi amintesc alt episod care descinde din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
panglicuță roz. Nimeni nu are aici nevoie de garduri. Nimeni. Respectul pentru proprietatea privată este în capul omului, nu în zidurile Ierihonului pe care le înălțăm noi, nu în buncăre și cazemate. Dumnezeule, la noi, lumea a treia poate că trăsnește și mai mult în Băneasa, unde se face cartier de belferi ai tranziției, iar această a treia lume e direct proporțională cu grosimea zidurilor dintre curți. Uneori vezi și aici garduri de jumătate de metru, fiindcă sunt fancy. La întoarcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
așază, solemn, ghemul de hârtie pe măsuță, lângă pahar. — Ce miroase? Ce dracu’ miroase aici? Iar a făcut bunicuta musaca, te pomenești că iar avem musaca... — Nu miroase a nimic, ți se pare. — Cum să nu miroasă, miroase de te trăsnește. A pus și suc de roșii, rapandula. I-am spus să nu pună suc de roșii la musaca! Să nu mai pună niciodată suc de roșii! — Aiurezi. Nu e nici o musaca. Jeny nu e aici.Atrebuit s-o internez. Primăvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
executiv al Asociației îi urmărește reacțiile inexistente. Îl privește drept în ochi, o privește drept în ochi, își trece palma mică peste frunte, obosită de efortul explicativ, în timp ce ascultătorul își freacă, brusc, ca un apucat, sprâncenele, ce l-o fi trăsnit pe domnul ăsta ciudat să-și frece cu ambele mâini sprâncenele... — V-aș fi deranjat numai pentru câteva... — Îmi pare rău, dar trebuie să plec. E ora două, la trei trebuie să fiu înapoi. Vin niște tovarăși să ne instruiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la coadă ore întregi, cu gândul la iarna viitoare. Gina apucase să ia cinci perechi, pentru soră și mamă și cumnat și nepoțel. Foarte buni, îmblăniți, călduroși, vor prinde de minune în genocidul iernii viitoare. Nicidecum, susținea Tirbușon, put de trăsnește. Anatol Dominic Vancea Voinov părea foarte atent la academica polemică, dar nu se știa dacă la asta se referea, când interveni, continuându-și parcă un gând mai vechi, brusc renăscut. „Improvizația funcționează ca o salvare, cum am spus. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]