902 matches
-
de perfecționare la universitățile Complutense din Madrid (1991) și „Menendez y Pelayo” din Santander (1992, 1996), studii de management cultural la Amsterdam Summer University (1996). După absolvirea facultății a funcționat că profesoară de limba franceză în județul Ialomița, ulterior fiind traducătoare la Institutul de Cercetări în Informatică din București (1987-1990), referent de specialitate la Ministerul Culturii (1990-1994), secretar literar la Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” din București (din 1994). Colaborează cu traduceri, articole, recenzii, eseuri la „România literară”, „Dilemă”, „Lettre internaționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290625_a_291954]
-
, Iorgu (sec. XIX), autor dramatic și traducător. Despre fiul paharnicului Răducanu Copcea se știe doar că era serdar, candidat la judecătoria Putnei (prin 1850). A făcut parte din grupul intelectualilor din Moldova care a pregătit revoluția de la 1848. Pentru teatrul din Iași a scris o comedie într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
BĂDESCU, Irina (4.XI.1938, Cluj), istoric literar și traducătoare. Este fiica Irinei și a lui Radu Bădescu. B. a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (în 1961). Preda până în 1964 la Institutul Pedagogic din București, după care devine asistent și urcă până la gradul de profesor la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]
-
LĂZĂRESCU, George (6.V.1922, Călărași), istoric literar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Boeru) și al lui Ioan Lăzărescu, mic comerciant. Își face studiile secundare la liceele „Știrbei Vodă” din Călărași și „Gheorghe Șincai” din București, după care se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
, Olga (8.XI.1921, Lódx, Polonia), polonistă, traducătoare. Fiică a Jonei (n. Landau) și a lui Manase Zayczyk, tehnician textilist, Z. se stabilește în România împreună cu familia în 1927. Urmează cursurile primare și secundare la Pitești (1928-1938), absolvite la Școala Centrală din București (1938-1940), se înscrie la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 44 Geo Vasile este italienist, traducător și critic literar. Licențiat al Universității București, Facultatea de filologie italiană și română, cu o lucrare de diplomă despre poezia și proza lui Cesare Pavese. A activat ca profesor, ca bibliotecar și ulterior ca redactor de pagină culturală la cotidianul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sub auspiciile iubirii, ludică și gravă totodată, de-a fantomele invizibile, menite să inducă noua ordine morală în metropolă. Ca într-un conte philosophique de Voltaire, deși cu gândul la marele stilist de caractere, îmblânzitorul de moravuri Flaubert. Adriana Gliga, traducătoare a șapte cărți dificile (amintim doar excepționala "Rapsodie română" de Dominique Fernandez) reușește să echivaleze în românește nemântuita vervă descriptivă și dialogică a lui Martin Page (n. 1975), inepuizabilul elan ironic, alertul spectacol de tandrețe și gravitate prin care tânărul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
STĂNESCU, Natalia (24.XII.1926, Tighina), traducătoare. Este fiica Verei (n. Zicov) și a lui Boris Florin, inginer. Urmează la Craiova Liceul „Elena Cuza” (1937-1941), iar la București Liceul de Fete „Regina Maria” (1941-1945) și Facultatea de Drept (1945-1949). Scurtă vreme traducătoare la ziarul „Munca” (1949-1951), va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
Natalia (24.XII.1926, Tighina), traducătoare. Este fiica Verei (n. Zicov) și a lui Boris Florin, inginer. Urmează la Craiova Liceul „Elena Cuza” (1937-1941), iar la București Liceul de Fete „Regina Maria” (1941-1945) și Facultatea de Drept (1945-1949). Scurtă vreme traducătoare la ziarul „Munca” (1949-1951), va fi redactor la Editura Cartea Rusă (1952-1957), la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1957-1961) și la Editura pentru Literatură Universală / Editura Univers (1961-1975), apoi instructor la Direcția Teatrelor din cadrul Consiliului Culturii și Educației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
VÂRGOLICI, Ștefan G. (13.X.1843, Borlești, j. Neamț - 29.VII.1897, Iași), poet, critic literar și traducător. Este fiul lui Gheorghe Vârgolici, țăran. Urmează la Iași cursurile secundare la Academia Mihăileană și Facultatea de Litere și Filosofie, pe care o termină în 1864. Cu o bursă obținută cu sprijinul lui Titu Maiorescu, studiază limbile și literaturile spaniolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
VASILE, Geo (21.VI.1942, București), critic literar și traducător. Este fiul Anei și al lui Gheorghe Vasile, lăcătuș mecanic; prenumele la naștere: Gheorghe. Urmează la București școala generală (1950-1957), Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1961) și Facultatea de Filologie, secția italiană-română (1961-1967). Lucrează ca profesor la Rovine, Fierbinți, Frăsinet (1967-1971), bibliotecar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
care tindeau să se pună în slujba societății: Dante, Petrarca, Foscolo, Leopardi, au scris poezii sociale, poezii necesare într-un anumit moment al civilizației afirmă el în eseurile scrise în anii patruzeci-cincizeci.452 Cu toate că sunt în primul rând poeți, apoi traducători, nici Leopardi, nici Quasimodo nu au considerat că activitatea de tălmăcire ar fi una secundară și stau drept mărturie: atenția pe care au acordat-o scrierilor vechi, acuratețea observațiilor din aparatului critic remarcabil, mult mai elaborat în cazul recanatezului. Primele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
