725 matches
-
Avansul procesului de integrare europeană și euroatlantică în Balcanii de Vest este în continuare împiedicat de stabilizarea incompletă, de tensiuni etnice latente și ilegalități transfrontaliere insidioase. c) Instabilitatea din Orientul Mijlociu: Orientul Mijlociu se conturează ca viitor punct pe agenda proiectului strategic transatlantic. Amenințarea terorismului, proliferarea armelor de distrugere în masă, eforturile pentru democratizare într-un context islamic, sărăcia, analfabetismul, intoleranța religioasă sunt toate prezente și interconectate în această regiune, iar efectele se răsfrâng asupra întregii zone, complicând procesul de stabilizare și modernizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
importanța NATO, care și-a asumat noi responsabilități, a dezvoltat noi capacități și și-a îmbunătățit și multiplicat parteneriatele. NATO nu mai este organizația statică din vremea Războiului Rece. Alianța își păstrează rolul fundamental de alianță colectivă defensivă și forum transatlantic pentru consultări pe teme de strategie și politică. În același timp, apărarea colectivă este asigurată prin misiuni pro-active de securitate în afara Europei, prin misiuni în Afganistan și Irak, prin parteneriate din ce în ce mai numeroase cu țările din Orientul Mijlociu extins și prin relații
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
regionale. Felul în care vor evolua relațiile dintre aceste instituții va influența arhitectura sistemului internațional și eficacitatea reacției comunității internaționale la noi amenințări și provocări. Nu pot nega faptul ca există diferențe de percepție și puncte sensibile diferite în cadrul parteneriatului transatlantic în ceea ce privește maniera în care trebuie abordate diverse situații de risc. Cu toate acestea, chiar și cei mai buni prieteni înțeleg că, uneori, nu putem fi întru totul de acord, iar adesea se întâmplă ca acțiuni diferite, dar convergente să soluționeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
decisă să-și folosească statutul de membru al NATO și de viitor membru al UE pentru a promova valorile transatlantice, stabilitatea și securitatea regiunii Mării Negre și Balcanilor de Vest. Ne dorim să fim o ancoră pentru aceste regiuni în comunitatea transatlantică. Raționamentul din spatele acestui angajament ține de interesul nostru național și de responsabilitatea noastră ca democrație europeană matură. Este în interesul nostru național să fim mai mult decât o frontieră vestică. Trebuie să devenim o punte pentru extinderea dincolo de granițele noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
și în Europa. Avem datoria de a ajuta Republica Moldova și Georgia să își valorifice potențialul democratic prin depășirea crizelor deosebite de securitate. Acestea ar putea fi noi încercări productive de consultări politice pentru cooperarea NATO, NATO-UE și pentru un parteneriat transatlantic mai larg. România este pregătită să contribuie la implementarea și întărirea politicilor și a instrumentelor NATO și UE în vederea creării unei strânse legături între regiunea Mării Negre și comunitatea euroatlantică. Având șansa de a fi din nou membru al Consiliului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
o lume a provocărilor de securitate cu un caracter global, România nu poate acționa singură. Trebuie să ne corelăm politica de securitate cu prioritățile și instrumentele instituțiilor din care facem parte. Întărirea arhitecturii instituționale euroatlantice, bazată pe solidaritatea și complementaritatea transatlantică între organizații, va consolida și va multiplica aportul nostru național la pacea și securitatea globală. 2 martie 2005, Centrul de Studii NATO, București „Viitorul României: Ce Românie în ce fel de Europă?”tc "„Viitorul României\: Ce Românie în ce fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
este România capabilă să prezinte o listă de atribute care să descrie un profil influent și distinct în Europa și în Alianță? Sunt convins că suntem pregătiți să devenim un asemenea partener atât pentru Europa, cât și pentru prietenii noștri transatlantici, din mai multe motive. Dispunem de flexibilitate și creativitate în îndeplinirea rolului de legătură puternică și de partener principial în proiecte de securitate și stabilitate. Suntem conștienți de interesele vecinilor noștri de a fi conectați într-o manieră mai funcțională
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
ministrului eșuând astfel. Pentru cei cărora le place să guste riscul, e teribil de interesant: e singurul loc, în afara parlamentului, din care vezi ambele tabere opuse, toate desfășurările de forțe, de intenții, de proiecte. Din fericire, pe temele mari - relația transatlantică, relația cu vecinii, Uniunea Europeană -, nu a existat niciodată disonanță între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, ci doar diferențe de ton. Marius Chivu: Considerați că ați avut ghinion fiind ministru de Externe într-un asemenea context, când președintele și premierul nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
