2,349 matches
-
numele furnizate de Lire, este și al lui Norman Manea mult mai bine știut în SUA, tradus în franceză doar cu nuvelele din Le thé de Proust și Le Bonheur obligatoire, si asta la începutul anilor ^90. Recenziile la cărțile traduse ale invitaților sînt onorabile. Fără falsă politețe, colaboratorii revistei Lire le prezintă atractiv și destul de exact, la un loc cu necesare considerații despre autorii înșiși. Una peste alta, ecourile critice la prezența în Franța a celor zece, la cărțile lor
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
supraviețuiască din punct de vedere intelectual căderii zidului Berlinului și invalidării modelului regimului comunist în Europa de Est și fosta Uniune Sovietică. Numai așa se poate explica de ce, prăbușirea "socialismului real" l-a propulsat pe Gramsci la categoria celor mai citiți, studiați, traduși și analizați autori marxiști și comuniști la nivel mondial în ultimele decenii. " Prezenta " lui Gramsci în spațiul ideilor contemporane este actual în pofida "abuzurilor" de tip conceptual la care au fost supuse scrierile sale, încă de la momentul publicărilor postume. Elementele de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
lumii este senzoriala și nonsenzoriala, afectiva sau ironică, plină de întrebări sau de acceptare a balansului existențial. Toate corelate, poate face un ”scut iluzoriu”, precum arata și titlul volumului tradus în limba ebraică. Mă voi ocupa aici de câteva poezii traduse. Atâta doresc să menționez că fiecare poem are o formă continuă, nu este împărțit în strofe, dar e mereu prezentă o derulare de imagini neașteptate, care declanșează o varietate de impresii artistice. Prima poezie pe care am ales să o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fost unul pozitiv și, mi s-a părut mie, nu doar dintr-o politețe sau complezență... fapt care m-a încurajat să continui. La un moment dat, fără să conștientizez acest lucru, m-am trezit cu aproximativ 20-25 de poezii traduse. La acest punct, cândva prin martie 2012, o prietena comună m-a pus în legătură cu redactorul șef al Editurii Minerva, Ana Munteanu, fiica ilustrului profesor și redactor Romul Mun teanu. I-am expus printr-un email proiectul meu, trimițându-i și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
biografice (locul nașterii fixându-l la Botoșani), vorbește despre crearea cultului / mitului Eminescu, apoi, alte capitole sunt consacrate „interpretărilor tipologice și categoriale” (clasicismul, romantismul, barocul, simbolismul, clasicitate și modernitate), culturii sale (demonstrată prin personalități istorice, figuri culturale, autori citați sau traduși, eroi literari), mitului și mitologiei (personaje mitologice, păsări, plante, copaci și animale mitice în creația sa), concepției sale filosofice, istorice, sociologice, economice, religioase, pedagogice, lingvistice, consemnând expresiile celebre și proverbele din manus crisele sale. Urmează analiza eminescianismului („înțeles inițial ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
chiar posibilitatea de a asculta textul urării românești rostit corect, de un vorbitor nativ (de exemplu, Crăciun fericit și un an nou fericit! pe site-ul omniglot.com). Sînt și alte surprize: apare uneori în lista limbilor aromâna, cu glotonimul tradus corect (aromanian, aromunian) sau fantezist (aromanche). Urarea aromânească cel mai des reprodusă (în care am introdus unele diacritice, dar am conservat scrierea sh = ș, ts = ț) este Crăciunu hăriosu shi unu anu nău, bunu! (adjectivul hăriosu sau hâriosu însemnînd "bucuros
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
aici o meditație gravă (fără ostentație retorică) asupra destinului unui scriitor de limbă română, obligat să părăsească ,matca" literaturii noastre și să se redefinească într-un alt spațiu cultural. Spre deosebire de un Norman Manea, tipul de globe-trotter intelectual, traductibil și intens tradus, perfect adaptat la strategiile parabolei de piață, mai discretul, dar mai înzestratul ca scriitor Virgil Duda resimte ca pe un șoc traumatic orice schimbare de mediu, încercând din răsputeri - dar, cel mai adesea, nereușind - să iasă din condiția de victimă
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
traducerea sa. Emoția începe din momentul în care, cartea este tipărită și distribuită. Ochi, minți, energii, spirite mai mult sau mai puțin luminate, mai mult sau mai puțin binevoitoare, mai mult sau mai puțin exigente, analizează și interpretează fiecare cuvânt tradus. De ce așa și nu așa? Frământarea aceasta con tinuă aparține, în egală măsură, autorului, dar și traducătorului din momentul în care primește cartea și o preia. De fapt, preia soarta ei. După un timp, când textul s-a depus și
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
