910 matches
-
, Alice (10.II.1885, Turnu Severin - 4.VI.1961, București), eseistă și traducătoare. Este fiica Massincăi (n. Poenaru) și a lui Steriu Steriadi, avocat. Urmează școala primară și liceul în orașul natal, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și licența în 1908, cu Titu Maiorescu. În 1909 pleacă
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
, Ștefania (15.VIII. 1898, Roman - 25.XII.1953, București), autoare dramatică, poetă și traducătoare. Este fiica lui Petru Teodor, ofițer, participant la Războiul pentru Independență. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași, Z.R. a debutat cu versuri în 1925 la revista ieșeană „Lumea”. După terminarea studiilor s-a stabilit
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
VOINA-RĂUȚ, Luminița (13.VIII.1958, Brașov), traducătoare. Este fiica Mariei Voina (n. Mateescu), profesoara, si a lui Ioan Voina, inginer. A absolvit Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1977) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția spaniolă-franceză, a Universității din București (1981). Urmează cursuri de perfecționare la
VOINA-RAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290625_a_291954]
-
de perfecționare la universitățile Complutense din Madrid (1991) și „Menendez y Pelayo” din Santander (1992, 1996), studii de management cultural la Amsterdam Summer University (1996). După absolvirea facultății a funcționat că profesoară de limba franceză în județul Ialomița, ulterior fiind traducătoare la Institutul de Cercetări în Informatică din București (1987-1990), referent de specialitate la Ministerul Culturii (1990-1994), secretar literar la Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” din București (din 1994). Colaborează cu traduceri, articole, recenzii, eseuri la „România literară”, „Dilemă”, „Lettre internaționale
VOINA-RAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290625_a_291954]
-
, Herta (5.I.1933, Cernăuți), traducătoare. Este fiica Karlei (n. Goldstein) și a lui Adolf Spuhn, arhitect. În 1946 părăsește orașul natal și se stabilește, împreună cu părinții, prin opțiunea de cetățenie a acestora, la Bacău. Urmează aici Liceul Teoretic de Fete (1947-1951), apoi la București Facultatea
SPUHN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
, Anamaria (7.IV.1952, Turda), poetă și traducătoare. Este fiica Ilenei Pop (n. Böjthe), învățătoare, și a lui Gheorghe Pop, profesor. Gimnaziul și liceul le-a făcut la Turda, absolvind apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1979). Lucrează ca ziaristă la „Cronica sătmăreană
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
la Budapesta (din 1999). Debutează cu poezie în „Tribuna” (1968), iar editorial în 1972, cu volumul Castelul din siclame albe, însoțit de o recomandare a lui Victor Eftimiu. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Amfiteatru” ș.a. Activă traducătoare din limba maghiară, P. obține premiile „Füst Milan” și „Déry Tibor”. Discursul liric se circumscrie la P. unui ceremonial tragic al cuvântului care ființează sub semnul unei crispări interioare: „De atâtea cântece / s-a vestejit iarba din mine, / apele au
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
, Magdalena (18.VII.1933, Roman), traducătoare. Este fiica Elenei (n. Vasiliu) și a lui Ioan Popescu, oficiant sanitar militar. După studii liceale în orașul natal, urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1952-1957), devenind cercetător științific la sectorul de gramatică al Institutului de Lingvistică al
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
POPESCU, Elena Liliana (20.VII.1948, Turnu Măgurele), poetă și traducătoare. Este fiica Tudorei (n. Lupu) și a lui George Ioana, inspector bancar. Absolventă a Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău (1965), își ia licența la Facultatea de Matematică a Universității din București (1970), unde rămâne ca asistent universitar, devenind ulterior
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
POPESCU, George (20.II.1948, Bratovoești, j. Dolj), poet, critic literar și traducător. Este fiul Mariei (n. Nicola) și al lui Marin Popescu, agricultori. Urmează Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Craiova (1962-1966) și Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, secția română-italiană (1966-1971). După absolvire lucrează ca bibliotecar și gazetar în presa culturală
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
POPESCU, Marian (8.IX.1952, București), critic și teoretician teatral, traducător. Este fiul Stelianei și al lui Gheorghe Popescu. Urmează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității din București, absolvită în 1976. În 2000 își ia doctoratul în filologie magna cum laude, la aceeași Universitate, cu teza
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
POPESCU, Mircea (14.X.1919, Fieni - 17.VIII.1975, Roma), critic și istoric literar, traducător. Învață la Liceul „Gheorghe Șincai” din București, unde îl are profesor de italiană pe G. Călinescu, face doi ani de studii la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, secția limba și literatura italiană (1938-1940), sub directa îndrumare a
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Dimitrie Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia lui
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
