1,181 matches
-
MUREȘUL CULTURAL, revistă apărută la Târgu Mureș, săptămânal, între 13 decembrie și 25 decembrie 1929, sub conducerea unui comitet. Director administrativ - P. Herescu, redactor responsabil - Iuliu Ghila. Publicație tradiționalistă, de interes local, M. c. își propune să reflecte viața culturală a orașului și să încurajeze tinerele talente. În sumar sunt incluse versuri, articole și cronici. Colaborează Vasile Netea, E. Câmpianu, Zeno Vancea, A. Bogdan, E. Nicoară. C.A.
MURESUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288314_a_289643]
-
revista „Licurici” în 1942, iar editorial în 1943, cu volumul Gânduri. Poezii și articole diverse i-au apărut în „Argeș”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Steaua”, „Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul dominant e nostalgia copilăriei și a satului natal, amintirea părinților, îndeosebi a mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă elegiacă: „Unde s-au stins anii copilăriei/ Când printre stânci eram zvăpăiatul izvor
NASTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
poezie (Gând desprins). Publicația își propune să întrunească „toate talentele de muzică și poezie, toată priceperea cărturărească a celor ce pot ajuta mai departe înfăptuirilor de artă românească” (Închinare), dorește, așadar, să cultive valorile artistice și literare indiferent de orientare, tradiționalistă sau modernistă, și să promoveze critica estetică. Semnează versuri Tudor Arghezi, G. Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Emonoil Bucuța, Octavian Goga, V. Voiculescu, Ion Vinea, Zaharia Stancu, Teodor Scarlat, Al. A. Philippide, Adrian Maniu, N. Iorga, Virgil Gheorghiu, Carmen Sylva (versuri
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
NAȚIUNEA POLITICĂ, ECONOMICĂ, CULTURALĂ, publicație apărută la București, bilunar, din februarie 1934 până în ianuarie 1935. Director este A. C. Cusin. De orientare tradiționalistă, autohtonistă și ortodoxistă, revista se înscrie în curentul literar și artistic gândirist. În articolul-program Rostul nostru, A. C. Cusin afirmă adeziunea la doctrina naționalistă, avându-i ca „părinți sufletești” pe N. Iorga și pe A. C. Cuza. Adept al unui autohtonism creator
NAŢIUNEA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
omagierii lui Nichifor Crainic și a lui Dragoș Protopopescu ca victime în numele cauzei naționale și este reprodus discursul ținut de Octavian Goga cu acest prilej. Colaborează scriitori din gruparea revistei „Gândirea” sau simpatizanți ai acesteia și alți autori cu orientare tradiționalistă. Semnează proză Gib I. Mihăescu, Dragoș Protopopescu, versuri - Nichifor Crainic (Rugă de toamnă), Ion Sân-Giorgiu, I. U. Soricu, Radu Gyr (Temniță cu doină), Ana Niculescu-Codreanu, iar articole - Toma Vlădescu (Poezia lui Nichifor Crainic), N. Crevedia, Alex. Topliceanu, A. C. Cuza, Mihail
NAŢIUNEA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
Condiescu și Al. Popescu-Telega (de la numărul 6/1922), Gh. Tătărescu (1/1924 - 6-7/1924), C. D. Fortunescu (numărul 6-7/1924), N.I. Herescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor și T. Păunescu-Ulmu (din 1926). Fondator este I. B. Georgescu, iar director, Al. Popescu-Telega (din 1928). Tradiționalistă și autohtonistă prin tematica literaturii incluse în paginile sale, N. publică scriitori ce au experimentat modernismul stilistic al curentelor literare apusene, adaptat pentru a reflecta realitățile naționale. De asemenea, cultivă valorile culturale și literare universale, făcându-le cunoscute prin traduceri
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și de curentele tradiționaliste, iar N. Iorga îl apreciază aproape în termenii folosiți de E. Lovinescu. Mai modern pare a fi impresionismul poetic întâlnit în proza din Evocări venețiene. În Castelana personajul mijlocește o trăire palpabilă a trecutului, iar în Peregrinări voiajul continuă în
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
N. r. l. cultivă tradiția și spiritul național, dar, în același timp, promovează și acele valori literare universale care servesc propășirii naționale. Susține ideea solidarității naționale într-o epocă în care era pregătită Marea Unire din 1918. Colaborează mai ales scriitori tradiționaliști, iar criteriul de selecție a contribuțiilor literare este în primul rând mesajul social și național al acestora și mai puțin valoarea lor artistică. Articolele de fond, cronicile și recenziile sunt semnate cu precădere de N. Iorga și analizează rolul literaturii
NEAMUL ROMANESC LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288390_a_289719]
-
încetarea apariției, în 1940 (când extrema dreaptă ajunsese la putere), și anume naționalismul democrat în viața publică, realismul și naturalismul în literatură, raționalismul în filosofie, o critică literară promovând în primul rând valorile etice și etnice. Colaborează în special scriitori tradiționaliști, care sunt prezenți și în paginile unor reviste precum „Sămănătorul”, „Viața românească” și „Gândirea”, dintre care unii își vor păstra echidistanța politică, alții se vor înrola în forțele stângii sau în cele de dreapta. N. Iorga va avea o atitudine