său de unire a tuturor românilor va constitui visul românilor în secolele următoare și se va realiza partial în 1859 (vezi Unirea Mică) și se va desăvârși în 1918 (vezi Unirea Mare). Milescu Nicolae, spătarul (1636-1708) - boier moldovean, mare cărturar, traducător, diplomat, călător. A slujit interesele Moldovei, iar după exilarea în Rusia, a fost în serviciul lui Petru cel Mare (vezi Petru cel Mare, Rusia). A călătorit în China, unde a condus o ambasadă rusă, și a scris un Jurnal de
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
CONSTANTINESCU, Viorica S. (27.V.1943, Berești-Bistrița, j. Bacău), comparatist, teoretician literar și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Ignat) și a lui Neculai Sandu. A absolvit Liceul „Roman Vodă” din Roman, apoi Facultatea de Filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1966). Profesor la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din cadrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
romanul unui măgăruș (1943), Vreau s-ascult și eu povești (1943), precum și multe alte istorioare prelucrate de obicei după P.J. Stahl. I.-M., un autor industrios, exploatând abil scheme și cărți de mare audiență, pe care le „prelucrează”, este și traducător al unor scrieri în proză de Matilde Serao, Jules Sandeau, Hector Malot, Edmondo De Amicis, Selma Lagerlöf. SCRIERI: Stavila, București, 1915; Într-un adăpost, București, 1920; Zile cu soare, București, 1920; Cartea cu taine, București, 1922 (în colaborare cu Maftei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
CONSTANTINESCU, Mihaela (29.IX.1960, București), eseistă, teoretician literar și traducătoare. Este fiica Adrianei Simion (n. Manea), profesoară, și a lui Eugen Simion, scriitor. După absolvirea, în 1984 a Universității din București (Facultatea de Limbi Străine, secția engleză-spaniolă), a urmat, în anii ’90, mai multe stagii de specializare postuniversitară în SUA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
CRUȘEVAN, Olga (6.VI.1896, Plosca, j. Orhei - 1975, București), poetă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei și a lui Ivan Epaminonda Crușevan, proprietar al moșiei Pistruieni și rudă apropiată a publicistului Pavel Crușevan. A urmat gimnaziul Mariinsk și Facultatea de Litere la Odessa, continuându-și studiile la Lausanne și București. Știa unsprezece limbi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
, Elena (15.I.1933, Constanța - 22.VIII.1988, București), slavistă și traducătoare. Absolventă în 1956 a Facultății de Polonistică de la Universitatea Jagellonă din Cracovia, L. și-a început cariera pedagogică la Facultatea de Limbi și Literaturi Slave a Universității din București, unde a predat slava veche, gramatica comparată a limbilor slave și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
, Valeria (12.06.1919, Andrieșeni, j. Iași - 6.12.1984, București), poetă și traducătoare. Este fiica Elisabetei și a lui Constantin Matcaboji, învățător. După absolvirea Școlii Normale din Iași și a Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București (1952), este educatoare, apoi redactor la Editura Tineretului, precum și la revistele „Luminița” și „Arici Pogonici”. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
TĂUȘAN, Victoria Ana (16.IX.1937, Borod, j. Bihor), poetă, eseistă și traducătoare. Este urmașa unei familii de moți, înrudită cu mitropolitul Andrei Șaguna și cu episcopii Iuliu Hossu și Ioan Suciu, părinții ei fiind Ileana (n. Venter) și Ioan Suciu, țărani înstăriți. Urmează școala generală la Beiuș și Salonta, liceul la Oradea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
, Alexandru (2.IX.1928, București - 19.I.1999, București), comparatist, traducător, critic și istoric literar. Este fiul Elenei Duțu (n. Negoescu), medic, și al lui Nicolae Duțu, jurisconsult. Urmează Liceul „Matei Basarab” din București, dându-și bacalaureatul în 1947. Se înscrie apoi la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
, Maria-Ana (19.IV.1949, Sărulești, j. Buzău), critic literar și traducătoare. Este fiica Margaretei (n. Constantin) și a lui Spiridon Iordache, preot. A urmat școala primară în comuna natală (1956-1963), Liceul „Mihai Eminescu” din Buzău (1963-1967) și Facultatea de Limbi Germanice a Universității din București (1967-1972). Va fi redactor la „Romanian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290303_a_291632]
-
de un director general, la care se adaugă un Birou juridic. Direcțiile Generale mai apropiate sferei politice își au sediul la Bruxelles, celelalte la Luxemburg. Aici lucrează circa 3500 de angajați, adică peste jumătate din personal, mulți dintre aceștia fiind traducători și funcționari ai serviciilor administrative. Primul sediu al parlamentului a fost ales simbolic la Strasbourg, imediat după constituirea acestuia. Orașul constituie un simbol al reconcilierii franco-germane după cel de-al II- lea război mondial. Dar fiindcă nu existau birouri, activitățile
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
, Ioana (pseudonim al Ioanei Moroiu; 9.I.1947, Râșnov), poetă și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Bărbulescu) și a lui Mihai Moroiu, medic. A absolvit Liceul Central din București și în 1970 Facultatea de Filologie, secția limba și literatura engleză, a Universității bucureștene. Lucrează o perioadă la Uniunea Scriitorilor, este redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
arhivabil. Referințele lui sunt din zona românului comic britanic. În ceea ce privește traducerile, lăsând la o parte scrierile de consum (selectate din producția lui Robert Ludlum, John Grisham ș.a.), P. se dovedeste unul dintre cei valoroși, măi subtili, mai atenți la nuanțe traducători contemporani. Versiunile lui la cărți semnate de scriitori precum Kazuo Ishiguro, David Lodge, Virginia Woolf, Jonathan Coe, Salman Rushdie ori Julian Barnes se numără printre vârfurile acestui segment editorial. SCRIERI: Efemeriada, București, 2000; Bălul fantomelor, București, 2000. Traduceri: François Mauriac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]