fost formulată intuitiv și în 2004. A căpătat însă claritate și profil strategic în primul discurs de politică externă al președintelui Băsescu, la jumătatea lui ianuarie 2005. S-a făcut atunci, pe nedrept, o disociere mecanică între Uniunea Europeană și parteneriatul transatlantic. S-a făcut publicitate unei imagini de poveste, născute dintr-un raționament simplist: capitalele înșirate pe o ață precum mărgăritarele; dacă această ață-axă nu trece prin anumite capitale, înseamnă că ele nu contează politic pentru România. Fals. Pentru că și Parisul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
un raționament simplist: capitalele înșirate pe o ață precum mărgăritarele; dacă această ață-axă nu trece prin anumite capitale, înseamnă că ele nu contează politic pentru România. Fals. Pentru că și Parisul, și Berlinul sunt, în egală măsură, interesate de un parteneriat transatlantic din interiorul Uniunii Europene - noi nu eram încă în Uniunea Europeană în 2005 - care să aibă dividende și pentru ele, și pentru Washington. Nu există preț pentru loialitate Alex. Leo Șerban: Trebuie să rămâi alături de partenerii tăi chiar și atunci când ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
durabilă, problematica migrației sau dialogul între culturi. România a fost și va fi în continuare interesată de consolidarea securității și stabilității în Europa și în lume. Considerăm NATO principalul garant al securității europene și forumul primar de dialog și cooperare transatlantică în domeniul securității. Suntem pregătiți să participăm la reformarea și întărirea Alianței, astfel încât aceasta să poată să-și amplifice cu succes rolul de furnizor internațional de securitate. Apreciem rolul de actor politic major pe care Alianța îl are în vecinătatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
-și amplifice cu succes rolul de furnizor internațional de securitate. Apreciem rolul de actor politic major pe care Alianța îl are în vecinătatea imediată a României și vom continua să ne manifestăm în cadrul NATO ca un aliat european cu vocație transatlantică, susținător al rolurilor complementare ale NATO și UE la nivel regional și global. Totodată, prezența României în diverse formate și organisme de conducere multilaterale, în 2007, va permite participarea activă la dezbaterea și adoptarea de decizii în domeniile economic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
al mării, toate chestiunile acestea ne interesează. N-avem cum să stăm pasivi și să asistăm la felul în care lumea merge fără noi. Iar când spun aceasta, nu înseamnă că neglijăm Bruxelles-ul sau nu înseamnă că neglijăm relația transatlantică. Dimpotrivă, există energii atent distribuite pe fiecare... Cornel Nistorescu: Ca prioritate în momentul acesta, eu încercam doar să subliniez că ar fi fost undeva Bruxelles-ul și starea integrării europene, nu organizarea acestui seminar. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dar ce vă face
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
statut politic nesigur, ne orientăm cu mai multă inteligență și finețe către Moscova, către statele arabe - spre care vom direcționa exportul unor produse care nu se află la standardele Uniunii Europene -, către Extremul Orient, către China și către Japonia. Relația transatlantică a căpătat un alt ritm, o altă notă, mult mai angajată, corală, aș spune eu. România are nevoie de un aliat puternic, dedicat. Faptul că acordăm atâta importanță relației noastre cu Washingtonul nu intră deloc în coliziune cu identitatea noastră
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
a rostit, ca program în politica sa viitoare, încercarea diminuării acestui antiamericanism existent în Germania. Mihai-Răzvan Ungureanu: Ceea ce spuneți dumneavoastră prefața al doilea răspuns, schimbarea de politică, admiteri clare la Berlin, va aduce o cu totul altă cadență în relația transatlantică dintre SUA și statele europene, membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice. Robert Turcescu: Nu peste tot... încerc să insist pe marginea acestei probleme... nu peste tot bazele americane atrag automat și simpatie... Mihai-Răzvan Ungureanu: Cum e cazul Greciei
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
alianță strategică în scopul efectuării transportului de energie pe teritoriul țărilor lor - n.r.). Care sunt consecințele pentru UE? Mihai-Răzvan Ungureanu: România se află la frontiera estică a NATO și a UE. Nu vrem să alegem între un concept de securitate transatlantic și unul european. Noi susținem orice concept de securitate care protejează frontiera estică a NATO și a UE. Dorim ca Marea Neagră să fie percepută ca o componentă a politicii europene de securitate. Nu trebuie să uităm că Marea Neagră face din
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
și de sensibilitate, pentru că vrem să fim atenți la tot ceea ce ne-ar putea pune în pericol această evoluție europeană. De altfel, și suntem așezați într-un loc aflat la confluența a două mari inventare de interese: interesul NATO, interesul transatlantic, și interesul Uniunii Europene. Amândouă se întâlnesc pe aceeași graniță geografică, ce desparte, la Vest, o filosofie integraționistă, iar la Est, o filosofie disolutivă. Această filosofie integraționistă, al cărei termen tare îl reprezentăm, prin intrarea noastră în NATO și prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