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
critica junimismului și în respingerea ironiei lui Caragiale, cu criterioniștii, de care ideologic se despărțise. Și aceștia îi reproșau lui Caragiale faptul că, prin ironia lui distrugătoare, împiedică spiritul românesc să ajungă la metafizică. P. este de partea curentului istoric - tradiționalist și organicist care, pornind de la Mihail Kogălniceanu, ajunge la Vasile Pârvan și, de aici, la Nae Ionescu. „Raționaliștii” vor, așadar, un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
lirica erotică argheziană. Culegerea Studii literare (1966) coagulează, în prezentarea personalităților artistice ale lui Adrian Maniu, Al. A. Philippide, Ion Vinea și B. Fundoianu, prima contribuție substanțială a criticului la istoria literară românească. Într-o vreme în care atât mișcarea tradiționalistă, cât și cea avangardistă erau încă subiecte prea puțin discutate, demersul lui P. are meritul de a scoate valorile spirituale interbelice din conul de umbră la care le condamnaseră ideologia și cenzura oficiale și de a pune în evidență fundamentul
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
PLAIURI ROMÂNEȘTI, revistă culturală apărută la București la 10 ianuarie și în februarie 1929 (două numere). Director: Ciprian Doicescu. Prin program, enunțat în Directive, publicația se circumscrie liniei tradiționaliste: „Precizându-ne astfel orientarea după o artă originală, în puterea creației noastre, ne declarăm, concomitent, sceptismul față de un anumit public neînțelegător și chiar «modernizat».” Acest program este susținut și de un eseu al lui Eugeniu Sperantia, Tradiție și organism social
PLAIURI ROMANESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288839_a_290168]
-
1931. Director: Mihail S. Vergulescu; din comitetul de redacție face parte și D. Popovici. În primul număr, într-o notă a redacției este enunțat cu modestie principiul călăuzitor al publicației, acela de a cultiva „comorile sufletești moștenite de la părinți”. Orientarea tradiționalistă transpare și din câteva articole pe teme generale (Problema culturii, Spirit suflet), ca și, într-o oarecare măsură, din sumarul literar al gazetei. Se publică frecvent versuri populare, se reproduc două scrieri ale lui G. Coșbuc (un fragment din basmul
OLTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288530_a_289859]
-
Moinești, lunar, între februarie 1932 și martie 1938, sub egida Asociației Culturale „Orientări”. Director: Const. R. Crișan; redactori: I. I. Alexandrescu, B. Jordan, Octav Sargețiu. Inițial, programul enunțat de directorul publicației se menține între limitele unui tradiționalism estetic tolerant: „Suntem tradiționaliști, nu însă miopi și obtuzi față de frumos, oricum ni s-ar înfățișa ca atare”. Treptat, criteriile estetice sunt tot mai neglijate în favoarea ideologicului. Orientarea se radicalizează mai ales prin articolele cu subiecte politice, glisând între cele două extreme, dreapta și
ORIENTARI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288572_a_289901]
-
în paginile revistei „Șantier” (1933- 1937). În articolul În ce situație ne găsim, Georgescu-Delafras precizează principala atitudine ce va anima preocupările redacției: veștejirea politicianismului. Într-un articol cu caracter de bilanț, În marginea anului literar, Ion Pas dezaprobă tendința preponderent tradiționalistă din literatura română, considerând-o vetustă și prăfuită. Autorul pledează pentru racordarea literaturii la „fizionomia vieții sociale”, care „e cu totul alta decât cea de dinaintea războiului”, afirmând că „literatura noastră de până acum, cu miros de sulcină și de opinci
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
Publică proză Ion Călugăru (Mortul în concediu), I. Peltz (Stradă de război), G.M. Zamfirescu (Bariera), Ioan Slavici (Robia omului), Ion Pas. Studii și articole semnează Eugen Relgis (Idei și pseudo-idei) și F. Aderca (Moravuri intelectuale și Cum poți deveni scriitor tradiționalist, texte în care îl acuză pe Cezar Petrescu de plagiat după Guy de Maupassant). O. l. tipărește o scrisoare a lui Panait Istrati și răspunsul lui Ion Pas, care îi reproșează „confuzia ideologică” în care se complace și nerespectarea unor
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
-mi cereți contribuția de scriitor pentru primul număr”, amintindu-și cu nostalgie de propriile începuturi. Rubrici: „Idei, fapte, oameni”, „Obiecțiuni critice”, „Cronica literară”. Poezia din paginile O.n. are cu preponderență o expresie modernistă, cu rădăcini simboliste, nelipsind însă abordarea tradiționalistă a temelor poetice. În linie modernistă se înscriu, firește, G. Bacovia (Baladă, Liceu, Vobiscum), Agatha Grigorescu-Bacovia (Nedumerire), N. Davidescu (Leagăn de cântece) și Radu Gyr. Publicația se arată ospitalieră și cu producțiile de esență tradiționalistă (Ilariu Dobridor), cu versificația simplistă
