1,183 matches
-
Vâlsan, Axente Banciu, Zaharia Bârsan, D. Ciurezu, Al. Ciura, Olimpiu Boitoș, iar după 1940 scriu frecvent Vasile Netea, Ion Breazu, Eugen Todoran, Radu Stanca, D. Popovici, Ion Negoițescu ș.a. Au fost recenzați și prezentați în primul rând scriitorii asimilați liniei tradiționaliste, privilegiată de revistă: O. Goga, I. Agârbiceanu, N. Iorga, Z. Bârsan, Liviu Rebreanu. După 1928 se va acorda atenție și tendințelor înnoitoare, prin găzduirea unor scrieri de Ion Minulescu, Gib I. Mihăescu, Victor Papilian, Emil Isac, Mihai Beniuc. Se încerca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
pledează pentru valorificarea modernă a melosului ritual, cultic. În concluzie, g. poate fi caracterizat ca fiind, în expresia lui ideologică, autohtonism, etnicism și tradiționalism în spirit creștin ortodox, iar în literatura de imaginație, o componentă esențială, dar diferențiată, a mișcării tradiționaliste interbelice, căreia îi dă o nuanță spiritualizată, cu accent religios. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. civ. rom., I, 7-23; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I (1926), 201-210; Mihai Ralea, Scrieri, VII, 99-112, 118-149, 182-194; Lovinescu, Critice, VII, 17-19, 31-33; Mihai Ralea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
ci întâmpinarea istorică a inovației, încercarea de a descoperi cadrul instituțional obiectiv și orizontul sufletesc specific pe care se poate întemeia adaptarea românilor la exigențele civilizației moderne. Este adevărat că "Dacia literară" a fost revendicată printre precursoarele unor reviste violent tradiționaliste ("Sămănătorul" lui Iorga), ori, în parte, conservatoare; dar spiritul ei s-a oglindit, de fapt, în alte direcții, în presa literară și culturală de netă factură democratică, progresistă, între cele mai fidele înscriindu-se, evident, "Viața românească", continuatoarea unor laturi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
frumosului de pretutindeni.” Rubricile obișnuite sunt „Glossa”, „Literatură”, „Teatru”, „Arta prin lume”, „Mozaic”, „Chipuri și imagini”, „Arabesc”, „Cronica literară”. Poezia este ilustrată fie de versuri moderne, de factură ceremonial histrionică, ca în cazul lui Emil Botta (Leviatan), fie în ipostază tradiționalistă, aici scriind Radu Gyr, Vladimir Cavarnali, E. Ar. Zaharia, Constantin Barcaroiu ș.a. Proză dau George Aria, Mircea Ștefănescu, iar articole, eseuri și interviuri semnează Alexandru Talex (Vasile Pârvan, precursorul), Arșavir Acterian (Oscilații), Erwin Riegler (Întâlniri cu Panait Istrati), Pericle Martinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
uneori cititorului. Lirismul nu e confesiv, ci spectaculos, poemele (majoritatea de dragoste) au o armonie formală desăvârșită. Versificând cu ușurință, poetul adoptă poze și se lasă deseori furat de inspirație. Abandonându-se unei atitudini grav sentimentale, el reface un univers tradiționalist fixat în evenimentele vârstei. Dorul de spațiul și timpul copilăriei, transfigurat poetic, nu e, în poezia lui, poză intelectuală, ci expresia unei memorii dureroase, filtrată discret în mărturisirea lirică: „Din matca ta eu m-am născut sub stele / cu vinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
să devină elevul, adică un cetățean cât mai util pentru viitor. Aceasta era orientarea tradițională folosită în multe școli până în ziua de azi. Paulo Ferrera - din Brazilia -, considerat inițiatorul orientării radicaliste în educația americană, a descris foarte clar această orientare tradiționalistă numind-o „metoda bancară” (în cartea Pedagogia oprimaților, 1981). Conform acestei metode, elevul este o magazie care trebuie umplută. Cu cât profesorul o umple mai mult, cu atât este mai bun; la fel elevul - cu cât este de acord să
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
relatări despre acesta este mai mare, crește probabilitatea ca răspunsurile date să conțină unele lacune. În ceea ce privește subiectivitatea, nu se poate nega faptul că același eveniment este perceput diferit de mai mulți indivizi, în funcție de diverși factori. Aceste argumente, evocate de istoricii tradiționaliști, sunt cunoscute, dar, în opinia noastră, nu sunt suficient de puternice pentru a exclude sursele orale și mărturiile scrise dintr-o documentație asupra unui subiect istoric. În acest context apare întrebarea firească: ce ne facem când dorim să reconstituim anumite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care au lăsat urme importante în metodologia și practica educației. Începutul secolului trecut a fost marcat de apariția unor idei noi în domeniul educației. Totul a pornit de la nevoile societății respective și de la cerința de reînnoire și reabilitare a metodelor tradiționaliste existente până atunci. Practica pedagogică s-a combinat cu tradiția educațională și cu experiența medicală. Câmpul de lucru a fost reprezentat de copii. Faptul că acești copii proveneau din medii sociale defavorizate, copii cu nevoi educative deosebite/speciale, a făcut
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