o permanentă schimbare, transformare. Plurivalența unei expresii din textul original poate deveni apăsătoare, obsesivă, dilematică. Plurisemantismul, cu nenumăratele lui trimiteri, în progresie geometrică uneori, joacă renghiuri. Eugen Evu spunea: „rezultă deci, că trepidația cvasi-empatică a traducătorului între cuvântul poetului (de) tradus (de echivalat transfigurativ-semantic, vezi procedeul Sorkin), în triunghiul Bermuda al conjucturii, al travaliului, uneori acribic, între sensurile textului originar ce se vor transferate cât mai fidel ca esențe, euristic și eufonic, ci nu ornamentic, ca patos poietic, ci nu corupție
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
prieten poet îmi atrăgea atenția asupra unui hiatus între traducătorul-om și traducătorul-computer: „traducerea computerului, programat dar fără simțire proprie..., spunea el, este act al absurdului semiotic..., arta poetică nu mai trece de la suflet la suflet, ci de la suflet (creatorul tradus), la ilizibil’’... La urma urmei dilema rămâne acel «hiatus» stihial dintre traduttore și traditore, dintre literal și literar. Cel ce tra duce - transferă semantic, preia și decantează chinul creatorului, îl comunică relevant, ca un purtător de cuvânt al cuvântului. Riscul
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
care ne-a mai rămas: „îți trebuie să stai în pustiul de seară/ până la capăt/ iară și iară” (30) sau „you would need to stay in the evening emptiness/ till the end/ and endless” (30). După un timp reiei cartea tradusă, o citești. Bucuria este complexă. Pe de o parte, te bucuri că ai înțeles bine ideea și sufletul autorului, pe de altă parte, te bucuri de reușita ta interpretativă, transpusă lingvistic în mod inspirat și fericit, sau mai schimbi câte ceva
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
reușita ta interpretativă, transpusă lingvistic în mod inspirat și fericit, sau mai schimbi câte ceva pe ici pe colo, banale cuvinte de legătură ce uneori îngreunează ritmul textului, poate o mică expresie pe care după o vreme de detașare față de textul tradus, o găsești mai adecvată. Rezultă de aici că traducere nu este doar un simplu substantiv comun, ci un organism viu, un prieten. Doar traducătorul este cel care împrumută puțin din „trădare”, rezervându-și, pe de o parte, „dreptul” de a
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
Rodica Zafiu Limbajul publicitar actual utilizează tot mai mult varietățile regionale și sociolingvistice ale limbii. În ultima vreme, spoturile publicitare traduse și în genere cele cu aspect neutru-internațional au fost puternic concurate de mesajele pitorești, cu specific local. Comicul contrastului dintre produsele moderne și cadrul tradițional este valorificat în primul rînd de imagine (cu ciobani, oi, găini, gîște, ogrăzi, șoproane, cocioabe
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
nici ideea intraductibilității nu merită a fi luată în seamă: calea de mijloc, aceea a analizei lucide și spusele lui Boris Pasternak reprezintă premisele cercetării sale: "Traducerile își găsesc justificare în măsura în care sunt opere artistice și, cu condiția asemănării cu textul tradus, se plasează la nivelul originalului prin propria lor irepetabilitate". Elena Loghinovschi optează pentru mariajul dintre "curentul lingvistic" și "pledoaria eseistică", condiționat de talentul traducătorului; cercetătorul caută semnele creativității în traducerile ruse din poezia lui Eminescu, bazîndu-se pe un inventar complet
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
o strategie culturală la nivel guvernamental pentru obținerea unor traduceri cu adevărat reprezentative, mult mai ușor realizat În zilele noastre prin colaborări internaționale Între traducători români și literați nativi. Mai spuneam că pentru a primi recunoașterea meritata, Eminescu ar trebui tradus nu numai bine, ci și extensiv. Chiar dacă traducerile mele au primit o anume recunoaștere internațională, ele reprezintă totuși o foarte mică parte din opera poetului, mai mult un fel de mostra a valorii sale). Dar, În ultimă instanță, În lipsa unei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cu traducerile bune, porte-parole de mare literatură. Un jind, mai mult, de care n-am scăpat, dar care va fi fost, în anii '80, cu osebire, cartela pe care se lua normalitate. Să citești un roman scris cum se cade, tradus aproape fără reproș și să poți scrie, la rîndu-ți, despre el, respectînd, firește, o cutumă, dar fără sîcîitoarele precauții pe care ți le cerea actualitatea literară românească era o mică frondă și-o mică (dar voinică...) răzbunare. Și, spun optzeciștii
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
