823 matches
-
am întors spre ea și am privit-o îndelung, pentru prima dată de atâta timp. Nu era mai puțin bucălată decât atunci când o văzusem venind spre noi agățată de brațul maică-sii, pe tartană. Pielea nu-i era mai puțin trandafirie. Buzele nu-i luceau mai puțin. Cu toate astea, khôlul întins pe pleoape o făcea să pară femeie. La fel și silueta. De altfel, în vreme ce o tot observam, s-a îndreptat de spate și i-am putut ghici sânii. Inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a chema o moașă din vecini, care n-a fost de acord să se deplaseze decât după un ceas de implorări și plătită cu bani grei: doi dinari dacă e fată, patru dacă e băiat. Când a văzut fragila brazdă trandafirie dintre coapsele dolofane ale pruncului, mi-a strigat foarte înciudată: — Doi dinari! La care i-am răspuns: — Dacă totul se termină cu bine, o să capeți totuși patru! Copleșită de atâta mărinimie, a făgăduit să se întoarcă peste câteva zile pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rolul de a mă purifica de unele melancolii a căror cauză nu o cunosc foarte bine și acest cer meschin, negru de ploaie, care se lipește de geam ca un obraz morocănos și drag... o față frumoasă, cu două pete trandafirii bine izolate care par să se plictisească grozav pe o piele prea albă se inventează în oglinda ferestrei... fulgerul îi desenează acum o mustață bizară, în formă de furculiță... luminând tot ceea ce iubesc eu: rugina care macină tăcut, într-un
Absconditus. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
la culoare, cârlionți ca la un pui. Buricul adânc, adânc, o pată întunecată pe albul pielii ei. Sânii mici, dreptul puțin mai mare decât stângul, sfârcul stâng înclinat un pic mai sus decât tovarășul său, dar amândoi încă moi și trandafirii, ca de copil. Umerii înguști, drepți, trași ușor în spate aproape militărește, îndrăzneți și încrezători. Brațele atârnându-i drepte și moi, cu palmele mâinilor întoarse în sus, cu degetele mijlocii ascunse în pumn, sub degetele mari, și o tufă generoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
care nu ar fi fost nici ele ieftine. Părerea mea este că Charles nu voia decât ce era mai bun și era pregătit să aștepte până când își putea permite. Pe podelele cu parchet, erau câteva covoare rare de un roșu trandafiriu, pe care le-am dat la o parte pentru a vedea dacă exista vreo trapă. Nu speram să obțin prea multe prin această căutare; polițiștii care veniseră aici știau că Charles murise din cauza unei supradoze și probabil percheziționaseră întreg locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Julián Își ridică privirea și Întrezări o siluetă care urca ținîndu-și mîna pe balustradă. Simți că se pierde Într-o vedenie. Fata trebuie că avea doisprezece sau treisprezece ani și era escortată de o femeie În puterea vîrstei, scundă și trandafirie, ce avea toate trăsăturile unei dădace. Purta o rochie albastră de satin. Părul ei avea culoarea migdalei, iar pielea de pe umeri și de gîtul zvelt părea străvezie. Se opri la capătul scării și se Întoarse o clipă. Preț de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
și că o să-ți vină bine. Te las să te Îmbraci. N-ar fi trebuit să intru fără să bat la ușă. Am luat schimburile pe mi le oferea și am Început să-mi pun lenjeria călduță și parfumată, cămașa trandafirie din bumbac, șosetele, jiletca, pantalonii și haina. Oglinda arăta un vînzător la domiciliu, dezarmat de zîmbet. CÎnd m-am Întors În bucătărie, doctorul Soldevila ieșise pentru o clipă din camera unde Îl Îngrijea pe Fermín pentru a informa asistența În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de femeia-mătură, de femeia-cârlig și femeia-frânghie de rufe, cea care obișnuia să se urce pe terasa blocurilor din cartierul Kanta, unde după ce-și lepăda, dansând Într-un ritm din ce În ce mai trepidant, nenumăratele sale fuste Înflorate, rămânând doar Într-un combinezon trandafiriu, intra Într-o transă atât de profundă, Încât, rotindu-și cele o mie de brațe tatuate În jurul capului, Își lua zborul peste oraș. Profesorul vorbi și despre femeia-ușă care, scârțâind din balamale, se deschidea dintr-un univers În altul, făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
asfalt și a pucioasă. Satanovski de deasupra binecuvânta cu semnul crucii, făcut cu mâna stângă, Încrengătura de trupuri ce se mișca sub el. Aflată Între cei doi bărbați, Lily Fundyfer Începu să geamă din ce În ce mai tare. Corpul ei acoperit de vinișoare trandafirii fu cuprins de spasme. Gura i se acoperi de-o spumă albă, care se revărsă pe lespezi. Trupurile bărbaților intrară și ele În trepidații, ca și cum ar fi fost conectate de un fir nevăzut de goliciunea femeii ce palpita În beznă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