ORIZONTURI NOI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288585_a_289914]
-
rădăcini simboliste, nelipsind însă abordarea tradiționalistă a temelor poetice. În linie modernistă se înscriu, firește, G. Bacovia (Baladă, Liceu, Vobiscum), Agatha Grigorescu-Bacovia (Nedumerire), N. Davidescu (Leagăn de cântece) și Radu Gyr. Publicația se arată ospitalieră și cu producțiile de esență tradiționalistă (Ilariu Dobridor), cu versificația simplistă, stângace, a lui V. Demetrius sau cu sămănătorismul schematic, idilic, al Mariei Cunțan. Colaborează cu proză G. Bacovia (Amăgire), Pan M. Vizirescu, George Acsinteanu. Coperta și interiorul revistei sunt ilustrate cu reproduceri după Cecilia Cuțescu-Storck
ORIZONTURI NOI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288585_a_289914]
-
lucru pe care îl putem face este să determinăm cauza subiectivă a acțiunilor umane. Ea reprezintă elementul inițial al seriei de determinare (cauzative) care duce la evenimentul de explicat. Această presupoziție este foarte clar exprimată de către Raymond Aron (1961): „Istoria tradiționalistă este acțiune, adică este făcută din deciziile luate de către persoane într-un loc și într-un timp precis. Aceste decizii ar putea fi altele cu un alt om în aceeași situație, cu același om în altă dispoziție. Or, nimeni nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
accentuat pentru tradiție al intelectualilor grupați în jurul „Gândirii” este permanent dublat și completat de tendințe moderniste, într-un proces ce reflectă complexitatea unei literaturi ajunse la deplinătatea conștiinței sale estetice. Căutările tânărului poet abordează succesiv tematici romantice, simboliste, parnasiene și tradiționaliste, într-un adevărat „abecedar” al poeziei, parcurs cu devoțiune și fervoare. Iar cea mai importantă lecție este, fără îndoială, lecția argheziană, pe care N. o exersează cu meticulozitate obstinată, perfect conștient de importanța ei pentru devenirea spirituală a oricărui poet
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
adepților unui cuplu modern crește de la 25% În G1 (generația vârstnică) la 62% În G2 (generația-pivot), iar ponderea „practicanților” crește de la 23% În G1 la 58% În G2. În toate generațiile Însă se constată că bărbații par a fi mai tradiționaliști decât femeile. Cu toate acestea, practicile pe care le descriu bărbații din realitatea cotidiană a cuplului lor par a fi Împărțite mai echitabil decât cele pe care le descriu femeile. Subestimează femeile aranjamentele din cuplu sau supraestimează bărbații acest lucru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
punct de vedere, se constată că femeile generației-pivot sunt mai puternic influențate de valorile părintești decât bărbații. La generația următoare, această diferență dispare, cele două sexe fiind În mod egal influențate de valorile lor părintești, deși bărbații tineri rămân „mai tradiționaliști” În gândire decât femeile (Kaufman, 1992). Practicile conjugale reprezintă produsul negocierii dintre soți: de multe ori, prin aceste negocieri se ajunge la o neutralizare a moștenirii familiale primite de către partenerii din cuplu. Deși evoluează lent, Împărțirea sarcinilor Între partenerii de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
face parte din realitatea” celui ce o consumă; ca ,,sarma culturală”, ea nu se confundă cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere”, iar trecutul poate Întinde ,,capcane tradiționaliste”, autorul conchide că ,,regândirea dimensiunii istorice a obiectelor prezentului este, poate, principala sarcină a antropologiei românești actuale”. David A. Kideckel și colaboratorii săi asumă o ,,etnografie critică, problematizată, comparativă și contextuală” a zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș. Pe lângă unele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prima dată versuri din ciclul În grădină al lui D. Anghel și traduceri din poezia populară spaniolă, italiană, maghiară etc. ale aceluiași, Cântec și Romanță de St. O. Iosif, anecdotele lui Petre Liciu. Proza ilustrează mai bine decât versurile orientarea tradiționalistă și populară a revistei. V. A. Urechia dă schițe memorialistice, Ion Gorun, Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
grobianisme.” Mircea Streinul, aflat în plină campanie iconaristă, vituperează împotriva „ideologiilor de import” și a „conspirației mucoșilor”, propunând o „disciplină culturală” care să fie „o sinteză de românism”. Rubrici: „Vitrina literară”, „Instantanee literare”, „Aspecte sinoptice”, „Răsfoind revistele”. Poezia, de profil tradiționalist, se constituie, prin Teofil Lianu îndeosebi, într-o prelungire epigonică târzie a arsenalului liric eminescian, dar într-o versiune exsanguă, vecină cu platitudinea. Mai sunt prezenți cu versuri Traian Chelariu, E. Ar. Zaharia, Ghedeon Coca, Iulian Vesper. Publică proză Mircea
PANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288645_a_289974]