trebuie să recunoaștem că el unește două extreme de semn geopolitic, Washingtonul și Marea Neagră, care au foarte multe în comun. În baza acestui alibi, și noi ne putem raporta la spațiile de interes, contând pe sprijinul partenerilor noștri europeni și transatlantici. Paul Grigoriu: Invitatul „Sfertului academic” de astăzi, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul Afacerilor Externe. Vă mulțumesc, domnule ministru, și vă mai așteptăm, data viitoare, cred, în studio. Mihai-Răzvan Ungureanu: Și eu vă mulțumesc foarte mult. Toate cele bune, domnule Grigoriu. Paul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
înțeleagă imaginea unei Europe complete - pentru că acesta este termenul în care judecă președintele relația cu Uniunea Europeană -, nu doar o Europă în care există doi-trei parteneri, ci o Europă care este conectată la Marea Britanie și care joacă prin intermediul Marii Britanii în raportul transatlantic. Iar faptul că Washingtonul este menționat cu tot atâta greutate cred că nu stârnește nici o mirare. Axa, cum spune domnia sa, Washington-Londra se dorește în primul rând un vector de interes. Ne interesează Londra, ne interesează Washingtonul și, repet, nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
în care obiectul e cu raporturi de linie și culoare echilibrate”. Într-o Aviogramă din „75 HP”, poetul își redactează aserțiunile în stil sibilinic. „Vibrează diapazon secolul” vrea să zică: mașinism, dinamism, sincronism; „hipism ascensor dactilo-cinematograf” trimite la urbanism; „autobuz”, „transatlantic”, „Paris Londra New York Berlin”, „cablograme cântă diastola stelelor” înseamnă maximă viteză ș.a.m.d. Realizarea unui asemenea program implică și revoluționarea artei. Arta mimetică e respinsă ritos: „Artistul nu imită, artistul creează”. Voronca militează pentru o artă al cărei instrument
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
goût et le pouvoir, trad. fr., Paris, Nathan (prima ediție În limba engleză: 1985). PATTERSON Orlando (1991), Freedom, tom 1: Freedom in the Making of Western Culture, New York, Harper Collins. PHILLIPS William (1985), Slavery from Roman Times to the Early Transatlantic Trade, Minneapolis, University of Minnesota Press. POLLAUD-DULIAN Marcel (1967), Aujourd’hui l’esclavage. Servitude et esclavage contemporains, Paris, Ed. ouvrières. RUBIN Vera și TUDEN Arthur (coordonatori) (1993), Comparative Perspectives on Slavery in New World Plantation Societies, New York, Academy of Sciences
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
doar felul nostru "românesc" de a fi, dar și reușitele și eșecurile din procesele de integrare, precum și evenimente repetabile de genul crizei bancar-financiare din anii 2007- 2009 foarte asemănătoare celei din anii 1929-1933 ai secolului trecut măcar prin originea ei transatlantică. În secolul al XX-lea știința și-a continuat explorările în multe domenii ale cercetării fundamentale, deschizându-se treptat și drumuri spre înțelegerea unor procese prin care trece planeta. (5) Omenirea terestră continuă ritmul alert de creștere demografică, obstrucționând și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ian McEwan s-a născut pe 21 iunie 1948 la Aldershot. A studiat literatura engleză la Universitatea din Sussex, apoi a obținut un master la Universitatea East Anglia. În anii '70 a început să publice nuvele în "American Review" și "Transatlantic Review", adunate ulterior în volumul Prima dragoste, ultimele ritualuri, distins cu Premiul Somerset Maugham. În 1978 i-a apărut un al doilea volum de nuvele, Printre cearșafuri, umbrit însă de succesul romanului de debut, Grădina de ciment, publicat în același
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
iulie 1909 - d. 21 iulie 1977) a fost un arhitect român, fiul lui Toma Ț. Socolescu, și nepotul lui Toma N. Socolescu, reprezentant al stilului . Licențiat în arhitectură la în 1939, lucra în timpul studiilor sale la arhitectură interioară a pachebotului transatlantic "". Asistent universitar la Institut de arhitectură Ion Mincu (București) din 1939, el a devenit arhitect-proiectant la Institutul de proiectare pentru construcții industriale până în 1952. Între 1952 - 1958, a avut funcția de arhitect proiectant coordonator la Institutul de Proiectări pentru Instalații
Toma Barbu Socolescu () [Corola-website/Science/320446_a_321775]
-
până și cadrul. Când te plictiseai de ele, nu umblai la saltea, să-i schimbi arcurile sau s-o înfunzi cu lână; mergeai la magazin și schimbai patul cu totul. Priveai altfel lumea din ele: parcă te îmbarcai pe-un transatlantic. „Vrem să prindem și noi marea, după cutremur. Atunci ar avea o culoare unică.“ „Nu, serios, de ce mergem acolo?“ „Un verde roșiatic, aprins. Din cauza mâlului răscolit de pe fund. Mi-a povestit bunică-meu că așa s-a-ntâmplat în ’40
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]