explică decizia administrației ca În spațiul vechiului WC, aflat acum În partea de nord a edificiului, a fost amenajată Sala de așteptare Cl. I. Stând la birou, În fața ferestrei deschise, șeful de gară, un bărbat cu părul grizonat și obraji trandafirii, contemplă porumbeii călători ce ciugulesc grăunțele printre vagoane și se gândește, nici el nu știe de ce și cum, la pantofii săi proaspăt cumpărați din bazar, care posedă bizara proprietate de a ocoli de la distanță orice epolet. Numai glasul impiegatului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nici de ochii albaștri ai doctorului, ce aveau o strălucire umedă, ușor ironică, dementă. În depărtare se auzeau țăcănind roțile unui tren. Locomotiva șuiera În zare, răspândind un fum alb, Înecăcios, ce se Întindea agale peste câmpul presărat cu candele trandafirii. Ușurința cu care trata medicul lucrurile cele mai grave o scotea din sărite. Noimann părea să se simtă În largul lui chiar și atunci când ajungea Într-o situație critică. Până și scrâșnetul dinților care nu-l lăsa noaptea să pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
retragerea. Privind în juru-i, el a văzut o fântână foarte frumoasă a cărei apă se vărsa într-un pârâu, iar în centrul acestei fântâni se ridica o statuie pe a cărei frunte stătea scris: 27 “ Pârăul cu ape violate și trandafirii Duce de aici la castelul cu vrăjitorii”. Pornind pe malul acestei ape curgătoare și fermecat de frumusețile grădinii, Roland a ajuns la castel ; intrând în castel, el a găsit-o pe stăpâna casei, îmbrăcată în alb, cu o coroană de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mașini ale poliției parcate dincolo de barieră, farurile iluminând un teren pustiu și plin de buruieni. Își lăsă Chevroletul în dreptul trotuarului și se îndreptă într-acolo pe jos. Un grup de polițiști în impermeabile țineau lanternele îndreptate spre pământ; în lumina trandafirie a unei lămpi se putea vedea o pancartă pe care scria APARTAMENTE ALLEGRO PLANTATION- ÎNCHIRIERI DIN 1951 PRIMĂVARA. Jeturile lanternelor se încrucișau pe lotul vacant, scoțând la iveală sticle goale de băutură, resturi de hârtie și buruieni. Danny își drese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu luminițe de Crăciun. Tommy Tucker’s Playroom era o fostă magazie recondiționată și vopsită ca o zebră, iar de marginile acoperișului ei atârnau saxofoane, trompete și chei muzicale din ghips. Zamboanga, Royal Flush și Katydid Club, localuri de un trandafiriu aprins, cu mult violet și verde grețos, erau plasate într-o clădire asemănătoare unui hangar subdivizat, cu intrările fiecăruia marcate de ornamente din neon. Iar Club Zombie crea impresia unei moschei maure, din mijlocul fațadei ridicându-se macheta unui somnambul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Avenue. Găsi un telefon public, își notă numărul lui Eugene Niles din cartea de telefon, formă numărul și lăsă telefonul să sune de douăzeci de ori. Nici un răspuns. Găsi numărul 3987 - apartamentul din stânga, de la parter, într-o clădire cu stucatură trandafirie - și intră cu cheile lui Niles, având în minte un singur gând: să găsească probe care să demonstreze că mai existau și alți oameni ce puteau atenta la viața lui Mickey. Era o locuință tipică pentru un burlac: o garsonieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de două ori. Omul se izbi de perete și căzu cu fața în jos. Buzz reuși să-i vadă pe cei doi la pământ: Loftis strangulat de Coleman Healy, care avea în gură o proteză uriașă, cu niște colți urâți, trandafirii. Pieptul lui Coleman era plin de sânge. Picioarele și vintrele lui Loftis erau îmbibate cu ceva de un roșu închis. Lângă cei doi zăcea un pistol. Mal urlă: — Coleman, întoarce-te! Buzz alunecă de-a lungul peretelui, cu pistolul ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
începutul secolului, un colb roșiatic, de fapt, fostă rocă muntoasă, plutește ușor în aer. Se lasă asupra unui călăreț, care înaintează cu greu prin râpele ce brăzdează dealurile de la poalele muntelui, uscându-i gâtul, acoperindu-i îmbrăcămintea și porii tenului trandafiriu, de englez. Numele călărețului este Ronald Forrester și praful este specialitatea sa. Sau, mai precis, specialitatea sa este lupta cu colbul. În clubul europenilor de la Simla, nu se mai săturau să-i tot zică „Forrester, pădurarul“. O dată sau de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