, Nicolae Ch. (21.II.1841, Craiova - 12.VIII.1913, București), critic literar și traducător. Fiu al unui negustor, Q. urmează cursurile Colegiului „Sf. Sava” din București, iar din 1861 studiază filologia la Berlin și la Bonn. Termină studiile universitare în 1867, susținându-și doctoratul în același an, cu o teză despre diminutivele limbii române
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
, Antoaneta (24.V.1924, București), traducătoare. Este fiica lui Peppy (n. Rosenblatt) și a lui Leon Stein, director de bancă. Urmează liceul la Roman și, între 1944 și 1948, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, secția engleză-italiană. Între 1950 și 1961 coordonează traducerile
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
M., Constantin Morariu, era preot, poet și traducător. Din căsătoria acestuia cu Elena Popescu s-au născut mai mulți copii, dintre care au supraviețuit cinci, M. fiind al treilea. Fratele mai mare, Victor Morariu, a fost un reputat germanist și traducător, altul, Aurel Morariu, doctor în drept, s-a implicat în viața socială și politică, iar o soră, Victoria, va tipări și ea o culegere de povești. M. a făcut școala primară în Pătrăuți, iar ciclul secundar l-a urmat, între
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
redactori care, cu devotament, promptitudine și mare putere de muncă, de-a lungul a patru decenii, a îngrijit câteva sute de volume apărute în colecția „Biblioteca pentru toți”, fiind de altfel și coordonatorul redacției între anii 1987 și 1990. Ca traducătoare, s-a specializat în literatura italiană, preferințele îndreptându-i-se spre Grazia Deledda. Versiunile sale, nu doar exacte și elegante, dovedesc și „excelente calități de scriitor-traducător” (Alexandru Balaci). Traduceri: Grazia Deledda, Iedera, București, 1967 (în colaborare cu Mihai Murgu), Comoara
MURGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288317_a_289646]
-
MURĂRAȘU, Dumitru (26. XI. 1896, Botoșani - 19. X. 1984, București), istoric literar și traducător. Este fiul Profirei (n. Gheorghiu) și al lui Haralamb Murărașu, preot. După absolvirea liceului (1915), intră în același an la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care o întrerupe din cauza războiului, la care participă ca sublocotenent; o va
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
, Hermine (3.I.1901, Albeștii Bistriței, j. Bistrița- Năsăud - 20.III.1998, Heidelberg, Germania), traducătoare. După absolvirea școlii medii germane la Bistrița, P.-K., fiica unui preot luteran și sora istoricului literar Karl Kurt Klein, studiază germanistica și filosofia la Universitatea din Cluj, de asemenea frecventează cursurile de filologie romanică, fiind atrasă de expunerile lui
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
PETRAȘ, Irina (27.XI.1947, Chirpăr, j. Sibiu), critic literar, editor și traducătoare. Este fiica Anei Petraș (n. Ganea) și a lui Ioan Pavel Petraș, funcționari. După ce urmează Liceul Teoretic din Agnita (1954-1965), face studii la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970). O scurtă perioadă este profesoară de limba și
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
, Ștefania (pseudonim al Mariei Cojocaru; 27.XII.1944, Plopeni, j. Constanța), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Voicilă) și a lui Ilie Cojocaru, țărani. Urmează Liceul „Mihai Eminescu” din Constanța (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secțiile română (1962-1967) și franceză (1970-1974). Lucrează ca profesoară la Liceul Agricol din Poarta
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
OPRIȚĂ, Doina (25.V.1948, Dăbâca, j. Cluj), traducătoare. Este fiica Mariei (n. Mureșan) și a lui Ioan Opriță, țărani. Urmează școala elementară în comuna natală (1955-1962), Liceul „Petru Maior” din Gherla (1962-1966) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1967-1972). După ce între 1975 și
OPRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
NICOLAU, Mădălina (6.VIII.1941, București), istoric literar și traducătoare. Este fiica Feliciei și a lui Gheorghe Nicolau, ofițer. A urmat Liceul „Mihai Eminescu din Buzău și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura spaniolă. Este doctor în filologie, un capitol al tezei de doctorat devenind
NICOLAU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288440_a_289769]
-
a-l aduce în situația de a reflecta asupra erorilor sale strategice în legătură cu boala (evitări, cogniții disfuncționale, etc.). 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Atunci când vine la consultație la cabinet, Isabelle are vârsta de 32 de ani. Ea lucrează ca traducătoare free-lance de romane străine pentru diferite edituri. A venit la cabinet în urma informațiilor pe care le-a căpătat ascultând o emisiune radio care a avut drept subiect fobia socială. Ea suferă de ereutofobie jenantă, apărută în timpul adolescenței. Antecedente Isabelle - Inainte
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
NICOLESCU, Tatiana (9.VII.1923, Chișinău), istoric literar, comparatistă și traducătoare. Este fiica Ninei (n. Cribuscenco) și a lui Nicolae Golim și soția lui G. C. Nicolescu. După absolvirea Liceului „Regina Maria” la București, urmează tot aici cursuri universitare, obținând licențe în filologie clasică (1945), drept (1945) și în filologie rusă
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]