nu saltă, valoric, de laba gâștii, au ajuns să se autoproclame arbitrii absoluți ai manifestărilor culturale. Mircea Cărtărescu e pus acum la colț pentru că a început să ilustreze un tip de autor neobișnuit pe plaiurile dâmbovițene. Recunoscut pe plan internațional, tradus, invitat la colocvii și beneficiar a numeroase burse de prestigiu, el scapă normelor mediocrității serbede impuse de ,corecții politic". Pentru a fi acceptat de aceștia, trebuie să fii, musai, plicticos în scris, respingător ca persoană și total ignorat de cititori
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
schimbate, cenzura operând tăieturi masive - hazoasă alteori - drepturi de autor plătite în fețe de masă brodate -) importantă este însă apariția lor. După revoluție, Micaela reușește în sfârșit să călătorească, primește burse în spațiul lusitan, ajunge în Brazilia, își întâlnește autorii traduși. Miracolul, chiar cu întârziere, s-a produs. Kazantzakis spunea că omul nu-i nemuritor, dar slujește ceva sau pe cineva nemuritor. Privind în urmă, Micaela Ghițescu își asumă un risc: prin scris, reînvie suferințe trecute, dar le și oblojește prin
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
insulă sau O mie și una de nopți. Lectura este „fericitul drog”, cărțile sunt „devorate literă cu literă”. Apoi, ca student la Bogotá, într-o ambianță generală de foame de lectură, cărțile se citesc în lanț „ca pâinea caldă, proaspăt traduse și tipărite în Buenos Aires”, după care în grupul de prieteni literați se încing dezbateri asupra lecturilor comune. Tânărul de atunci descoperă „pe cei de mult descoperiți, pe Jorge Luis Borges, D.H. Lawrence și Aldous Huxley, pe Graham Greene și Chesterton
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
Hertei Müller, acuzată de pactizare cu Securitatea și de atitudini anti-germane. Ba mai mult, se insinua că întreg volumul fusese scris la comanda Securității. Se încerca astfel izolarea ei, în ambele sensuri. După 30 de ani, Niederungen este în sfârșit tradus. În legătură cu titlul existau trei opțiuni, afară de varianta finală: Depresiuni, Șesuri și Ținuturile de jos. Toate insistă asupra imaginarului unui spațiu geografic din Banatul șvăbesc, unde un sat vechi și izolat (Nitzkydorful, fără îndoială), este „un loc de timp” simbolic. Despre
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
pe Buzzati, Le Carré sau Graham Greene, Isabelle Laffont a dat, așa zicând, lovitura cu Dan Brown și E.L. James. Englezoaica, refuzată de alți editori, este autoarea a două romane, 50 de nuanțe de gri și 50 de nuanțe întunecate (traduse, credem, și la noi), făcând parte dintr-o trilogie, pe care New York Times le-a considerat „pornografie pentru menajere”. Banii dați agentului englez care i-a vândut Isabellei Laffont drepturile puteau fi recuperați dacă primul din cele două romane se
Premii sau best-sellers () [Corola-journal/Journalistic/3847_a_5172]
-
Autorul Testamentului francez, roman tradus și la noi, ca și cele care i-au urmat, a publicat de curând un nou roman, la fel de bun ca acela de la debutul lui, intitulat O femeie iubită. Femeia iubită nu e alta decât țarina Ecaterina a II-a (1729-
Un nou roman de Andrei Makine () [Corola-journal/Journalistic/3865_a_5190]
-
Herta Spuhn, București, Editura Humanitas fiction, 2012, 264 pag. Biografie de norocos Și în 2013 și în 2012 colecția „Raftul Denisei” a început anul editorial cu un titlu din creația lui Martin Șuter, scriitorul elvețian contemporan cel mai citit și tradus. Cine este așadar autorul care continuă o tradiție a prozei cu implicație etică și profunzime a analizei psihologice, așa cum ne-au obișnuit Friedrich Dürenmatt și Max Frisch? Cum a reușit să devină autor popular, cu priză la marele public? Românele
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
dar nu-i asta problema. Să fi început deja ? (A doua zi, de pe ecran: Genette. Uitasem că l-am citit. Îmi dau seama că zadarnic aș fi insistat să mi-l amintesc. Și, de parcă n-ar fi destul: în romanul tradus recent de T există o secvență despre o rețetă culinară descoperită în cartea de bucate, rețetă pe care, când autoarea vrea să revină la ea, oricât o caută, n-o mai găsește. La fel și eu cu nu una, ci
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
cărți pentru copii, jurnal, dramaturgie. Celebră prin romanele „Apa neagră”(1992), „Zombie” (1995), „O familie americană”(1996), „Balada lui John Heart” (1999), „Blonde”(2000), „Fata tatuată”(2003), „O fată cinstită” (2010) etc., Joyce Carol Oates este una dintre cele mai traduse scriitoare americane de azi. Este deținătoarea premiilor National Book Award, pentru romanul Them, și PEN/Malamud Award, pentru volumele de povestiri (peste 700). Din 1978 este membră a Academiei Americane. Poliedrica sa scriitură se extinde de la naturalism la new-gotic. Numitorul
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]