viața. Acel ceva se află la numai o milă depărtare de el, în linie dreaptă, deși, cu drumurile astea prăfuite și accidentate, distanța s-ar putea dubla. În lumina soarelui ce apune, Forrester întrezărește o lucire metalică și o sclipire trandafirie ivită pe fundalul cenușiu al pământului. Se oprește să se uite, simțindu-și fălcile încleștate și crispându-se în șa, fără să știe din ce motiv, ca un cavalerist la paradă. Nu mai văzuse suflet de om de o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se întrezăreau fâșii de un roșu agresiv. Forrester așteaptă, în timp ce calul său lovește nerăbdător din copită, în albia râului acum secat. Cei care poartă palanchinul, se opresc ceva mai încolo și lasă jos greutatea. Cu capetele acoperite de enorme turbane trandafirii și mustăți de dimensiuni extravagante, îl privesc pe englezul asudat ca niște cumpărători care au pus ochii pe un animal de vânzare. Opt perechi de ochi curioși, negri și netulburați. Involuntar, Forrester își duce mâna la gât. De undeva, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
animale și lucruri de preț ale lumii defuncte, care a trecut deja în uitare. Aceea a fost vechea lume, iar ea este zămislitoarea unei vieți noi. Străpunge cu privirea întunecimea apei și scoate din ea un bărbat cu pielea deschisă, trandafirie, de culoarea perlei, răsuflând greu ca un copil. Respirația lui greoaie o excită. Amrita îl trage după sine pe bărbatul de culoarea perlei și totul pare să se închidă ca un halou în jurul lor. El cade la podea. Ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dintre hijra îl atinge pe Pran pe umăr. — Iată palatul, zice ea. În fața lor, la capătul unui drum lung drept, străjuit la intervale de statui albe ciudate, se întrevede un peisaj vast, un miraj neliniștitor de vârfuri ascuțite și pete trandafirii. Pe măsură ce Hispano Suiza își toarce drumul spre ele, petele trandafirii sunt întrerupte de umbre contrastante, albe și albastre și de lucirile ocazionale ale altor culori, pe alocuri de romburi verde-smarald sau de benzi roșu strălucitor. Două sau trei domuri centrale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
zice ea. În fața lor, la capătul unui drum lung drept, străjuit la intervale de statui albe ciudate, se întrevede un peisaj vast, un miraj neliniștitor de vârfuri ascuțite și pete trandafirii. Pe măsură ce Hispano Suiza își toarce drumul spre ele, petele trandafirii sunt întrerupte de umbre contrastante, albe și albastre și de lucirile ocazionale ale altor culori, pe alocuri de romburi verde-smarald sau de benzi roșu strălucitor. Două sau trei domuri centrale în formă de bulb (este greu de spus precis câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
scări, care ajung într-un turn sub bolta cerului, unde este întâmpinat de un vânt rece și de o priveliște a dealurilor care-i taie răsuflarea. Pagină separată Khwaja-sara, hijra șef din Fatehpur, stă sub umbrar și privește peste parapetul trandafiriu al palatului, în jos, spre câmpurile uscate acum, iarna. Un chip ofilit, ridat, înfășurat într-un sari decorat cu fir de aur. Își face un paan după o rețetă ce pare complicată. În fața lui se află o tavă cu intarsii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
simțea că i-au mai rămas lui, un conducător fără putere, într-o epocă de înjosire. Curtenii erau pătrunși de aceeași simțire. Numai rândul de englezi din spate nu pare impresionat. Englezii în tunicile lor rigide, pe ale căror chipuri trandafirii iluzia unui trecut mugal se năruie ca o oglindă spartă, bună de aruncat. Englezii și Firoz, fratele mai mic al nababului, care pocnește din degete către un servitor și-și face de lucru nemulțumit, cu gulerul de celuloid al cămășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Acest lucru nu se petrece și, pentru câteva săptămâni, existența sa se desfășoară în limitele spațiului strâmt, destinat eunucilor. Nu are acces nici la mandanea, aripa bărbaților, nici la zenana. Este Rukhsana, cea care plutește între două lumi. Dincolo de porticul trandafiriu, se află un paradis al femeilor și al apei curgătoare. Sunt probabil peste o sută de femei acolo, de la babe până la copile. Unele sunt concubinele sau soțiile nababului. Altele sunt servitoare sau cameriste, descendente ale femeilor sosite la Fatehpur făcând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]