extinderea relațiilor cu universul fizic și pentru asumarea unor responsabilități de care poate să depindă viața pe Pământ; Educația pentru libertate, pace, pentru schimbări pozitive asumate responsabil. Astfel medicul și pedagogul Maria Montessori contribuie la spargerea barierelor dintre sistemul educațional tradiționalist și primele tendințe ale sistemului alternativ în educație. Este momentul când se pun bazele abordării din perspectivă motivațională a procesului educativ, pornind de la copil și nu de la conținuturi. Abordarea pragmatică orientează noul curent spre: „a învăța din ceea ce se face
Caleidoscop by Mirela Blînda () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93233]
-
pentru a lărgi cunoștințele viitorilor profesori de geografie și în acest instructiv domeniu. Fizic, era opusul prof. Lupu, științific însă era o somitate. Deși lipsit de talentul și arta predării, geneza mea rurală (și încă dintr-o regiune etnografică accentuat tradiționalistă) a fost sensibilizată de acest obiect (inclus în ultimul an de studii), mai ales după ce ne-a purtat, cu competente explicații, prin toate sălile Muzeului etnografic al Moldovei din Iași, în cadrul căruia funcționa ca specialist organizator. Dându-și seama că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
el copie de pildă maiestuoasa Înălțare a unui lujer, mai gros la bază dar mai subțire la vârf - inginerescul „solid de egală rezistență“ - În mai știu eu care coș de fum, el nu materializează decât un principiu: că Natura e tradiționalistă și reia mereu vechile patente, chiar dacă În forme noi și folosind o unealtă infatuată. À propos de lujerul de dinainte: Puțini știu că principiul betonului armat - acela În care ne ducem viața cotidiană -, un silicat pus alături de fier, e patentat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
biocâmpul a devenit, pe Radio Iași, prin vocea lui Lucian Merișca, „metoda Zănoagă“. Fără multă vorbă, redactorul atacă banda, cu problema locurilor bine ori rele, cu ghilimele desigur, de care tradiția - intervine „lupul“ - ține seama, nu și noi. Iar mai „tradiționalist“ decât animalul nu e nimeni: Pisica umblă după acele locuri „rele“ pentru odihnă, iar câinele le evită. Aha! Dacă nu se pot identifica astfel decât locuri „rele“, cele „bune“ nici nu există, decât dacă am considera „bun“ tot restul pământului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
MUREȘUL CULTURAL, revistă apărută la Târgu Mureș, săptămânal, între 13 decembrie și 25 decembrie 1929, sub conducerea unui comitet. Director administrativ - P. Herescu, redactor responsabil - Iuliu Ghila. Publicație tradiționalistă, de interes local, M. c. își propune să reflecte viața culturală a orașului și să încurajeze tinerele talente. În sumar sunt incluse versuri, articole și cronici. Colaborează Vasile Netea, E. Câmpianu, Zeno Vancea, A. Bogdan, E. Nicoară. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288314_a_289643]
-
semnătura Nylen) în ipostaza de ministru al afacerilor străine și comemorat la un an de la dispariție. Un necrolog e consacrat și lui N. N. Beldiceanu, iar Paul I. Papadopol dă evocarea Cum l-am cunoscut pe Iosif. Debutând cu vădite înclinări tradiționaliste, orientarea revistei se va radicaliza din anul al doilea în plutonul neosămănătorist, sub o deviză din N. Iorga: „Tineretul să încerce a face mai bine, pe urmă, dacă e nevoie, să încerce și mai nou”. Cuvântul nostru (1/1923) respinge
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
și filosofică. Date fiind aspirațiile și tendințele unei părți importante a autorilor din domeniu de a fundamenta metode de cercetare empirică prin care să se permită verificarea ipotezelor emise, metoda de investigare și reflecție istorică specifică școlii a fost considerată tradiționalistă (eseistică) și, prin urmare, neștiințifică (nefundamentată empiric). Concluzii Școala engleză constituie primul curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a subliniat ideea că, deși în relațiile internaționale nu avem o autoritate centrală, ordinea nu este cu totul absentă. Politica internațională
RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
Brauner (1903-1966), a dobândit un renume european prin compozițiile sale suprarealiste cu teme fantastice. Ar putea să pară curioasă această substanțială contribuție românească la curentele de avangardă, România fiind, la extrema cealaltă, o societate pronunțat tradițională (și cu destule manifestări tradiționaliste În literatură și artă). Fenomenul are o Întreită explicație. Mai Întâi, faimoasele „forme fără fond“ românești invitau parcă la umor absurd; multiplele disfuncționalități făceau și mai fac din România un loc privilegiat al absurdului, așa cum apare Încă din schițele lui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
păr de-alungul, pe când partea dinapoi a capului e rasă, iar o mică bărbuță În vârful bărbiei le prelungește fața și le dă Înfățișarea de capră de Angora” <endnote id="(124, p. 323, și 316, p. 412)"/>. Referindu-se la evreii tradiționaliști din nordul Moldovei - de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, după o epocă de masive imigrări din Galiția -, istoricul francez Marcel Emerit face un portret caricatural destul de asemănător : „Străzile orașelor sunt din ce În ce mai mult invadate de acești străini cu lungi sutane negre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o carte de Amintiri și polemici publicată În 1942, Victor Eftimiu notează următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail Sebastian] m-au atacat paralel cu dreptcredincioșii creștini antisemiți de la foile naționaliste, tradiționaliste și ortodoxe, În frunte cu răposatul Nae Ionescu. [...] Puntea de trecere Între roșcații fii ai lui Israel și ortodoxia tuciurie o făcea tânărul Mihail Sebastian, evreu nebotezat și frecvent șabăsgoi al pravoslavnicilor” <endnote id="(155, p. 340)"/>. La 10 octombie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau de vreo tradiție rituală <endnote id="(194, pp. 73-77)"/>. Barasch nu era singur În acest război. Alți tineri evrei emancipați făceau și ei presiuni asupra autorităților române, pentru a obține „de sus În jos” modernizarea portului evreiesc, Împotriva bătrânilor tradiționaliști ai propriei comunități. În Moldova, acest lobby a fost condus de M.E. Finkelstein, care În 1847 a redactat o petiție În acest sens către domnitorul Mihail Sturdza. Cu ajutorul prietenului său Gh. Asachi - de fapt, prin intermediul fratelui acestuia, Petrache Asachi, „adiutant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
portul „european”, În dauna celui „galițian”, din cauza căruia „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori Încă și la desplăcuitele tratarisiri, Întâmplări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedică la interesuri”. Însă evreii tradiționaliști au manifestat În fața palatului domnesc din Iași Împotriva acestei măsuri și i-au bătut pe tinerii progresiști care au pus În aplicare decretul. Finkelstein Însuși - considerat „botezat” de către evreii ortodocși - abia a scăpat de „brutalitatea fanaticilor”. După câteva zile, vodă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de genul „la noi DEVCOM nu merge, pentru că membrii comunităților, potențialii lor beneficiari, nu au valorile democratice necesare”, nu ajută la rezolvarea difuzării acestei invovații redescoperite care este DEVCOM. Desigur, sunt inerții în mentalul colectiv care, pe linie comunistă sau tradiționalistă, pot bloca deschiderea spre acțiuni voluntare în, prin și pentru comunitate. Ceea ce contează însă nu este numai harta valorilor populației actor-beneficiar, ci întreaga hartă a valorilor care structurează comportamentul tuturor actorilor implicați în DEVCOM. Contează și valorile ONG-urilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
că factorii materiali și relaționali au un rol foarte important în participarea comunitară. Așa cum era de așteptat, implicarea în activitățile publice organizate de primărie, ca formă particulară de participare comunitară, este favorizată nu numai de o orientare culturală de tip tradiționalist (religiozitate), ci și de modul în care sunt percepuți primăria și primarul, de raportul de interese dintre persoana în cauză și primărie, de resursele materiale de care dispune persoana etc. Un alt studiu, prezentat selectiv în capitolul 6, arată că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
oricum, este prezentă în cazul lor în mai mare măsură decât în cazul celor care locuiesc în satele centrale. În astfel de condiții ar fi de așteptat o mai mare participare comunitară în satele periferice, cu o populație de orientare tradiționalistă. În realitate, lucrurile stau invers față de ceea ce ne așteptam. Participarea comunitară este mai mare în satele centrale, cu o populație modern orientată, cu un capital social de încredere de nivel redus și cu o religiozitate de nivel relativ scăzut (comparativ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
postmodernismului a fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul a susținut mai mult acțiunile de reorganizare comunitară decât pe cele de dezvoltare economică locală. Mișcarea esențială a ideilor pare să fi pornit dinspre DEVCOM tradiționalistă, cu accent pe cooperare, stat, activități economice, modernizare, înspre neoliberalism orientat spre capitalismul comunitar, ambele contestate de către mișcările postmoderniste. Atât neoliberalismul, cât și postmodernismul au slăbit DEVCOM, susțin Midgley și Livermore (2005, p. 162), în special în varianta economică. Ideologia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
două printr-un consum redus. Orientarea autoritarilor și rebelilor este în mare măsură antidemocratică și îndreptată împotriva puterii (tabelul 22). Există, de asemenea, diferențe între orientările participativă și democratică. Orientarea participativă, atunci când este comparată cu cea democratică, este caracteristică persoanelor tradiționaliste, puternic atașate de propria localitate și religie. Grupul cu orientare democratică pare să prețuiască mult mai mult starea de libertate din prezent față de situația din perioada comunistă. Acest aspect nu pare să fie relevant pentru grupul participativ. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]